Image by m_granados via Flickr
Comunismul subzistă în România, în politică sau administraţie, otrăvind venele societăţii,
scrie Le Monde Realitatea .NET
[~Collage Sile this Millennium~]
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Le Monde: Oameni legati de fostul regim comunist conduc si astazi Romania
Duminică, 1 noiembrie 2009, 16:55 Actualitate Politic
Sunt peste tot: in Parlament, in presa, in administratie. Au fost informatori, au scris rapoarte, sau, mai rau, au facut parte din aparatul de represiune. "Am identificat peste 400 de suspecti de tortura si asasinate. Niciunul nu a fost pedepsit. In Romania, condamnarea comunismului a fost folosita doar prin prisma ratiunilor politice", explica, in Le Monde, istoricul Marius Oprea, care conduce Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului. Ziarul francez publica, sub titlul "Otrava din vene", un amplu articol despre teroarea din epoca Ceausescu, condamnarea comunismului si oameni suspectati de legaturi cu fostul regim, care conduc si astazi destinele tarii.
Metastazele fostului regim comunist au fost, in Romania, de o anvergura incomparabila in Europa, in afara celebrului Stasi est-german. Securitatea a patruns pana in fiecare element al societatii, sprijinindu-se pe informatori zelosi sau pur si simplu constransi (al caror numar este estimat la cateva sute de mii).
Le Monde scrie ca, cu Nicolae Ceausescu, autoproclamat "Geniul Carpatilor", teroarea in Romania a devenit invizibila, dar prezenta peste tot: in total, 10.000 de persoane au fost executate in perioada comunista, fara niciun fel de proces.
"Experienta totalitara a Romaniei in acea perioada a fost unica", explica, in Le Monde, Vladimir Tismaneanu, cel care a condus Comisia prezidentiala pentru studierea comunismului, in 2006. "Ceausescu a conceput Securitatea ca pe garda sa pretoriana, politia sa secreta, nesubordonata Moscovei".
Iesit din inchisoare in 1964, a continuat sa fie hartuit de ofiterii Securitatii, care i-au facut viata imposibila. A incercat sa fuga din tara, traversand Dunarea, insa a fost prins pe malul iugoslav si predat autoritatilor romane contra unui vagon de sare, sfarsind prin a suferi a doua condamnare, de data aceasta pentru 7 ani.
La iesirea din inchisoare, isi cunoaste fiica nascuta la putin timp dupa ce fusese inchis si incepe sa scrie, pentru a se elibera de ura fata de regim.
In noiembrie 1972, ofiterii Securitatii ii perchezitioneaza apartamentul si gasesc manuscrisele ascunse pe fundul dublu al unui sertar, pentru ca, in 1985, dupa ce ii este retrasa cetatenia romana, sa se mute la Paris, impreuna cu sotia Aurora si cei doi copii.
Dupa Revolutie si moartea sotiei sale, in 1991, revine in Romania, unde, dupa ani de solicitari, reuseste sa isi vada dosarul de la Securitate, insumand 22 de volume si are un nou soc:
"Niciun adjectiv, nicio metafora nu poate descrie cu precizie ce a simtit Vasile Gavrilescu in acea zi. Dupa doar o jumatate de ora de rasfoit acel dosar, scriitorul a primit lovitura in plin: Aurora, sotia sa, semnase un angajament cu Securitatea in 1961, in timpul detentiei sale. Dupa eliberarea lui Vasile Gavrilescu din inchisoare, sotia sa a informat constant Securitatea in legatura cu deplasarile, scrierile si chiar gandurile si intentiile lui Vasile Gavrilescu.
"Nu pot ierta si nu pot uita asta. Din fericire, sotia mea murise deja cand am aflat lucrurile astea. Dosarul conţinea lista a 43 de persoane - prieteni, cunoştinţe, colegi si vecini ai lui Vasile Gavrilescu: "Toata lumea din jurul meu colabora, iar eu eram ca un peste in acvariu", spune acum Vasile Gavrilescu.
El a publicat 17 carti, unele autobiografice, iar altele de poezie, pentru a descrie natura malefica a fostului "sistem tortionar".
"El poarta o mare responsabilitate. Nu avea niciun interes sa deschida Cutia Pandorei", explica Alexandru Gussi, istoric si consilier al actualului presedinte, Traian Basescu. "Din contra, Iliescu sustinea ideea unei democratii originale, care sa se bazeze pe liniste".
Traian Basescu, ales presedinte in 2004, a luat doua decizii majore: a creat Comisia prezidentiala pentru studierea dictaturii comuniste, coordonata de Vladimir Tismaneanu, care a elaborat un raport de 800 de pagini despre crimele comunismului. In 2006, raportul a fost prezentat in Parlament, pentru condamnarea crimelor comunismului, aminteste Le Monde.
Ulterior, arhivele fostei Securitati au fost transferate la CNSAS, si asa au iesit la iveala primele nume de fosti colaboratori, ajunsi sa conduca astazi destinele Romaniei.
Ziarul francez aminteste de rasunatorul scandal in care a fost implicata Mona Musca, fost ministru al Culturii, acuzata ca ar fi colaborat cu Securitatea, oferind informatii despre studentii straini, carora le preda la Universitatea din Timisoara.
Oamenii acestia sunt in Parlament, in presa si in administratie. Au fost informatori, au scris rapoarte sau, mai rau, au facut parte din aparatul de represiune, scriu ziaristii francezi. "Am identificat peste 400 de suspecti de tortura si asasinate", explica istoricul Marius Oprea, care conduce Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului. "Niciunul nu a fost pedepsit. Condamnarea comunismului a fost folosita doar prin prisma ratiunilor politice".
Contactat de Le Monde, atasatul de presa al lui Dan Voiculescu a oferit un raspuns concis: "Subiectul nu ne intereseaza, nu corespunde strategiei noastre. Trecutul nu ne intereseaza, nu e preocuparea noastra".
Metastazele fostului regim comunist au fost, in Romania, de o anvergura incomparabila in Europa, in afara celebrului Stasi est-german. Securitatea a patruns pana in fiecare element al societatii, sprijinindu-se pe informatori zelosi sau pur si simplu constransi (al caror numar este estimat la cateva sute de mii).
Le Monde scrie ca, cu Nicolae Ceausescu, autoproclamat "Geniul Carpatilor", teroarea in Romania a devenit invizibila, dar prezenta peste tot: in total, 10.000 de persoane au fost executate in perioada comunista, fara niciun fel de proces.
"Experienta totalitara a Romaniei in acea perioada a fost unica", explica, in Le Monde, Vladimir Tismaneanu, cel care a condus Comisia prezidentiala pentru studierea comunismului, in 2006. "Ceausescu a conceput Securitatea ca pe garda sa pretoriana, politia sa secreta, nesubordonata Moscovei".
- Povestea unui disident: Am aflat, dupa moartea sotiei mele, ca m-a turnat la Securitate
Iesit din inchisoare in 1964, a continuat sa fie hartuit de ofiterii Securitatii, care i-au facut viata imposibila. A incercat sa fuga din tara, traversand Dunarea, insa a fost prins pe malul iugoslav si predat autoritatilor romane contra unui vagon de sare, sfarsind prin a suferi a doua condamnare, de data aceasta pentru 7 ani.
La iesirea din inchisoare, isi cunoaste fiica nascuta la putin timp dupa ce fusese inchis si incepe sa scrie, pentru a se elibera de ura fata de regim.
In noiembrie 1972, ofiterii Securitatii ii perchezitioneaza apartamentul si gasesc manuscrisele ascunse pe fundul dublu al unui sertar, pentru ca, in 1985, dupa ce ii este retrasa cetatenia romana, sa se mute la Paris, impreuna cu sotia Aurora si cei doi copii.
Dupa Revolutie si moartea sotiei sale, in 1991, revine in Romania, unde, dupa ani de solicitari, reuseste sa isi vada dosarul de la Securitate, insumand 22 de volume si are un nou soc:
"Niciun adjectiv, nicio metafora nu poate descrie cu precizie ce a simtit Vasile Gavrilescu in acea zi. Dupa doar o jumatate de ora de rasfoit acel dosar, scriitorul a primit lovitura in plin: Aurora, sotia sa, semnase un angajament cu Securitatea in 1961, in timpul detentiei sale. Dupa eliberarea lui Vasile Gavrilescu din inchisoare, sotia sa a informat constant Securitatea in legatura cu deplasarile, scrierile si chiar gandurile si intentiile lui Vasile Gavrilescu.
"Nu pot ierta si nu pot uita asta. Din fericire, sotia mea murise deja cand am aflat lucrurile astea. Dosarul conţinea lista a 43 de persoane - prieteni, cunoştinţe, colegi si vecini ai lui Vasile Gavrilescu: "Toata lumea din jurul meu colabora, iar eu eram ca un peste in acvariu", spune acum Vasile Gavrilescu.
El a publicat 17 carti, unele autobiografice, iar altele de poezie, pentru a descrie natura malefica a fostului "sistem tortionar".
- Iliescu, vechi cadru al Partidului Comunist, ales presedinte dupa Revolutie
"El poarta o mare responsabilitate. Nu avea niciun interes sa deschida Cutia Pandorei", explica Alexandru Gussi, istoric si consilier al actualului presedinte, Traian Basescu. "Din contra, Iliescu sustinea ideea unei democratii originale, care sa se bazeze pe liniste".
- Crimele comunismului, in dezbatere publica abia dupa 10 ani de la Revolutie
Traian Basescu, ales presedinte in 2004, a luat doua decizii majore: a creat Comisia prezidentiala pentru studierea dictaturii comuniste, coordonata de Vladimir Tismaneanu, care a elaborat un raport de 800 de pagini despre crimele comunismului. In 2006, raportul a fost prezentat in Parlament, pentru condamnarea crimelor comunismului, aminteste Le Monde.
Ulterior, arhivele fostei Securitati au fost transferate la CNSAS, si asa au iesit la iveala primele nume de fosti colaboratori, ajunsi sa conduca astazi destinele Romaniei.
Ziarul francez aminteste de rasunatorul scandal in care a fost implicata Mona Musca, fost ministru al Culturii, acuzata ca ar fi colaborat cu Securitatea, oferind informatii despre studentii straini, carora le preda la Universitatea din Timisoara.
- Comunismul, condamnat doar de forma in Romania
Oamenii acestia sunt in Parlament, in presa si in administratie. Au fost informatori, au scris rapoarte sau, mai rau, au facut parte din aparatul de represiune, scriu ziaristii francezi. "Am identificat peste 400 de suspecti de tortura si asasinate", explica istoricul Marius Oprea, care conduce Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului. "Niciunul nu a fost pedepsit. Condamnarea comunismului a fost folosita doar prin prisma ratiunilor politice".
- Dan Voiculescu: Nu ne intereseaza trecutul
Contactat de Le Monde, atasatul de presa al lui Dan Voiculescu a oferit un raspuns concis: "Subiectul nu ne intereseaza, nu corespunde strategiei noastre. Trecutul nu ne intereseaza, nu e preocuparea noastra".
Citeşte mai multe despre condamnarea comunismului • le monde • cnsas • crimele comunismului • vladimir tismaneanu • nicolae ceausescu • dan voiculescu