Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
joi, 16 aprilie 2015
Radu Banciu despre pensiile speciale ale parlamentarilor
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
De ce întârzie demararea lucrărilor de restaurare a Cazinoului din Constanţa - 16 Apr, 2015 00:00 - Ada CODĂU - Sursa : Ziua de Constanta
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Promisiuni electorale nerealiste
De ce întârzie demararea lucrărilor de restaurare a Cazinoului din Constanţa
Administraţia publică
locală decidea, în toamna anului trecut, transmiterea imobilului teren
şi a construcţiei „Cazino Constanţa” aparţinând domeniului privat al
municipiului Constanţa din administrarea Consiliului Local Municipal în
administrarea Companiei Naţionale de Investiţii S.A. La momentul
respectiv, Radu Mazăre, primarul acum suspendat al municipiului
Constanţa, declara că s-a ajuns la această situaţie din cauza... fricii
sale. „Dacă aş fi reparat Cazinoul cu bani de la Primărie şi aş fi băgat
peste 10 milioane de euro în renovarea acestei clădiri, toţi cetăţenii
oraşului şi ai României ar fi spus că sunt nebun, că în loc să
construiesc case pentru 4.500 de oameni, cu banii ăştia reparam o
clădire.
Am încercat să fac ceva cu investitori privaţi, am fost şi în Elveţia, am avut nenumărate contacte şi cu chinezi, cu un fond de investiţii gestionat de nişte ruşi, dar m-am oprit. M-am oprit de frică, pentru că renovarea şi punerea pe roate a acestui Cazinou ar fi însemnat o licitaţie. Ca atare, am stopat orice discuţie şi orice potenţial investitor privat şi nici nu mai plimb niciun investitor privat prin Constanţa până nu se schimbă situaţia în România“, explica Mazăre.
Înainte de alegerile prezidenţiale, vicepremierul Liviu Dragnea, coleg de partid cu Radu Mazăre, efectua o vizită la Cazino şi vorbea, cu un elan greu să stăpânit, despre reabilitarea clădirii-simbol a Constanţei. Momentul era, cum spuneam, foarte bine ales: fix înainte de alegerile prezidenţiale. Compania Naţională de Investiţii se află în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice, condus de Liviu Dragnea.
Este un termen realist", a declarat, la finalul şedinţei, Decebal Făgădău. În acelaşi context, viceprimarul cu atribuţii de primar a menţionată că "(toamna lui 2016 - n.r. ) este un termen nerealist“. "În momentul în care-ţi propui să restaurezi Cazinoul într-un an de zile înseamnă că ţi-ai fixat o ţintă nerealistă”, a mai spus Făgădău.
Amintim în acest context că, potrivit unui amendament făcut în toamna anului trecut de Decebal Făgădău, dacă în termen de 24 de luni de la semnarea protocolului de predare-primire a imobilului nu vor fi demarcate lucrările de reabilitare şi restaurare, Cazinoul revine în administrarea municipalităţii constănţene.
Am încercat să fac ceva cu investitori privaţi, am fost şi în Elveţia, am avut nenumărate contacte şi cu chinezi, cu un fond de investiţii gestionat de nişte ruşi, dar m-am oprit. M-am oprit de frică, pentru că renovarea şi punerea pe roate a acestui Cazinou ar fi însemnat o licitaţie. Ca atare, am stopat orice discuţie şi orice potenţial investitor privat şi nici nu mai plimb niciun investitor privat prin Constanţa până nu se schimbă situaţia în România“, explica Mazăre.
Înainte de alegerile prezidenţiale, vicepremierul Liviu Dragnea, coleg de partid cu Radu Mazăre, efectua o vizită la Cazino şi vorbea, cu un elan greu să stăpânit, despre reabilitarea clădirii-simbol a Constanţei. Momentul era, cum spuneam, foarte bine ales: fix înainte de alegerile prezidenţiale. Compania Naţională de Investiţii se află în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice, condus de Liviu Dragnea.
Toamna lui 2015, un termen realist
Deşi au trecut câteva luni de la promisiunile privind restaurarea şi reabilitarea imobilului, lucrările nu au fost încă demarcate. Decebal Făgădău, viceprimarul cu atribuţii de primar al Constanţei a declarat, ieri, la finalul şedinţei de consiliu local: “Lucrările nu au fost demarate. S-a elaborat studiul de fezabilitate (SF), au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai SF-ului în cadrul Consiliului tehnico-economic, şedinţă care s-a ţinut la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a fost aprobată suma de 9,2 milioane de euro aproximativ pentru resturarea obiectivului Cazino Constanţa. De aici mai departe, procedura este puţin diferită faţă de cum aţi fost obişnuiţi la Constanţa, în sensul că nu venim la nivelul autorizaţiei de construire, facem o licitaţie pentru proiectare, aprobăm indicatorii tehnico-economici şi ulterior procedură pentru execuţie. S-a scos la licitaţie, de către Compania Naţională de Investiţii, achiziţionarea serviciului de proiectare plus execuţie. Un exerciţiu similar build and design. De ce? Pentru că la restaurare nu ai cum să ştii dinainte ce categorii de lucrări te aşteaptă a le executa după ce decoportezi, după ce descoperi cu adevărat ceea ce urmează să restaurezi. Astfel încât, această procedură, fiind mai complicată, va dura mai mult, pentru că necesită o însumare a unei companii de proiectare specializată cu o companie de construcţii specializată în restaurări. Cu alte cuvinte, proiectanţii şi arhitecţii de fac partea de proiectare trebuie să aibă atestat din partea Ministerului Culturii, plus experienţa necesară. De asemenea, şi firma de execuţie. Ei trebuie să formeze un consorţiu care va participa la licitaţie. Nu vă pot spune când se va finaliza procedura de achiziţie pentru că este o procedura îndelungată, o procedură ce urmează a fi atent studiată, ca să declari un câştigător. Dar am speranţa că undeva la jumătatea acestei toamne lucrările vor putea începe.Este un termen realist", a declarat, la finalul şedinţei, Decebal Făgădău. În acelaşi context, viceprimarul cu atribuţii de primar a menţionată că "(toamna lui 2016 - n.r. ) este un termen nerealist“. "În momentul în care-ţi propui să restaurezi Cazinoul într-un an de zile înseamnă că ţi-ai fixat o ţintă nerealistă”, a mai spus Făgădău.
Amintim în acest context că, potrivit unui amendament făcut în toamna anului trecut de Decebal Făgădău, dacă în termen de 24 de luni de la semnarea protocolului de predare-primire a imobilului nu vor fi demarcate lucrările de reabilitare şi restaurare, Cazinoul revine în administrarea municipalităţii constănţene.
Vizualizări: 7
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri
Vila Şuţu - istoria secolului XIX, „pângărită” cu graffiti - 16 Apr, 2015 00:00 - Ada CODĂU - Sursa : Ziua de Constanta
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Scoasă la vânzare din 2013, încă îşi caută cumpărător
Vila Şuţu - istoria secolului XIX, „pângărită” cu graffiti
Vila
Şuţu continuă să domine, la nivel vizual, Portul Tomis. Acoperişul
susţinut de coloane cu arcade şi terasa crenelată atrag încă privirile. Chiar şi un „profan” simte că vila are o poveste, un parfum aparte. Din altă epocă, din alte vremuri. „Contactul” cu anii 2000 a fost conturat, tot la nivel vizual, de câteva graffiti-uri groteşti, desenate pe faţada dinspre mare a clădirii. Trist, având în vedere faptul că vorbim, totuşi, despre un imobil inclus în categoria monumentelor istorice din clasa A.
Şi mai trist este însă că această clădire-simbol a Constanţei a fost „scoasă la mezat”, pe Internet, încă de acum un an şi jumătate. Contrar, poate, aşteptărilor, nimeni nu s-a înghesuit să cumpere vila. Poate tocmai faptul că vorbim despre o clădire istorică face şi mai dificilă vânzarea imobilului?
Ceea ce
constănţenii cunosc astăzi sub numele de „Vila Şuţu” a fost construită
în 1899, de către numismatul Mihail Şuţu, în stil maur, după planurile
arhitectului Grigore Cerchez. Istoria familiei Şuţu este una
îndelungată, începând în Epir, în secolul al XVI-lea şi continuând în
Constantinopole şi, ulterior, în Principatele Române. Mihai Şuţu, domn
al Ţării Româneşti în trei rânduri şi o dată domn al Moldovei, a fost
străbunicul numismatului.
