Temetuatul, Entizab, Bedelul erau desfiinţate
Ce se scria în „Constituţia Dobrogei“ în urmă cu mai bine de un veac
13 Apr, 2015 00:00 - Nicoleta NICOLAUhttp://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Ce se scria în „Constituţia Dobrogei“ în urmă cu mai bine de un veac
Temetuatul, Entizab, Bedelul erau desfiinţate
Ce se scria în „Constituţia Dobrogei“ în urmă cu mai bine de un veac
„Noi Carol I,
«Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa natională»
Domn al Românilor
«La toţi de faţă şi viitor sănătate»
Locuitorilor Dobrogei,“.
Acesta era începutul unui document care a stat la baza formării Dobrogei de astăzi ca regiune din România. Constituţia Dobrogei este actul care a aliat fiinţă la 14 noiembrie 1878 atunci când după disputele cu Marile Puteri, Dobrogea a revenit României. La 14 noiembrie, la Brăila, în prezenţa lui Mihail Kogălniceanu, autorul proiectului, a prim-ministrului I.C. Brătianu, a generalului Gheorghe Anghelescu, domnitorul Carol a citit Ordinul de zi, care începea întocmai cu paragraful pe care l-am relatat mai sus.
„Marile puteri europene, prin tractatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea, desbătută şi încuviinţată de naţiune, otărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sânte şi mai scumpe bunuri ale omenirei; viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţiuni, pe care o râvnesc multe naţiuni“, se menţiona în Constituţia Dobrogei.
Odată revenită României, locuitorii Dobrogei au fost nevoiţi să se adapteze şi noilor dări. Carol I i-a înştiinţat mai întâi pe locuitorii noii privincii ajunse la România despre faptul că le vor fi desfiinţate unele taxe şi, mai mult, erau scutiţi de plata dărilor până la începutul anului următor . „În curând, provincia voastră pe calea constituţionala, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi de moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice posiţiunea voastră cetăţenească. Până atunci autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji de bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a căreia soartă de acum este lipita şi soarta voastră.
Ca întâia, a părinteştei noastre îngrijiri pentru voi, a dorinţei noastre de a uşura greutăţile voastre“ se arată în Constituţia Dobrogei.
Taxele pe care oamenii Dobrogei de atunci le plăteau taxe care aveau denumiri specifice imperiului ottoman.
„Noi desfiinţăm dijma de orice natură pentru anul 1879. De la 1 lanuarie 1880 că va fi înlocuită prin o dare bănească mai dreaptă şi mai uşoară pentru agricultori.
Emeleacul (impozit pe capitalul intobiliar din oraşe şi sate) impozitul pe venitul imobiliar din oraşe, Temetuatul (impozitul de 3 la sută asupra lucrului agricultorilor şi meşteşugarilor) impozitul asupra chiriei, a cârciumelor, cafenelelor băcănielor, hanurilor, toate acestea se vor preface, de la 1 lanuarie 1879 într'o dare bănească mai uşoară şi mai dreaptă; iară Bedelul (impozit pentru scutirea din armată), darea Entizab (taxa de 2 şi 1/2 la sută pe vânzarea vitelor) şi taxa pe mori se desfiinţează cu totul“ se arată în introducerea Constituţiei Dobrogei făcută noii provincii care ajunsese la România.
Sursa:
«Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa natională»
Domn al Românilor
«La toţi de faţă şi viitor sănătate»
Locuitorilor Dobrogei,“.
Acesta era începutul unui document care a stat la baza formării Dobrogei de astăzi ca regiune din România. Constituţia Dobrogei este actul care a aliat fiinţă la 14 noiembrie 1878 atunci când după disputele cu Marile Puteri, Dobrogea a revenit României. La 14 noiembrie, la Brăila, în prezenţa lui Mihail Kogălniceanu, autorul proiectului, a prim-ministrului I.C. Brătianu, a generalului Gheorghe Anghelescu, domnitorul Carol a citit Ordinul de zi, care începea întocmai cu paragraful pe care l-am relatat mai sus.
„Marile puteri europene, prin tractatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea, desbătută şi încuviinţată de naţiune, otărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sânte şi mai scumpe bunuri ale omenirei; viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţiuni, pe care o râvnesc multe naţiuni“, se menţiona în Constituţia Dobrogei.
Odată revenită României, locuitorii Dobrogei au fost nevoiţi să se adapteze şi noilor dări. Carol I i-a înştiinţat mai întâi pe locuitorii noii privincii ajunse la România despre faptul că le vor fi desfiinţate unele taxe şi, mai mult, erau scutiţi de plata dărilor până la începutul anului următor . „În curând, provincia voastră pe calea constituţionala, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi de moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice posiţiunea voastră cetăţenească. Până atunci autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji de bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a căreia soartă de acum este lipita şi soarta voastră.
Ca întâia, a părinteştei noastre îngrijiri pentru voi, a dorinţei noastre de a uşura greutăţile voastre“ se arată în Constituţia Dobrogei.
Taxele pe care oamenii Dobrogei de atunci le plăteau taxe care aveau denumiri specifice imperiului ottoman.
„Noi desfiinţăm dijma de orice natură pentru anul 1879. De la 1 lanuarie 1880 că va fi înlocuită prin o dare bănească mai dreaptă şi mai uşoară pentru agricultori.
Emeleacul (impozit pe capitalul intobiliar din oraşe şi sate) impozitul pe venitul imobiliar din oraşe, Temetuatul (impozitul de 3 la sută asupra lucrului agricultorilor şi meşteşugarilor) impozitul asupra chiriei, a cârciumelor, cafenelelor băcănielor, hanurilor, toate acestea se vor preface, de la 1 lanuarie 1879 într'o dare bănească mai uşoară şi mai dreaptă; iară Bedelul (impozit pentru scutirea din armată), darea Entizab (taxa de 2 şi 1/2 la sută pe vânzarea vitelor) şi taxa pe mori se desfiinţează cu totul“ se arată în introducerea Constituţiei Dobrogei făcută noii provincii care ajunsese la România.
Sursa:
M. Vlădescu Olt - 'Constituţia Dobrogei',
Tipografia „Dor. P.Cucu“,
Bucureşti, 1908.
Ti-a placut articolul?
Vizualizări: 6
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri
