Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Celebrul actor american Sean
Penn a călătorit în secret prin jungla mexicană să se întâlnească cu El
Chapo, Joaquin Guzman, baronul drogurilor din Mexic, capturat în urmă
cu câteva zile după ce a evadat din închisoare anul trecut și a realizat
un interviu cu el pentru revista Rolling Stone. Penn a realizat un interviu cu El Chapo din care Rolling Stone a difuzat sâmbătă noaptea 2 minute. VEDEȚI ÎNREGISTAREA VIDEO CU EL CHAPO
Este primul interviu acordat de baronul drogurilor mexicane denumit El Chapo. Întrebările ar fi fost transmise prin blackberrymesenger și, mai apoi, El Chapo i-a transmis lui Penn și o înregistrare video. Povestea oferă noi detalii despre evadarea lui El Chapo din închisoare în vara anului trecut, când a dispărut printr-o gaură
din podea printr-un tunel despre care unii ingineri au estimat că ar fi
fost realizat în peste un an și ar fi costat cel puțin un milion de
dolari. Cei care au pus la cale evadarea ar fi fost niște ingineri specializați în Germania, relevă interviul cu Sean Penn.
Joaquin 'El Chapo' Guzman, 58 de ani, a evadat la 11
iulie anul trecut din această închisoare, situată la aproximativ 90
kilometri vest de capitala Ciudad de Mexico, printr-un tunel care ducea
spre o clădire aflată în construcție.
Plecarea lui băsescu de la putere, a lui maior în
America și venirea lui Hellvig peste el la șefia S.R.I., sugerau o
iminentă schimbare din funcție a acestui veritabil „Don Ciccio” autohton
(n.red-Florian Coldea, prim adjunctul directorului SRI). Este momentul
în care coldea începe să adune date despre finanțarea campaniei
electorale a lui Iohannis, încercând să împuște doi iepuri dintr-un foc:
Iohannis și Hellvig. În ce măsură a reușit să găsească ceva, încă nu
știu, știu doar că obscurul ofițeraș de informații, fără viziune și fără
vreun merit, își continuă practicile netulburat de nimeni, conducând
România către nicăieri și către niciunde, printre nenumăratele pahare de
whiskey consumate zilnic, afirmă Sorin Ovidiu Vântu pe blogul său. MAI SCRIE SORIN OVIDIU VÂNTU:
Pe data de 31 octombrie 2014, am publicat pe acest blog
sub titlul „Structura de putere”, modul în care coldea și maior au
infestat toate instituțiile, atât cele de stat, cât și cele private, cu
ofițeri acoperiți ai S.R.I, asigurându-și astfel controlul întregii
țări. O structură de putere nelegitimă, controlând în mod discreționar
și abuziv puterea politică, juridică, administrativă, presa, mediul
de afaceri. Afirmațiile pe care le-am făcut în acel material au fost
confirmate 100% pe tot parcursul anului 2015 de către puținii jurnaliști
independenți, de politicieni, procurori și chiar de către unul
dintre șefii acestei structuri de putere. Dezvăluirile șocante făcute de
aceștia ne arată o realitate și mai dură decât cea pe care am
surprins-o în acel material : sacoșele cu bani furați de la stat pe
care coldea le dirija de la Cocoș la Ghiță după mărturiile Elenei Udrea,
intervențiile la parchet pentru a-l scăpa de pușcărie pe Ovidiu Tender
ale aceluiași coldea, după declarațiile Alinei Bica, intervențiile în
instanțe pentru obținerea unor sentințe conforme cu dorințele aceluiași
individ, după afirmațiile șefului Direcției Juridice a S.R.I., ne arată
că avem practic de-a face cu o rețea de crimă organizată, condusă de
coldea și maior, patronată de băsescu, cât a fost președinte, și
legitimată de structuri similare din SUA (....) Cu instituțiile statului infestate de securiști, cu un Parlament
alcătuit din penali sau ticăloși care, nemaiputând să fure prin
contracte de la stat (de frica DNA), au decis să-și majoreze lefurile și
pensiile, de parcă cineva i-a obligat să se facă parlamentari, cu un
Guvern provizoriu, fără vreo viziune sau timp de a o avea, cu șefii
celor mai importante partide politice în pragul pușcăriei, cu o
societate civilă bicisnică și fără caracter, aflată în ochiul ciclonului
financiar, țara noastră nu se mai poate baza decât pe voi, generația
care nu are de pierdut bani, case sau mașini. Din nefericire, vi s-au băgat în cap tot felul de prostii, începând
din școală și continuând în mass-media. Cea mai mare tâmpenie se referă
la funcția competiției, considerată ca fiind cheia de boltă a evoluției
societății și a cetățeanului. Total fals. Doar colaborarea și
întrajutorarea asigură dezvoltare, progres, atât pentru voi, cât și
pentru societate. Luati exemplu de la chibuțul evreiesc, acolo unde o
întreagă comunitate îl sprijină pe unul de-al ei să ajungă într-o
poziție din care să poată ajuta, la rându-i, comunitatea. O alta tâmpenie care v-a fost inoculată este aceea că securitatea
personală este mai importantă decât libertatea. Libertatea de a-ți
decide propria viață, de a putea împărtăși un secret unui prieten, de a
avea o amantă sau un amant, dupa caz. De a vorbi deșucheat cu iubita.