Vila Şuţu nu a avut însă întotdeauna în faţă un port. Pe vremuri, valurile din Golful Delfinilor să spărgeau chiar în zidul de protecţie al clădirii. Despre interiorul vilei se spune că este de-a dreptul impresionant, fiind structurat în mai multe săli decorate cu elemente caracteristice palatelor din Constantinopole. Sălile vilei au tavane policrome, de la portocaliu la bronz-auriu, cu motive florale stilizate încrustate. Pictura este în ulei, iar plafoanele sunt ornamentate cu stucatură.
Vila Şuţu este un simbol pentru oraşul-port şi o podoabă arhitecturală. De-a lungul anilor, clădirea a reprezentat de foarte multe ori obiect de studiu pentru elevii Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”.
În timpul regimului comunist, clădirea a servit drept sediu al Consulatului Ceh şi, mai târziu, al Curţii de Apel Constanţa. Recâştigată de moştenitori, vila este scoasă la vânzare şi se pare că, cel puţin pentru moment, rămâne aşa. Asta pentru că, susţin arhitecţii, clădirea necesită reabilitări atât exterioare, cât şi interioare care, însă, nu s-ar face oricum, ci respectând planurile originale. Tot arhitecţii zic, de asemenea, că vila s-ar afla într-un nivel destul de avansat de degradare. Altfel spus, nu doar cumpărarea imobilului ar reprezinta o investiţie de amploare, ci şi reabilitarea acestuia. Nu mai puţin important, acolo unde altădată se spărgeau valurile, este amenajată acum, între portul turistic şi Plaja Modern, o parcare de maşini, ceea ce, cumva, răpeşte din farmecul vilei. Pe Internet, pe site-urile imobiliare, vila istorică este cunoscută mai ales ca „palat maur”.
Ti-a placut articolul?Vila Şuţu nu a avut însă întotdeauna în faţă un port. Pe vremuri, valurile din Golful Delfinilor să spărgeau chiar în zidul de protecţie al clădirii. Despre interiorul vilei se spune că este de-a dreptul impresionant, fiind structurat în mai multe săli decorate cu elemente caracteristice palatelor din Constantinopole. Sălile vilei au tavane policrome, de la portocaliu la bronz-auriu, cu motive florale stilizate încrustate. Pictura este în ulei, iar plafoanele sunt ornamentate cu stucatură.
Vila Şuţu este un simbol pentru oraşul-port şi o podoabă arhitecturală. De-a lungul anilor, clădirea a reprezentat de foarte multe ori obiect de studiu pentru elevii Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”.
De la farmecul istoric, la anunţul online
În toamna lui 2013, Vila Şuţu a fost scoasă la vânzare la un preţ de două milioane de euro. La începutulul lui 2014, unul dintre anunţuri suna astfel: „Anul 2014 vine cu o surpriză pe piaţa imobiliară: un conac maur este scos la vânzare pentru 2.000.000 de euro. Conacul este în oraşul Constanţa, pe faleza de lângă portul de ambarcaţiuni mici, pe strada Kircor Zambaccian. Vederea este splendidă, direct spre mare. Perioada construirii palatului: sfârşit de secol XIX, început de secol XX, între 1899 şi 1900. Suprafaţa de teren pe care este construit: 852 mp. Număr de niveluri: subsol, parter, etaj şi turn”. Ulterior, anunţul a apărut pe mai multe site-uri imobiliare şi despre vânzarea acestui imobil s-a tot vorbit, dar în pofida popularizării subiectului, Vila Şuţu nu şi-a găsit nici până la acest moment cumpărătorul.În timpul regimului comunist, clădirea a servit drept sediu al Consulatului Ceh şi, mai târziu, al Curţii de Apel Constanţa. Recâştigată de moştenitori, vila este scoasă la vânzare şi se pare că, cel puţin pentru moment, rămâne aşa. Asta pentru că, susţin arhitecţii, clădirea necesită reabilitări atât exterioare, cât şi interioare care, însă, nu s-ar face oricum, ci respectând planurile originale. Tot arhitecţii zic, de asemenea, că vila s-ar afla într-un nivel destul de avansat de degradare. Altfel spus, nu doar cumpărarea imobilului ar reprezinta o investiţie de amploare, ci şi reabilitarea acestuia. Nu mai puţin important, acolo unde altădată se spărgeau valurile, este amenajată acum, între portul turistic şi Plaja Modern, o parcare de maşini, ceea ce, cumva, răpeşte din farmecul vilei. Pe Internet, pe site-urile imobiliare, vila istorică este cunoscută mai ales ca „palat maur”.
Vizualizări: 3
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
