Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

duminică, 19 iulie 2015

Victor Viorel Tsipras Duminica, 19 Iulie 2015, ora 07:45 Victor Viorel Tsipras - Ioana Ene Dogioiu - Senior editor: Ziare.com

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Victor Viorel Tsipras

Duminica, 19 Iulie 2015, ora 07:45

Victor Viorel Tsipras

Ioana Ene Dogioiu

Senior editor Ziare.com

Cand presedintele Iohannis a trimis in Parlamant spre reexaminare Codul fiscal a invocat o serie de argumente de fond. Pot fi sau nu corecte si pentru a ne lamuri ar fi fost, cred, normal ca ele sa constituie centrul unei dezbateri serioase dincolo de intrebarea simplista: vrem sau nu scaderea TVA la 19%?
Ar fi fost normal ca guvernul sa prezinte propria varianta in raport cu obiectiile presedintelui, sa explice solid cum vede mentinerea echilibrului bugetar, eventual ce reforme va declansa pentru a diminua cheltuielile bugetare si pentru a imbunatati colectarea, cum o sa asaneze companiile de stat, cum o sa reformeze ANAF, cum va intra cu buldozerul in marea evaziune.

Explicatii cu atat mai necesare cu cat guvernul isi propune pe langa scaderea abrupta a fiscalitatii si o noua grila de salarizare ambitioasa in sistemul bugetar si a si inceput cresteri salariale in educatie si sanatate.

Dezbaterea era cu atat mai necesara cu cat Codul fiscal va reveni sau ar trebui sa revina in Parlament pentru un nou vot, daca Executivul nu va opta pentru varianta ordonantei de urgenta. Reanalizam, rediscutam, luand in calcul argumentele presedintelui si vedem ce iese pana la capat.

Asta daca punem pret pe argumente, pe dezbatere si pe interesul public. Pentru ca indiferent de rezultatul ei, dezbaterea argumentata serveste in primul rand interesului public.

In loc de asta ce am vazut? Victor Ponta a declansat o propanganda furibunda, complet in afara obiectiilor presedintelui, cu puternic iz nationalist si populist: Iohannis vinde Romania unor interese straine care ar dori sa ne mentina colonie.

Cand spui asa ceva il acuzi pe presedinte, de fapt, de tradare. Trecand peste faptul ca tradarea poate fi motiv de suspendare, extrem de improbabila insa cat timp dl Oprea este un partener declarat al presedintelui in chestiuni de securitate nationala cel putin, cand lansezi o astfel de acuzatie implicita la adresa presedintelui tarii trebuie sa o fundamentezi extrem de bine. Pentru ca fie ea este adevarata si atunci impune masuri urgente si drastice, fie e falsa si atunci impune o sanctiune pe masura la adresa celui care calomniaza un sef de stat.

Apoi, as vrea si eu sa stiu ale cui interse, in mod concret, le serveste dl Iohannis impotriva Romaniei? Ale UE in general, ale Germaniei sau altei tari in special, ale SUA, ale FMI? Pentru ca din ce inteleg eu de la dl Ponta exista un factor extern care vrea sa mentina Romania cu statut de colonie, deci este un dusman al acestei tari.

Partenerii nostri straini din UE si NATO ne sunt dusmani? Deci facem parte din aliante asupritoare? Daca e asa, interesul nostru ar fi sa iesim din ele pentru a ne elibera?

In '89 Ceausescu acuza "agenturili" straine, in anii 90 nu ne vindeam tara pentru ca liderii nostri, romani verzi de altfel, sa o distruga si sa o fure bucata cu bucata.

Exact acelasi tip de discurs l-am auzit la Alexis Tsipras luni de zile, si inainte de a castiga alegerile si dupa. Grecia era asuprita, dusmanii cei rai din UE ii doreau pierzania. Si cu discursul asta a oprit tot trendul pe care de bine de rau Grecia intrase in urma masurilor severe din ultimii ani pentru a se duce cu capul in gard.

In general, cand liderii politici isi pierd argumentele rationale, recurg la cele emotional-nationalsite menite sa arunce o ceata psihologica peste dezbatere, o ceata in care poporul sa se simta amenintat de forte oculte externe. Dusmanul este identificat in exterior, iar liderul intern care il demasca este, nu-i asa, un erou patriot.

Intr-un fel dl Ponta este consecvent. Dupa ce campania sa electorala a fost centrata pe mesajul de roman ortodox in fata neamtului lutheran, iata ca acum neamtul tradeaza romanii.

Acuzatia aceasta nu clarifica fondul problemei, ci denatureaza grav discutia. Ba chiar mai grav, ne plaseaza pe o pozitie de adversitate cu parteneri care au facut Romaniei mai mult bine decat i-au facut liderii ei, pentru ca nicio reforma majora din tara asta nu a fost realizata fara presiune externa sustinuta. Sa ne gandim doar la cea a justitiei, de exemplu.

Daca din anumite puncte de vedere avem statut de colonie, acesta este provocat de lideri bastinasi lipsiti de viziune si integritate care au avut mereu nevoie sa biciul extern pentru a nu o lua pe aratura.

Si cum suntem la granita atat de tulburata a Europei Occidentale, ma intreb in caz de nevoie cine o sa sara sa ne ajute? Asupritorii, colonialistii? Sau poate dl Putin, cel de la Baku, prieten bun si al lui Alexis Tsipras.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre
Sursa:  
Ziare.com

Atac fără precedent către Iohannis din partea unui important om de afaceri și lider politic: „Recunosc, eu nu am dat meditaţii” - Focus - de Cristina Mavrigu - 18 Iul, 20155

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


Atac fără precedent către Iohannis din partea unui important om de afaceri și lider politic: „Recunosc, eu nu am dat meditaţii”

de  

  -




Într-un comunicat de presă remis redacției PSnews.ro, vicepresedintele fondator ALDE si secretar de stat la Departamentul Mediul de Afaceri, din cadrul MEIMMMA, Cătălin Beciu, a comentat dur decizia președintelui Klaus Iohannis de a respinge Codul Fiscal: „Domnule preşedinte, v-aţi bătut joc de munca mea”.
Astfel, Cătălin Beciu îl acuză pe Klaus Iohannis că, fără să îi pese că distruge democrația din România și din ambiția de a-și consolida influența își bate joc de munca oamenilor de o viață a oamenilor de afaceri din România.
De asemenea, liderul ALDE a subliniat importanța Codului Fiscal și progresele din ultimele luni și faptul că președintele are „o funcție prea mică” pentru a se putea opune dorințelor mediului de afaceri.
„În doar câteva luni am reuşit lucruri importante, fie că vorbim despre implementarea plăţilor directe către subcontractanţii din contractele pentru lucrări publice, fie că vorbim despre elemente importante din textul Codului Fiscal, cum ar fi „in dubio contra fiscum”, ori de crearea grupurilor de lucru ANAF – mediul privat, grupuri care au impus, de pildă, schimbarea legii referitoare la casele de marcat. (…)Ei, oamenii de afaceri, vor acest Cod Fiscal, iar dumneavoastră nu vă puteţi impune hotărârile în faţa unui om de afaceri. Aveţi o funcţie prea mică…”, a subliniat liderul ALDE în comunicat.
Redăm integral comunicatul de presă/ scrisoarea deschisă din partea lui Cătălin Beciu:
Am luat cunoştinţă despre decizia preşedintelui României de a respinge Codul Fiscal. Înainte de a vă spune ce cred despre această situaţie, sunt obligat să recunosc faptul că oameni de afaceri, prieteni, colegi de partid, precum şi membrii ai familiei mele – cunoscându-mă bine, cu toţii – m-au sunat, cerându-mi să nu uit că poziţia actuală mă obligă la o anume politeţe, la un anume limbaj. Pe cale de consecinţă, dacă am înteles eu bine, cuvinte ca „scârbă”, „trădare”, „prostie” ori „nemernicie” ar trebui evitate. Păi, să le evit…
Domnule preşedinte, Chiar dacă ocup temporar această poziţie politică, mă consider om de afaceri. Mi-am înfiinţat compania în urmă cu un sfert de secol, atunci când încă eram un copil, la 19 ani. Am parcurs toate etapele capitalismului românesc, acumulând atât cât am putut-o face, respectând toate regulile şi plătindu-mi taxele. Am dobândit, astfel, o reputaţie excelentă, dar şi o bună înţelegere a economiei româneşti. Am muncit mult, uneori incredibil de mult. Nu am înşelat pe nimeni, niciodată. Nu am minţit. Recunosc, nu am dat nici meditaţii.
Am acceptat această poziţie pentru că ştiam ce nu vreau să li se mai întâmple şi altora, din cele ce mi s-au întamplat mie, pentru că o parte dintre acele lucruri m-au silit să declar prima grevă fiscală pe care o companie a declarat-o, pe acest continent. Îmi doream să nu mai existe abuzuri ale statului împotriva mediului de afaceri, îmi doream reguli simple, îmi doream principii. În doar câteva luni am reuşit lucruri importante, fie că vorbim despre implementarea plăţilor directe către subcontractanţii din contractele pentru lucrări publice, fie că vorbim despre elemente importante din textul Codului Fiscal, cum ar fi „in dubio contra fiscum”, ori de crearea grupurilor de lucru ANAF – mediul privat, grupuri care au impus, de pildă, schimbarea legii referitoare la casele de marcat.
Domnule preşedinte, v-aţi bătut joc de munca mea, de munca oamenilor mei, de timpul pe care l-am petrecut consultând tot mediul de afaceri relevant din România, precum şi de toţi oamenii de afaceri din această ţară. Aţi făcut asta din cel mai egoist motiv cu putinţă: ambiţia de a vă consolida influenţa, lucru pe care îl tot încercaţi, de câteva luni, fără să vă pese că distrugeţi democraţia în această ţară. Nu v-aţi luptat pentru democraţie, în 89′, aşa că nu aveţi cum să o preţuiţi. Nu aveţi cum să preţuiţi nici mediul de afaceri, că nu aţi făcut parte din el. Totuşi, din ce aţi făcut parte? Până la urmă, preţuiţi ceva? Ori, ca să fie şi mai simplu, vă pricepeţi la ceva?
Astăzi, oscilez între dorinţa de a rămâne şi dorinţa de a pleca din Guvern.
Aş rămâne pentru că este în natura mea să îi apăr pe cei din rândurile cărora fac parte, de aici, de pe scaunul asta, dar tot în natura mea este şi să nu am de-a face cu cei pe care îi detest.
Dacă rămân, domnule preşedinte, se cheamă că facem parte din acelasi grup, acela al oamenilor politici, fireşte, dumneavoastră având un rol mult mai important. De aceea şi puteţi distruge atât de mult. Problema este că eu nu vreau să fiu parte a unui grup din care faceţi parte.
Nu vă plac, nu v-am votat, iar inexplicabila dumneavoastră alegere în funcţia de preşedinte al României a fost pentru mine un şoc. Am ştiut imediat că ţara asta a greşit şi că este în pericol.
Astăzi, domnule preşedinte, aţi arătat că temerile mele au fost justificate.
Din acest motiv, dar şi din celelalte, voi cere mediului de afaceri să lupte pentru ceea ce crede el că este bine şi nu pentru ceea ce credeţi dumneavoastră că trebuie ca oamenii de afaceri să facă. Ei, oamenii de afaceri, vor acest Cod Fiscal, iar dumneavoastră nu vă puteţi impune hotărârile în faţa unui om de afaceri. Aveţi o funcţie prea mică…”, se arată în comunicatul de presă transmis de Cătălin Beciu.

Ponta își face un nou partid – teoria șocantă lansată de un sociolog - News - de Anamaria Cadiş - 18 Iul, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html








Ponta își face un nou partid – teoria șocantă lansată de un sociolog

de  

 

 -

0 774

Victor Ponta și-a schimbat foarte mult discursul politic în ultima perioadă, preluând tot mai mult un speach tipic lui Alexis Tsipras, premierul Greciei și liderul partidului Syriza, de extremă stânga. În acest context, fostul consilier al lui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, a postat, sâmbătă pe pagina sa de Facebook un text intitulat ”Ponta își face un nou partid”.
Lăzăroiu susține că Victor Ponta a apelat la un discurs anti-occidental prin care încearcă să obțină susținerea și ulterior promovarea Codului Fiscal, trimis spre reexaminare în Parlament de președintele Klaus Iohannis.
Victor Ponta pare că schimbă foaia atunci când, pentru a-și promova noul Cod Fiscal, apelează la inflamatul discurs anti-occidental, specific extremei stângi de pretutindeni, dar și propagandei de la Moscova. Pentru a înțelege începutul de metamorfoză a personajului politic, încă șef al Guvernului României, cred că trebuie să ne raportăm la obiectivele sale, dar și la acțiunile trecute.
Să ne amintim de vara lui 2012, când, împreună cu tovarășul său de coaliție, Crin Antonescu, precum ”Che și Fidel”, ca să-l citez pe ex-liderul PSD, au încercat un puci parlamentar pentru a cuceri toată puterea în stat. Amândoi au avut în primă fază o retorică vădit anti-occidentală, mai ales când presiunile partenerilor internaționali s-au făcut simțite la București, culminând cu sosirea emisarului special al președintelui Obama, Philip Gordon.
Ulterior, Ponta a fost cel care a făcut pasul înapoi, însușindu-și spășit celebra listă a lui Barroso pentru restabilirea statului de drept. Crin a mers cu capul înainte, imperturbabil, realizând și el, într-un final, că cel mai mare adversar al unei victorii la prezidențiale îl reprezintă Departamentul de Stat. Cei care cunosc dedesubturile perioadei știu că, într-adevăr, Antonescu a fost pus pe lista neagră atât la Bruxelles, cât și la Washington.
Ponta a fost sfătuit corect că e imposibil să vrei să fii în politica mare fără încrederea partenerilor militari și economici ai României. Pe atunci avea ascunse ambiții de prezidențiabil, deși, declarativ, îl prezenta pe Antonescu drept candidat oficial al USL. Așa se explică de ce, spre stupoarea susținătorilor săi politici din țară, a acceptat să semneze Pactul de coabitare și să participe direct la desemnarea șefilor de Parchete în 2013 cu propuneri absolut scandaloase din punctul de vedere al coaliției anti-justiție.
De fapt, cine se uită cu multă atenție la parcursul lui Ponta, după vara lui 2012 până-n prezent, va vedea că, în ciuda unor declarații politice, nu a întreprins nicio acțiune împotriva justiției și împotriva stabilității macro-economice, obținute cu greu după anii de austeritate ai guvernului Boc. Au fost două linii roșii peste care nu a călcat, scrie Lăzăroiu.
În postarea de sâmbătă sociologul susține că premierul României a devenit ”o paria” atât la Bruxelles, acolo unde este marginalizat de socialiștii europeni, cât și la Washington, care îl văd ca pe o vulnerabilitate.
Astăzi, Ponta se află într-o situație cu totul și cu totul nouă. A pierdut, în ciuda celor mai bune cote la casele de pariuri, cursa prezidențială și este inculpat de DNA într-un dosar mai vechi, din vremea când era avocat și parlamentar în opoziție. Presiunile din interior și exterior pentru demisia sa din funcția de premier au fost uriașe. O ipoteză, neluată în calcul pînă acum, dar care poate explica demisia sa din fruntea PSD, este că semnalele socialiștilor europeni au fost mai ferme și s-au dovedit mai eficiente. De altfel, mai marii PES l-au considerat pe Ponta încă din 2012 o vulnerabilitate și l-au ținut de atunci încoace sub o atentă monitorizare. Foarte probabil ca, după momentul punerii sale sub acuzare, dublat de voltele misterioase prin Istanbul via Baku, socialiștilor europenilor să le fi ajuns până-n gât năzdrăvăniile colegului lor din România, somat, pur și simplu, să se desprindă de imaginea social-democrației.
Toate semnalele, mai mult sau mai puțin publice, arătă un personaj politic devenit cu adevărat un paria la Washington și în marile capitale europene. Așadar, ce poate face un Ponta care nu mai are nimic de pierdut și care a fost repudiat chiar de colegii săi europeni de ideologie? Cum își poate continua cariera politică? Nu-i mai rămâne decât să joace ”cartea Syriza”, un curent de extremă-stângă, prost primit nu doar de popularii europeni, dar chiar și de colegii lui Martin Schultz. Dezlegat de angajamentele anterioare, Ponta poate să înceapă acum, din poziția de premier, o ofensivă populistă împotriva echilibrelor macro-economice, folosind retorica binecunoscută deja a teoreticienilor neo-colonianismului cu ”centrul hrăpăreț și periferia înfometată”. De justiție nu se va putea atinge, pentru că, teoretic, partenerul său de coaliție, UNPR, a trasat deja o graniță a sprijinului parlamentar.
Ponta și-a luat cariera politică pe cont propriu (de altfel, și-a avertizat colegii de partid încă din 2014 că, dacă nu câștigă prezidențialele, ”scapă cine poate”). Nu e clar cum se va termina epopeea sa la DNA până la viitoarele alegeri prezidențiale din 2019, dar îl suspectez că vrea să întemeieze un curent politic propriu pe care să se cațere într-o eventuală revanșă cu Iohannis”, dezvăluie fostul consilier prezidențial.
Acesta explică și de ce, singura cale de urmat pentru Ponta este discursul extremist.
Nimic mai potrivit decât discursul naționalist, xenofob, anti-occidental, anti-globalizare. Narațiunea e simplă și nu e exclus să capete din ce în ce mai mulți adepți. Iohannis este reprezentantul coloniștilor nemți în România, el, Ponta, e românul verde, creștin ortodox, haiducul care se luptă cu marii stăpânitori ai lumii, spre binele și propășirea urmașilor dacilor. După cum se vede, acest discurs nu angajează în niciun fel PSD, pentru că Ponta nu mai e președintele partidului, dar asta nu înseamnă că PSD sau o parte din PSD nu-și poate însuși ideile. Și dacă va fi doar o parte, e suficient să întemeieze un nou partid de extremă stângă, alături de colegul său de suferințe pe linie penală, dar plin de bani, Sebastian Ghiță.
Dacă va avea sau nu adepți noua mișcare, e devreme să ne pronunțăm. Să nu uităm că, înainte de referendumul din Grecia, 70% dintre români, conform sondajelor, simpatizau cu fanfaronul Tsipras, deci posibil să fi fost sensibili și la linia discursivă care demonizează capitalismul occidental și victimizează bietele popoare de la marginea istoriei.
Întrebarea e dacă PSD, încă membru PES, va mai susține până în 2016 un premier astfel poziționat. Un Congres organizat repede, in care candidatul Zgonea să vină cu un discurs pro-european și pro-occidental, ne va lămuri poate chiar în această toamnă, își încheie Sebastian Lăzăroiu textul.