Libertatea de a protesta și de a înjura, de a face o combinație sau de a
trage un joint. Peste 15-20 de ani, atunci când veți ajunge în poziții
importante, un alt neica-nimeni care va fi în locul lui coldea vă va
șantaja pentru a-i executa ordinele și, în caz de refuz, securiștii din
presă vă vor desfigura, transformându-vă în monștri. Nu mai știu pe unde
am citit că cine alege siguranța în detrimentul libertății nu le merită
pe niciuna, iar, în final, le va pierde pe amândouă. Anularea legilor
Big Brother va trebui să fie o prioritate pentru oricare dintre voi,
altfel veți fi toată viața niște slugi ale unui securist tâmp și bețiv
care va profita de indiscrețiile pe care le-ați făcut la telefon, pe
mail, messenger sau chiar ambiental. Închei aici cu speranța că în anul
2016, numărul puștilor inteligenți îl va depăși pe cel al idioților.
Prof. univ.dr. Ion Marin de la Universitatea Hyperion apare drept
coordonator ştiinţific pentru 24 de lucrări publicate de deţinuţi în
ultimii doi ani, conform unei situaţii a cărţilor publicate din 2006
pana în 2015, transmisă de Administraţia Naţională a Penitenciarelor
(ANP).
Printre
deţinuţii ale căror lucrări l-au avut drept coordonator ştiinţific pe
Ion Marin se numără Sorin Roşca Stănescu, Dan Păsat, Dumitru Rebegea,
Dan Diaconescu şi Florentin Scaleţchi.
Prof. univ.dr. Viorel
Cojocaru de la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport a
coordonat 15 lucrări semnate de oameni de fotbal precum George Becali,
Gheorghe Popescu, Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica, Cristian Borcea
şi Vasile Avram.
La rândul său, prof. univ.dr. Dumitru Miron de
la Academia de Studii Economice din Bucureşti a fost coordonator
ştiinţific pentru nouă lucrări publicate în ultimii doi ani, dintre care
opt semnate de Dan Voiculescu.
Conf. univ. dr. Eliodor Tanislav
a coordonat şapte lucrări, printre autori fiind Marius Locic şi Cătălin
Voicu. La alte cinci lucrări semnate de Cătălin Voicu apare drept
coordonator conf. univ. dr. Dan Voinea.
Conf. univ. dr Eugen
Nicolăescu (Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir) apare drept
coordonator la o lucrare semnată de Marius Petcu, iar mitropolitul
Ardealului, Laurenţiu Streza, la două lucrări semnate de George Becali.
Ministrul
Justiţiei, Raluca Prună, afirma recent că există suspiciuni cu privire
la caracterul ştiinţific al unor cărţi scrise de deţinuţi, subliniind că
a cerut lista cu recomandările scrise ale profesorilor universitari şi
"nu va fi deloc timidă" să ia măsuri dacă se vor constata încălcări ale
legii.
"Fac o analiză foarte serioasă pornind de la faptul că,
din 2013, asistăm la o creştere absolut impresionantă a numărului de
lucrări şi doresc, împreună cu ANP, să analizez cum s-a aplicat această
procedură şi, dacă voi constata că ea s-a aplicat defectuos sau cu
încălcarea legii, doresc să asigur pe toată lumea că nu voi fi deloc
timidă în a propune măsuri pe care legea mi le pune la dispoziţie (...).
Ceea ce vă promit, nu numai că în 2016 cifra nu va creşte, ci sper ca
cifra să coboare, să fim în curba aceea a lui Gauss şi, dacă nu reuşim
să abrogăm această dispoziţie, să coborâm la numărul rezonabil o lucrare
ştiinţifică în penitenciar într-un an", a declarat Raluca Prună pe 6
ianuarie la Digi 24.
