Foto: Imaginea cu „Ungaria Mare” în prim plan postată ostentativ de premierul Viktor Orban pe FB, pe 6 mai 2020.
Vom trece în revistă, pentru completarea tabloului, şi a altor elemente care au avut în fundal, chiar dacă nespus, aceeaşi ideea a centenarului Trianonului.
- Proiectul de lege privind „Autonomia Ţinutului Secuiesc”, iniţiat de deputaţii UDMR Biró Zsolt-István şi Kulcsár-Terza József-György (18.12.2019), conform căruia: „ Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop. (...) Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Tinutului Secuiesc, care poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie, în plus, Consiliul de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale”. „Va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc cu un mandat de 4 ani, precum şi autorităţi ale Scaunelor - Consiliul Scaunal şi preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar”;
- Declaraţia de la Cluj-Napoca (19.02.2020) a lui Tőkés László (preşedintele Consiliului Naţional Maghiari din Transilvania/CNMT): „Dorim să dobândim drepturile autonomiei maghiare. Schimbarea de regim din 1989 nu este completă dacă nu au loc schimbări şi în ceea ce priveşte minorităţile”, context în care a amintit şi de Tratatul de la Trianon, specificând că „nomenclatura UDMR a uitat revendicările comunităţii maghiare” şi „politica maghiară din România este periclitată de o asimilaţie politică în partidele româneşti”. Sugerând, totodată, că „UDMR trebuie să accepte drept concurenţă politică partidul Alianţa Maghiară din Transilvania”;
- Declaraţia de presă a preşedintelui Klaus Iohannis (29.04.2020), în care acuza că PSD a făcut o înţelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaţilor proiectul de lege privind autonomia aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”. Pe site-ul Parlamentului României apare că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Consituţia României. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor în 23.04.2020 şi, ulterior, trimis Senatului;
- Reacţia imediată a lui Szijjártó Péter, ministrul de Externe al Ungariei, pe pagina sa de Facebook, adresată preşedintelui României: „Preşedintele Iohannis ar trebui să fie conştient de faptul că majoritate maghiarilor care locuiesc în Transilvania şi Ţinutul Secuiesc l-au votat la alegerile prezidenţiale, iar acest lucru ar trebui să fie clar pentru toată lumea. Prin urmare, solicitarea, mesajul şi apelul nostru către preşedintele României este simplă: mai mult respect pentru maghiari”;
- Postarea premierului ungar de pe contul său de pe platforma Facebook (05.05.2020), cu ocazia examenului de Bacalaureat la disciplina istorie (06.05.2020), respectiv harta „Ungariei Mari”, cu granitele dinainte de Trianon, alături de comentariul: „56. Absolvenţii scriu istorie. Haideţi//‘56! Examen istoric. Succes!”, dezvăluind unul dintre subiectele de eseu – Revoluţia ungară din 1956. Postarea vine în contextul în care preşedintele României, Klaus Iohannis a lansat un atac virulent (29.04.2020) la adresa PSD, pe care l-a acuzat că s-a înţeles cu UDMR pentru a face trecut de Camera Deputaţilor proiectul privind independenţa Ţinutului secuiesc.
- Adoptarea proiectului de lege privind recunoaşterea zilei de 4 iunie drept „Ziua Tratatului de la Trianon” (13.05.2020) de către Camera Deputaţilor din România, la iniţiativa PSD, prin care se recunoaşte unirea Ardealului cu Regatul României din 1918.
Vizita la Bucureşti a ministrului ungar de Externe, Szijjártó Péter (26.05.2020), într-un moment tensionat al relaţiilor româno-ungare, asociat schimbului de declaraţii dintre Bucureşti şi Budapesta pe tema autonomiei aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”. Cu această ocazie, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat investiţiile masive ale Guvernului ungar în Transilvania, care nu au acordul României. Referitor la acest aspect, Kelemen Hunor declara într-un interviu pentru agenţia ungară de ştiri MTI că liderii de la Bucureşti (Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu) nu au cerut un acord scris pentru asta.
