Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

vineri, 3 iulie 2015

Iată explicaţia trădării "domnului general" Secretul lui Gabriel Oprea este în fişetul lui Kovesi: "Dosarul 293/P/2014" - Autor : Ion Spânu - Publicat - Miercuri, 01 iulie 2015

Iată explicaţia trădării "domnului general"

Secretul lui Gabriel Oprea este în fişetul lui Kovesi:

 "Dosarul 293/P/2014"

Publicat 
Miercuri, 01 iulie 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Cotidianul

Iată explicaţia trădării "domnului general"

Secretul lui Gabriel Oprea este în fişetul lui Kovesi: "Dosarul 293/P/2014"

Toată lumea s-a întrebat ce l-a făcut pe Gabriel Oprea să rişte înlăturarea UNPR de la guvernare prin votul în favoarea numirii lui MRU la şefia SIE. În arhiva noastră am descoperit acest secret, pe care Laura Codruţa Kovesi îl păstrează în safe-ul său: DOSARUL 293/P/2014, în care Oprea joacă rolul principal.
Ceea ce surprinde este faptul că, în plin spectacol al cătuşelor şi al chemării VIP-urilor politice la DNA, vicepremierul Gabriel Oprea n-a fost deranjat de nimeni, nici măcar atunci cînd a fost desemnat ca Prim-ministru interimar în locul îngenunchiatului Victor Ponta. Spre deosebire de Oprea, nume grele, precum Elena Udrea, Sebastian Ghiţă, Dan Şova, Dorin Cocoş, Adriean Videanu, Mariean Vanghelie şi chiar Victor Ponta au intrat pe uşiţa DNA-ului, unii dintre ei ieşind cu brăţări la mîini.
Gabriel Oprea, VIP de prim rang, nici măcar n-a fost deranjat. Ne întrebăm dacă nu cumva tocmai această vulnerabilitate l-a „recomandat” ca fiind persoana ideală în vederea unei manipulări care să determine schimbarea majorităţii parlamentare!

Dosarul 293/P/2014 a fost întocmit cu puţin timp înainte de campania prezidenţială de anul trecut

În toamna anului trecut, cu puţin înainte de campania electorală, DNA a deschis acest dosar cu nr. 293/P/2014, iar apariţia primelor informaţii despre existenţa lui a trecut aproape neobservată, căci întreaga opinie publică şi-a canalizat atenţia către persoanele ce urmau să-l înlocuiască pe Traian Băsscu la Cotroceni!
O analiză atentă a acestui eveniment ne poate conduce la ideea că încă de atunci s-a pus problema ca, în cazul în care Klaus Iohannis va cîştiga alegerile, să se declanşeze operaţiunea „Guvernul meu”, pe care Preşedintele a susţinut-o şi în campania electorală! Strategia aceasta putea să fie pusă în practică şi în cazul în care Victor Ponta pierdea alegerile! Dar să trecem la analiză.
După cum ştim, UNPR a intrat în Parlament pe listele USL, formînd o alianţă cu PSD, alături de alianţa dintre PNL şi PC. În momentul ruperii USL, atît UNPR, cît şi PC s-au aliat cu PSD şi au format actuala coaliţie de guvernare, lăsînd în opoziţie PNL, obligat să facă fuziunea cu PDL pentru a fi opozantul alianţei ce susţine şi azi Guvernul Ponta. Deşi intrase în Parlament cu doar cîţiva parlamentari, UNPR a dus o continuă racolare de membri de la toate partidele, în special de la PPDD care intrase deja în degringoladă, devenind o forţă importantă în susţinerea PSD.
În alegerile prezidenţiale, în mod firesc, au intrat cei doi lideri: Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Atunci a început şi spectacolul cătuşelor, care trebuia să transmită semnalul înfricoşător pentru orice politician, conform căruia se pot scoate din dulap, în orice moment, scheletele pe care le avea fiecare!
Pe acest fond, DNA a deschis acest DOSAR 293/P/2014, cu care putea fi strunit UNPR (prin autoritarul său şef), care devenise, în preajma prezidenţialelor, cel mai important partener al PSD! Scoaterea acestui dosar din sertarele Codruţei Kovesi era doar o chestiune de timp, în cazul în care Gabriel Oprea n-ar fi acceptat să-l părăsească pe Victor Ponta la momentul potrivit.

Dosarul lui Gabriel Oprea trebuia scos la moţiune de cenzură

Iniţial, planul era ca acest dosar să-i fie fluturat pe sub nas lui Gabriel Oprea înainte de depunerea moţiunii de cenzură de către PNL! Din acest motiv, spun sursele noastre, atît preşedintele Klaus Iohannis, cît şi liderii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga afişau încredere în doborîrea guvernului Ponta prin acea moţiune despre care toţi analiştii spuneau că nu are nici o şansă să treacă!
Au apărut, însă, între timp acele dosare ale lui Victor Ponta, disjunse din dosarul lui Dan Şova. Atunci s-a luat decizia să se meargă pe efectul foarte puternic generat de respingerea de către Parlament a cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, cu ecouri în străinătate şi reacţii din partea ambasadelor străine, aşa încît moţiunea de cenzură s-a depus exact în ziua cînd DNA a cerut Parlamentului să avizeze începerea urmăririi penale a lui Victor Ponta! S-a mizat atunci pe demisia lui Ponta, lucru cerut şi de Klaus Iohannis! Atunci s-a amînat scoaterea de la naftalină a DOSARULUI 293/P/2014, însă, cu toate presiunile, Parlamentul s-a împotrivit cererii DNA şi Guvernul Ponta a rămas în funcţie!

Numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia SIE – un bun prilej de reactivare a Dosarului 293/P/2014

Înfrîngerea suferită de PNL şi Klaus Iohannis în faţa PSD n-a fost digerată prea bine, aşa încît s-a căutat găsirea unui alt pretext pentru dărîmarea Guvernului Ponta. Era nevoie de un eveniment-şoc, menit să bulverseze relaţia dintre PSD şi UNPR şi aşa a apărut numirea surprinzătoare a lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia SIE, pe care PSD n-o putea accepta sub nici o formă! Dacă ar fi fost numit oricine altcineva, numirea fiind atribuţia Preşedintelui, PSD ar fi votat pentru, aşa cum a făcut şi în cazul Hellwig la SRI. Dar atunci nu se putea declanşa scandalul dintre PSD şi UNPR, ori tocmai aceasta era strategia: cu DOSARUL 293/P/2014 să se încerce o fisură între cele două partide, în aşa fel încît, înainte de intrarea în vacanţa parlamentară, semnalul unei alte posibile majorităţii să fie dat, iar în toamnă să se finalizeze Operaţiunea „Guvernul meu”!
Acesta este motivul pentru care Mihai Răzvan Ungureanu, politicanul cel mai detestat în opinia publică după acele luni cît a fost Prim-ministru, cînd au ieşit la iveală vita Kobe, Unguentele şi celelalte cumpărături exotice pe care Guvernul le făcea în timp ce salariile erau tăiate! Este imposibil ca preşedintele Iohannis să nu fi ştiut aceste lucruri, aşa încît rămîne doar această variantă, că s-a urmărit producerea unei fisuri în arcul guvernamental, aşa încît, sub ameninţarea unei urmăriri penale în DOSARUL 293/P/2014, Gabriel Oprea şi UNPR să fie obligaţi” să voteze alături de PNL! Un plan care deja se derulează în aceste momente. Oare ce au discutat Klaus Iohannis şi Gabriel Oprea la taifasul de dinaintea ultimului CSAT? Oprea a declarat ulterior că nu poate spune despre ce au vorbit, dar acum putem să înţelegem şi de ce!
Ce conţine Dosarul 293/P/2014?
Singura publicaţie care a oferit date despre acest misterios DOSAR 293/P/2014 a fost ZIUA VECHE, cotidian on-line, care, în 23 octombrie 2014, postează articolul semnat de Matei Iliescu sub titlul „Încă o bombă va exploda în tabăra lui Ponta. Gabriel Oprea are dosar la DNA”! În mod ciudat, cu toate că era vorba despre Vicepremierul României, omul care a ocupat postul pe care trebuia să-l ocupe însuşi Klaus Iohannis, devenit chiar motivul ruperii USL, aproape nimeni n-a preluat informaţiile, iar televiziunile l-au ignorat complet! Vă prezentăm mai jos textul integral publicat de ZIUA VECHE încă din 23.10.2014:

