Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
joi, 21 ianuarie 2016
Peste jumătate din Portul Constanța e pustiu - de Cristian Hagi , 20 ianuarie 2016
- stire actualizata la ora 08:39, 21 ianuarie 2016
Portul
românesc de la Marea Neagră funcționează în prezent la mai puțin de
jumătate din capacitate, deși cifrele oficiale arată că activitatea este
în creștere ușoară. Raportul
de trafic prezentat de Compania Națională Administrația Porturilor
Maritime Constanța arată bine, la prima vedere. Traficul prin porturile
maritime românești (Constanța, Mangalia și Năvodari) este în creștere
ușoară față de anul trecut. „Traficul total de mărfuri înregistrat în
2015 în porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia a fost
de 56,33 milioane tone, cu 1,25% mai mult decât în 2014”, a precizat
directorul general al CNAPMC, Valeriu Nicolae Ionescu. Traficul maritim a
fost de 43,60 milioane tone (43 milioane tone în 2014), iar cel fluvial
a reprezentat 12,73 milioane tone (12,58 milioane tone în 2014). Pentru
traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 1,28%, iar
pentru cel fluvial de 1,15%. Creșteri de trafic au fost înregistrate la
cereale (de la 17,42 milioane tone în 2014, la 19,61 milioane tone în
2015), produse petroliere (de la 4,71 milioane tone la 5,16 milioane
tone), produse metalice (de la 1,88 milioane tone la 2,06 milioane tone)
și combustibili minerali solizi (de la 2,15 milioane tone la 3,20
milioane tone). Scăderi de trafic sunt înregistrate în cazul
minereurilor de fier (de la 5,5 milioane tone la 2,75 milioane tone).
Adevărul din spatele cifrelor
Lucrurile
nu sunt însă atât de roz. Adevărul despre trafic reiese dintr-o simplă
comparație. Portul Constanta are o capacitate de operare anuală
de aproximativ 120 milioane tone, după cum se menționează chiar pe
pagina de prezentare a CNAPMC. Cu alte cuvinte, portul este folosit la
mai puțin de jumătate din potențialul său. ”Într-adevăr, capacitatea de
proiectare a portului este de 120 de milioane de tone”, a declarat
pentru România liberă Laurențiu Mironescu, fost director general al
Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și
vicepreședinte al organizației Operatorul Portuar. Acest lucru se poate
însă face numai dacă există o strategie de dezvoltare bine pusă la
punct, care acum lipsește. Cel mai bun an din istoria portului Constanța
a fost 1989, când s-a înregistrat un trafic de 62,4 milioane de tone.
De atunci au urmat ani grei, care au oglindit economia de tranziție a
României. ”56 de milioane de tone nu este foarte rău pentru contextul
economic”, afirmă totuși fostul șef al portului.
Traficul este meteo-dependent
Din
păcate, traficul maritime este dependent de cel fluvial, iar acesta, la
rândul lui, este dependent de vreme. ”În traficul total, cerealele au o
pondere de 34,8%”, a explicat și Valeriu Ionescu. ”România a devenit un
hub regional pentru cereale, ceea ce este bine”, spune Laurențiu
Mironescu. Americanii și elvețienii au investit masiv în capacități de
operare aici, iar România a devenit unul dintre principalele porturi de
unde pleacă cereale spre țări ca Egipt, de exemplu. Traficul este
meteo-dependent, spune însă Mironescu, pentru că pe Dunăre nu se poate
circula în condiții optime atunci când este secetă. Fără ploaie, există
porțiuni unde nu se mai poate naviga, există praguri de piatră care pot
afecta navele, iar lucrul aceste nu ține numai de autoritățile din
România, ci și de cele din Bulgaria sau chiar Serbia.
Constanța, o falsă problemă pentru Schengen
Traficul
actual, dar chiar și cel operaționat maxim, nu fac din portul Constanța
un concurent serios pentru portul Rotterdam, așa cum s-a speculat, și
nu este o cauză pentru împiedicarea accesului la spațiul Schengen. E
adevărat, a menționat Laurențiu Mironescu, portul Constanța poate deveni
un concurent mic pentru Rotterdam. Acesta însă, împreună cu cele din
Anvers și Hamburg, sunt principale inovatoare în domeniul portuar. Și ca
trafic, diferența este extrem de mare. Portul Rotterdam a raportat, în
anul 2015, potrivit paginii oficiale de internet, o creștere de trafic
de 4,9% față de 2014, până la 466,4 milioane de tone. ”Creșterea
semnificativă poate fi aproape în întregime atribuită traficului în
creștere de petrol curd și produse petroliere”, a declarat CEO-ul
portului, Allard Castelein. Constanța este, așadar, un port cu un trafic
de nouă ori mai mic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu