Obama aduce modernismul la Casa Albă
05 Iul 2009 Cristiana Visan |
Biroul Primei Doamne a luat legătura cu reprezentanţi ai artiştilor negri, hispanici şi asiatici şi a început să împrumute lucrări de artă pop şi contemporană pentru redecorarea Casei Albe.
Alma Thomas, Watusi (Hard Edge), 1963.
Fiecare schimbare de administraţie a adus noi colecţii de artă la Casa Albă, criticii afirmând că respectivul moment reflectă şi remodelarea tendinţelor din politica culturală
Primul preşedinte de culoare al Americii a lăsat să se înţeleagă însă că tocmai culoarea va fi noua tendinţă din colecţia de artă a Casei Albe. Obama extinde ideea de promovare a diversităţii şi la decorurile reşedinţei prezidenţiale, organizând o campanie menită să înnoiască actuala colecţie, destul de conservatoare, cu o serie de lucrări semnate de artişti “mai diverşi”, anunţă “The Art Newspaper”.
Din cele peste 400 de lucrări din colecţia permanentă a Casei Albe, care au fost achiziţionate de-a lungul secolelor, doar cinci sunt semnate de artişti de culoare: portretele Clintonilor realizate de Simmie Knox, “The Builders” a lui Jacob Lawrence, “Sand Dunes at Sunset, Atlantic City“ de Henry Ossawa Tanner şi “The Farm Landing,” de Edward Bannister.
Obama şi-a arătat deja preferinţele, care se îndreaptă spre zona artei moderne şi contemporane, stârnind o polemică încă din primele săptămâni de mandat, când a înlocuit un bust de bronz al lui Winston Churchill, împrumutat de Ambasada Marii Britanii şi amplasat în Biroul Oval, cu un bust al lui Martin Luther King Jr., realizat de sculptorul afroamerican Charles Alston, împrumutat de Galeria Naţională de Portrete de la Smithsonian. În ziua inaugurării mandatului lui Obama, Galeria Naţională a împrumutat mai multe lucrări Casei Albe, între care “Numerale” a lui Jasper Johns, “Berkeley No. 52” a lui Richard Diebenkorn şi “I Think I’ll...” a lui Ed Ruscha.
Campania de reînnoire a colecţiei de artă de la Casa Albă a revenit în sarcina Biroului Primei Doamne, care a cerut deja Muzeului Hirshhorn (care e parte din Institutul Smithsonian şi a fost conceput ca muzeul de artă modernă şi contemporană al Statelor Unite) să împrumute mai multe lucrări semnate de artişti moderni, de la Glenn Ligon (artist conceptual care reflectă în opera sa propria experienţă de gay afroamerican) la Alma Thomas (prima femeie afroamericană care a avut o expoziţie personală, în 1971, la Whitney Museum of American Art din New York). Muzeul Hirshhorn a trimis la Casa Albă o lucrare din 1992 a lui Ligon, intitulată “Black Like Me #2”, şi două lucrări de-ale lui Thomas - “Watusi (Hard Edge)” şi Sky Light. Kerry Brougher, curatorul principal de la Hirshhorn, s-a declarat impresionat de diversitatea preferinţelor de pe lista venită de la Casa Albă: “Nu cred că a mai existat vreo administraţie atât de interesată de arta contemporană”, a spus Brougher, adăugând că soţii Obama demonstrează “o gamă largă de interese şi o înţelegere profundă a artei moderne şi contemporane”.
Colecţionarii cred că opţiunile soţilor Obama se vor reflecta imediat în cotele de piaţă ale artiştilor. După ce George W. Bush a prezentat în Biroul Oval lucrarea “Rio Grande” a lui Tom Lea, cota artistului a crescut cu 300%. E prin urmare firesc că decizia cuplului Obama de a achiziţiona lucrări ai căror autori sunt fie femei, fie artişti “non-albi” a făcut valuri în cercurile artistice de peste Ocean. Însă potenţialele adaosuri la colecţia permanentă trebuie să aibă cel puţin 25 de ani, Casa Albă neacceptând, din principiu, lucrări semnate de artişti în viaţă, tocmai pentru a nu afecta brusc cota de piaţă a autorului, a precizat William Allman, curatorul-şef al reşedinţei prezidenţiale americane. “Nu suntem o galerie şi nu suntem nici un muzeu. Lumea vine la Casa Albă o dată în viaţă şi are o anumită idee despre ce o să vadă aici”, a explicat Allman.
Găsiţi aici o prezentare interactivă a colecţiei de artă de la Casa Albă.