„EXCLUSIV! Încă o bombă va exploda în tabăra lui Ponta. Gabriel Oprea are dosar la DNA

Scris de : 
Matei Iliescu
 2014-10-23 09:27
Gabriel Oprea, vicepremier şi ministru de Interne, ar putea fi următoarea piesă detonată de Direcţia Natională Anticorupţie în tabăra candidatului Victor Ponta. Ziua Veche vă prezintă în exclusivitate detalii din dosarul 293/P/2014, deschis de DNA pe numele ministrului de Interne şi care se află într-o fază extrem de avansată. Cu alte cuvinte, Oprea ar putea fi chemat chiar şi mîine la sediul din Ştirbei Vodă, o mare parte din probatoriul cu pricina, inclusiv audieri de martori, fiind facută deja.
Dosarul la care ne referim vizează activitatea lui Gabriel Oprea din mandatul său la Ministerul Aparării Naţionale, în perioada ianuarie 2010-mai 2012. În cele cîteva sute de pagini strînse pînă acum apar nu mai puţin de 11 capete de acuzare pentru vicepremier. Majoritatea dintre acestea se referă la numiri abuzive, activări de ofiţeri şi numiri pe funcţii fără concurs sau cu încălcarea dispoziţiilor legale. Apar şi cîteva cazuri flagrante de demiteri la ordin, precum înlăturarea generalului maior Ioan Constantin Sîrbu de la conducerea Spitalului Militar din Bucureşti. Mazilirea acestuia s-a făcut în doar cîteva zile, după o întîlnire de tip masonic, ce a avut loc într-un subsol de la MapN. Pentru că dosarul de care vorbim este unul extrem de stufos, astăzi vom prezenta doar o parte din aspectele grave ajunse pe masa procurorilor anticorupţie şi care ar putea să schimbe radical cariera fulminantă a generalului Oprea.
O demitere prin şantaj
Cazul generalului Ioan Sîrbu, demis de Gabriel Oprea la scurt timp după ce a venit la Apărare, a fost practic începutul acestui dosar. Sîrbu ocupa funcţia de şef al Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Apărării. Pentru ca nu îl putea înlatura fără motiv, ministrul a dat iniţial un ordin prin care l-a “promovat” consilier la cabinetul său. O măsură pe care nu o ceruse nimeni, cu atît mai puţin cel vizat. Sîrbu s-a trezit peste noapte consilierul personal al unui ministru cu care nu discutase niciodată acest aspect. De aici a urmat harţuirea.
La mai puţin de două luni de la mutare, ministrul a decis eliberarea din funcţie a noului său consilier şi punerea sa la dispoziţia Statului Major General. Însă măsura a luat-o prin interpuşi, aceştia din urmă comunicîndu-i generalului Sîrbu că ar fi bine pentru viitorul său să plece fără comentarii şi procese. În plîngerea făcută către DNA, Sîrbu povesteşte cum personaje importante din Armata Româna (ale caror nume nu le vom divulga astăzi) l-au închis într-un birou şi au încercat să-l convingă că Gabriel Oprea este un om mult prea important pentru a risca un scandal public cu el. Iar la final i-au arătat ordinul ministrului prin care era înlăturat din funcţie şi prin care i se retrăgea – caz unic în istoria medicală - şi dreptul de liberă practică a atribuţiilor medicale şi didactice.