Zilele lui Iohannis la Cotroceni sunt numărate. Ar putea să nu își ducă mandatul la sfârșit - News - de Anamaria Cadiş - 19 Iul, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


Zilele lui Iohannis la Cotroceni sunt numărate. Ar putea să nu își ducă mandatul la sfârșit

de 

 

-

0 213

Klaus Iohannis a fost ales președinte în decembrie 2014 cu o majoritate confortabilă și sondajele au arătat că după investitura sa la Cotroceni popularitatea fostului edil din Sibiu a crescut considerabil. Totuși, ultimele măsuri luate de acesta au supărat foarte tare puterea care se gândește să ia atitudine.
Dacă primele luni de mandat ale lui Iohannis au semnificat o înțelegere perfectă între președinte și premier și Puterea îl lăuda cu fiecare ocazie. Imediat ce a început să se pună contra măsurilor luate de Ponta, pesediștii au început să discute despre o eventuală suspendare.
Fostul ministru al Culturii Răzvan Theodorescu a afirmă că suspendarea lui Iohannis ar putea fi o variantă de luat în calcul de către PSD.
„A început cuviincios, ca un primar de Sibiu, dar am impresia că a cam deviat. A arătat că poate să facă şi lucruri nesăbuite. Un preşedinte poate fi şi suspendat”, a declarat Theodorescu la România TV.
Fostul ministru nu mai este membru PSD din 2010, dar a rămas în relații apropiate cu mai mulți membrii importanți ai partidului.

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Înapoi în viitor