Ministrul Justiţiei a arătat că prevederea
legală privind posibilitatea scăderii pedepselor pentru cei care scriu
lucrări ştiinţifice în detenţie datează din anul 1969, însă problemele
au început în ultimii ani, când a crescut foarte mult numărul cărţilor
scrise de deţinuţi.
"Din anul 2007 în 2010, am avut o lucrare pe
an la nivelul sistemului penitenciar din România. În 2011, am avut trei
lucrări, în 2012 - şase, în 2013 - 11, 2014 - 69, în timp ce în 2015 am
avut un vârf de 331 de lucrări ştiinţifice. Am cerut ANP şi am dat
publicităţii lista completă cu aceste lucrări şi sigur că rămâne ca
fiecare dintre noi să judece dacă o lucrare care se numeşte 'Zborul unui
suflet gol' sau 'Biruinţă în suferinţă' poate fi calificată lucrare
ştiinţifică. Asta prevede legea şi avem un regulament de aplicare a
legii şi avem o decizie care s-a adoptat de către directorul general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în 2011, care prevede
detaliat care este procedura de urmat în situaţia în care o persoană
condamnată doreşte să scrie o lucrare ştiinţifică. Această procedură
cere, printre altele, ca persoana care doreşte să scrie o asemenea
lucrare ştiinţifică să ataşeze cererii sale o recomandare scrisă de la
un profesor universitar sau conferenţiar, care atestă importanţa temei
alese în domeniul ştiinţific respectiv (...). Am cerut pentru lucrările
din 2015 să mi se pună la dispoziţie toate recomandările scrise ale
profesorilor universitari sau conferenţiarilor. Pot exista anumite
îndoieli, citind numai titlurile, că unele lucrări nu pot fi calificate
ca lucrări ştiinţifice", a spus Raluca Prună. AGERPRES
Istoria
oricarei carti incepe cu o coala alba pe care scriitorul o are in fata
la un moment dat. Apoi ajunge sa fie citita, iubita si adorata de unii
dintre noi care devenim admiratori ai unor scriitori celebri. Totusi, uneori este bine sa aflam ce fel de oameni sunt cei pe care ii admiram. Buzzle trece in revista unele obiceiuri ciudate ale unor scriitori faimosi, precum Charles Dickens, George Orwell sau Virginia Woolf.
Unii scriitori asterneau literele pe hartie doar stand culcati. Exact. Patul devenea birou pentru scriitori precum Mark Twain, Marcel Proust, Woody Allen, George Orwell si Edith Wharton.
Dar asa cum acestia scriau doar culcati, Charles Dickens, Ernest Hemingway, Philip Roth, Lewis Carroll sau Virginia Woolf
sunt cativa dintre cei care compuneau stand in picioare. Multi scriau
chiar si la masina de scris stand in picioare. In zilele noastre,
oamenii de stiinta au descoperit ca este o metoda buna pentru sanatate,
asa ca ar putea fi un exemplu pentru tinerii scriitori.
Sunt alti autori care au dus creativitatea la alt nivel, folosind mai multe culori cand scriau. De exemplu, Alexandre Dumas,
francezul care a scris "Cei trei muschetari" avea o ordine foarte clara
in privinta culorii operelor sale. Acesta scria cu roz volumele
non-fictiune, cu albastru romanele de fictiune si cu galben poeziile.
Si Virginia Woolf
folosea cerneala diferita, optand pentru nuante ca verde, violet sau
albastru. Violet era culoarea sa favorita, dar o folosea doar pentru a
scrie scrisori.
Lui William Faulkner i-a placut atat de mult sa bea in timp ce scrie, incat pe mormantul sau se afla doua sticle de Jack Daniels si Mint Julep.
Este imposibil sa nu vorbesti despre Stephen King
cand vine vorba despre bautura. Acesta crede ca isi va pierde
creativitatea daca se va opri din baut. El bea atat de mult, incat nici
nu isi aminteste cand a scris "Cujo".
A bea cafea este ceva normal, asta daca nu bei 40-50 de cesti pe zi asa cum facea Honore de Balzac care credea ca doar asa va fi creativ si va putea scrie.
