Sub zodia cetatilor, in Dobrogea (Galerie foto)
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Printre lanuri de floarea soarelui si granare, asfaltul Dobrogei parca se topeste cu fiecare kilometru strabatut printr-un asemenea peisaj, si daca vrei poti sa descoperi in aceasta zona cetati semete pe dealuri sau ascunse in mici sate. Urme palpabile de istorie.
Putini sunt cei care au auzit de (L)Ibida. Ascunsa bine de un peisaj arid si drumuri prafuite in satul Slava Rusa, Libida este cea mai mare cetate dobrogeana - se intinde pe 24 de hectare!
Cetatea avea 24 de turnuri si o centura de fortificatii de 2,5 kilometri. Ca termen de comparatie, celebra cetate Histria are doar sapte hectare.
Pe deasupra, Libida este singura cetate de pe teritoriul Romaniei care a gasit o modalitate ingenioasa de a cuprinde in interiorul ei un curs de apa - actualul parau Slava Rusa. Infrastructura... romana.
Cetatea este descrisa pentru prima data in 1897 de geograful Pamfil Polonic ca o centura de fortificatii, cu ziduri groase, cu 33 de turnuri si trei porti. In 1911, Vasile Parvan o identifica de drept Ibida (Polis Ibida).
Situl arheologic este complex, fiind scoase la iveala vestigii si urme arheologice din paleoliticul mijlociu, neolitic, din epocile romana, romano-bizantina si medievala timpurie.
In centrul cetatii s-a descoperit o bazilica cu trei nave si trei abside, 7 niveluri de locuire.
La 2,5 km vest de cetate s-a descoperit si un complex monastic paleocrestin, iar la 2,5 km est de cetate s-a descoperit o asezare getica cu val si sant.
In anul 2001, cercetarile arheologice desfasurate, au scos la iveala ansamblul Portii de vest, considerat ca fiind cea mai importanta descoperire. Poarta de vest are un turn de aparare si un drum de acces in cetate.
Din pacate, din cauza hibelor legislative, complexul monahal paleocrestin de la Libida, unul dintre cele mai vechi din lume (sec. IV), a fost pur si simplu ras cu buldozerele de catre un afacerist francez care cumparase terenuri in zona.
Sub cele 24 de hectare sta insa o comoara arheologica si istorica, dar care va iesi greu la lumina din cauza lipsei de fonduri.
Enisala - cetatea genoveza semeata
Cetatea Enisala (sau Heracleea) este asezata semeata pe un un deal calcaros scaldat de apele lacului Razim. Nu este ascunsa ca Libida, ci dimpotriva, ii zaresti de la distanta zidurile si turnurile neclintite de vreme.
Surprinzator de frumoasa la Enisala este panorama pe care o ai asupra lacului Razim, brazdat de canale si stufaris.
In ciuda faptului ca Enisala a fost abandonata odata cu inchiderea comunicarii intre Razim si Marea Neagra, in secolul al XVI-lea, zidurile cetatii se tin inca bine, la fel si turnurile care aduc aminte de cele ale Cetatii Neamtului.
Intrarea principala sub forma de arc, flancata de un turn hexagonal, si alte elemente de arhitectura confirma ipoteza ca cetatea ar fi fost construita de catre occidentali, cel mai probabil genovezi. Probabil ca daca s-ar fi pastrat si profilurile ferestrelor sau ancadramentele am fi fost mai siguri.
Fortificatia de la Enisala a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele de la Gurile Dunarii. Ulterior, intre 1397 - 1418, in timpul domniei lui Mircea cel Batran, cetatea a facut parte din sistemul defensiv al Tarii Romanesti.
Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci, la 1420, aici a fost instalata o garnizoana militara otomana.
Ulterior, datorita inaintarii stapanirii turcesti dincolo de Gurile Dunarii, pana la Cetatea Alba si Chilia, si ca urmare a formarii cordoanelor de nisip ce separa lacul Razim de Marea Neagra, cetatea a fost abandonata, fiindca nu mai corespundea intereselor strategice si economice turcesti.
Cele doua cetati mai putin cunoscute din Dobrogea sunt de o frumusete rara. Peisajul calcaros, arid pe alocuri, ars de soare de-a dreptul in alte locuri, lacurile brazdate de canale, sunt greu repetabile in Romania.
Citeste mai multe desprecetati DobrogeaLibida Enisala Dobrogea
Sambata, 04 Septembrie 2010, ora 18:23 Sursa: Ziare.comAutor: Anca Bundaru