- Scandalul din Parlamentul României (27.05.2020) privind proiectul UDMR dedicat declarării zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România - scos de la sertar după 3 ani şi pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor - a fost retrimis la comisie pentru două săptămâni. În acest context, liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a afirmat că proiectul este umilitor şi că "UDMR vrea să sărbătorească un masacru asupra românilor”.
- Manifestări comemorative organizate pe teritoriul Transilvaniei cu ocazia zilei de 04.06.2020 de către patru formaţiuni maghiare: Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania/CNMT, Partidul Popular Maghiar din Transilvania/PPMT, Partidul Civic Maghiar/PCM şi Consiliul Naţional Secuiesc/CNS, respectiv: depuneri de flori şi aprinderea de lumânări la monumente din peste 100 de localităţi, precum şi aprinderea focurilor pe dealuri, începând cu ora 17.30 (pentru a marca semnarea Tratatului de la Trianon), potrivit preşedintelui executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Sandor Krisztina.
Reflectarea mediatică a Trianonului până la data de 4 iunie 2020
În ultima lună, prin intermediul agregatorului ungar de ştiri Hírkereső, au fost vehiculate circa 343 de articole avânt ca tematică Trianonul, ale căror subiecte au vizat următoarele aspecte: Legea Trianon adoptată în România; acţiuni maghiare de „coeziune naţională” interne şi externe, cu caracter comemorativ; schimbul de replici oficiale româno-ungare pe marginea autonomiei aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”; întâlnirile oficiale româno-ungare de la Cluj-Napoca şi Bucureşti pentru detensionare relaţiilor, etc.
În cheie negativă, evenimentul a fost perceput drept: „nedrept”, „excesiv”, „durere”, „tragedie”, „rană”, „doliu”, „sentinţă la moarte”, „traumă”.
Presa românească a mediatizat subiectul moderat, articolele cu cea mai mare aderenţă la public fiind cele legate de: nepromulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis a legii adoptate de Parlament privind aniversarea Tratatului de la Trianon în România, ca urmare a vizitei în România a ministrului ungar de Externe, Szijjarto Peter; directiva Ministerului Afacerilor Externe, adresată tuturor reprezentanţelor diplomatice şi ale Institutului Cultural Român/ICR, de interzicere a organizării oricăror manifestări sau dezbateri de sărbătorire a Tratatului de la Trianon, potrivit senatorului Titus Corlăţean (03.06.2020) şi postarea premierului ungar de pe Facebook a Ungariei cu graniţele dinainte de Trianon.
Din totalul articolelor care au reflecat evenimentul, au fost selectate 50, din media interne şi externe, pe criteriul relevanţei conţinutului.
În topul categoriilor de surse, care au promovat articole tematice, s-au situat: cotidianele (14 articole), portalurile de ştiri (6) şi redacţia de limbă română a agenţiei ungare de ştiri MTI (5).
În funcţie de limba articolelor: 33 au fost în limba română, 16 în limba maghiară şi 1 articol în limba engleză.
După ţara de provenienţă: 31 de surse au fost din România, 17 din Ungaria şi câte 1 articol din Germania şi Republica Moldova. 29 articole în registru neutru şi 21 de articole în registru negativ.
Cele mai preluate titluri au fost: „Autogol Trianon la ambele porţi” (Germania, România) şi „Oficial maghiar: Ungaria doreşte să continue programul de unificare a naţiunii fără modificarea graniţelor” (România, Ungaria).
Momentele de maximă vizibilitate a acestui subiect fiind zilele de: 01-02.06.2020 (7 articole, reflectând anunţuri ale unor acţiuni comemorative, în plan extern), 26.05.2020 (5 articole, mediatizând întâlnirea Aurescu – Szijjarto de la Bucureşti), 13.05.2020 (4 articole – reliefând adoptarea Legii Zilei Tratatului de la Trianon), etc.
* Analiză de C. Ioana, expert LARICS pe problematica maghiară şi studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.
citeste totul despre: trianon ungaria romania istorie
:quality(65):format(jpeg)/evz.ro/wp-content/uploads/2020/06/the-new-york-times.jpg)