Dan Brown,
autorul celebrului roman "Codul lui Da Vinci", se atarna cu capul in
jos atunci cand intampina probleme de creativitate. El a recunoscut
acest lucru, mentionand ca il ajuta sa se relaxeze si sa concentreze mai
bine. De asemenea, el tine o clepsidra pe birou care functioneaza ca un
memento si o data pe ora el se ridica de pe scaun si se intinde pentru
a-si relaxa muschii si sa faca genuflexiuni.
Francine Prose, autoarea Blue Angel, crede ca privitul unui perete este cel mai bun mod sa te concentrezi asupra scrisului.
Victor Hugo
ducea totul la un alt nivel. Cand avea termene limita el cerea unui
angajat al sau sa ii ia toate hainele din casa. In acest fel se asigura
ca nu va putea sa iasa din casa, ci se va concentra pe scris. Chiar si
cand era foarte frig, el se invelea doar cu o patura.
Tot pentru a se forta sa ramana in casa si sa scrie, scriitorul grec Demostene isi radea jumatate din cap, astfel incat sa para nebun daca cumva voia sa isi paraseasa locuinta.
Joan Didion credea ca trebuie sa doarma in aceeasi camera in care se afla cartea sa daca vrea sa o termine.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Intr-o
tara ca Romania, unde exista mari probleme de probitate chiar si in
mediul academic, nu ar trebui ca legea sa permita scurtarea pedepselor
pentru detinuti in baza cartilor publicate sub semnatura acestora,
sustine expertul anticoruptie Laura ...
- stire actualizata la ora 21:07, 09 ianuarie 2016
Fostul secretar de stat Dan Dungaciu, coordonatorul a trei cărţi scrise de un deţinut de lux: “Nu ştiu, o să verific, mulţumesc”
Numele directorului Institutul de Ştiinţe
Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu,
apare pe lista profesorilor universitari care au coordonat
lucrări ştiinţifice publicate în penitenciare de deţinuţii care doresc
să îşi micşoreze perioada de pedeapsă. Acesta
a girat, potrivit listelor puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei,
trei volume ale lui Teodor Bogdan Nicola, care se află în penitenciar
din februarie 2015, fiind condamnat pentru cumpărare de influenţă. Dan
Dungaciu este sociolog și geopolitician român, director al Institutului
de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române,
președintele Fundației Mării Negre din România, fost secretar de stat în
Ministerul Afacerilor Externe de la București și fost consilier al
președintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integrării
europene a Republicii Moldova. Numele
său a fost vehiculat la finalul anului trecut pentru preluarea
Ministerului Dezvoltării Regionale sau a Ministerului de Interne în
guvernul Cioloş. Volumele girate de directorul Institutul de Ştiinţe Politice din cadrul Academiei Române şi publicate de Teodor Bogdan Nicolaîntr-un singur an sunt „Metodele
de corelare a notorietăţii mărcilor cu eficienţa investiţiilor în
publicitate şi intenţia de cumpărare a produselor comerciale”, „Televiziunea şi publicul ei 2004-2014.Analiza sociodemografică a audienţei” şi „Radiografia audienţelor media pentru presa scrisă 2004-2014”. Dan Dungaciu a declarat pentru România liberă că nu ştie despre ce este vorba în listele oferite de Ministerul Justiţiei. „Nu ştiu, eu sunt în Portugalia acum. O să verific, mulţumesc”, a fost singurul comentariu făcut de acesta. Teodor
Bogdan Nicola este unul dintre fondatorii grupului de companii de
comunicare The Group. A fost trimis în judecată de către DNA, alături de
alte persoane, pentru cumpărare de influenţă. Procurorii anticorupţie
l-au acuzat că a plătit unor funcţionari din Primăria Sectorului 1 suma
de 10.000 de euro, din totalul de 18.000 de euro cât i-a fost cerut ca
mită, pentru a i se elibera un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) necesar
construirii unui imobil. Teodor Bogdan Nicola a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare. Citeşte şi:Generalul
Dan Voinea, coordonatorul cărţilor lui Cătălin Voicu: “Nu i le-am scris
eu, am făcut doar o caracterizare. Nu ştiu cine l-a ajutat” Listele
cu cadrele universitare care le-au acordat recomandare scrisă
deţinuţilor pentru fiecare titlu scris de aceştia în detenţie, pentru a
ieşi mai repede din penitenciar, au fost publicate de portalurile Republica şi Hotnews. Potrivit
legii, pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă de un deţinut şi
girată de un cadru universitar, i se scade celui închis 30 de zile din
pedeapsă. În aceste condiţii, peste 400 de cărţi au apărut în ultimii
trei ani în penitenciarele din România, apogeul fiind înregistrat în
2015.