Manevra de la Spitalul Militar

Demiterea generalului Sîrbu ascundea însă cu totul altceva. Prin postul său iniţial, acesta făcea parte şi din Consiliul de Administraţie al Spitalului Universitar Militar “Carol Davila”. Iar acolo, Gabriel Oprea intenţiona să numească un manager pe care să-l controleze, în persoana colonelului Aurelian Ranetti. Cu un CA favorabil, ministrul Oprea şi-a realizat visul de a-l pune pe Ranetti în fruntea spitalului. Numai că, se precizează în documentele de la DNA, operaţiunea a fost complet ilegală.
Direcţia Medicală nu a avizat pînă la urmă participarea la concursul de titularizare a colonelului Aurelian Ranetti. Acesta se pare că nu îndeplinea condiţiile de ocupare a postului, neavînd nici măcar calificative de Foarte Bine în ultimii ani de activitate. Însa numirea s-a făcut chiar şi aşa, cu girul ministerial.
A urmat apoi un şir de achiziţii şi contracte făcute de spitalul Militar, în mandatul Ranetti. Acestea sunt detaliate în documentele de la DNA, vorbindu-se de proceduri de negociere fără publicarea vreunui anunţ, contracte fără licitaţii şi acte adiţionale dubioase. Toate aceste valori însumează zeci de milioane de lei.

Activări şi avansări peste noapte

O altă parte importantă a dosarului de care vorbim vizează angajarea sau reactivarea din rezervă a zeci de persoane, în sistemul medical militar. Aceste acţiuni au fost făcute la nivelul întregii ţări.
O simplă enumerare a faptelor din dosar conţine:
– chemarea şi reîncadrarea unor cadre militare, fără ca instituţiile respective să solicite aceasta.
– infiinţarea de funcţii fără ca cineva să le solicite
– angajarea pe funcţii care nu existau în organigrama spitalelor
– angajarea de persoane care nu mai îndeplineau condiţiile legale de vîrstă
– neîndeplinirea condiţiilor legale referitoare la concursul pe post
– nerespectarea condiţiilor de studii deţinute pentru un anume post.
Zeci de cazuri au fost identificate şi trecute în dosarul 293/P/2014, iar persoane vizate au dat cu subsemnatul pentru funcţiile primite cadou direct din biroul ministerial. Surse din cadrul alianţei PSD-PC-UNPR ne-au informat cu privire la faptul că dosarul lui Oprea de la DNA ar putea fi motivul pentru care acestuia să-i fie refuzată solicitarea de a fi numit şef al SRI, după alegeri. Acest lucru, în eventualitatea scenariului că Victor Ponta va cîştiga alegerile, iar George Maior va merge premier în noul guvern”.
Simpla lectură a acestui articol l-ar face pe oricine să se întrebe cum de nu a declanşat pînă acum nici o reacţie, faptele pentru care DNA îl acuză pe Gabriel Oprea fiind deosebit de grave, incomparabile cu multe alte dosare pentru care au fost arestaţi oameni cu funcţii importante! Ne amintim de cazul judecătorului Toni Greblă de la Curtea Constituţională, reţinut de DNA pentru nişte struţi şi două rochii de damă sau chiar de Victor Ponta, acuzat că l-a numit ministru pe Dan Şova.
Deşi ZIUA VECHE a promis că va reveni cu amănunte, acest lucru nu s-a mai întîmplat, decizia fiind luată, desigur, de cei care au furnizat şi datele din articolul de mai sus, adică procurorii DNA, căci altfel nu aveau cum să le afle cei de la Ziua Veche, din moment ce nici pînă azi nu a început urmărirea penală!
În acest articol se vorbeşte şi despre numirea lui Gabriel Oprea ca şef la SRI dacă Ponta ieşea preşedinte, lucru despre care scrie şi Elena Udrea în „Jurnalul” său şi pe care l-a recunoscut chiar Gabriel Oprea într-o recentă emisiune TV!
Ceva trebuie reţinut neapărat. Dosarul 293/P/2014 se referă la fapte comise de Gabriel Oprea în mandatul de Ministru de Interne în perioada 2010-2012, în timpul guvernelor Boc şi - culmea ironiei! - Ungureanu! Aşadar este vorba de fapte comise de un fost ministru, deci, în cazul în care DNA vrea să-l pună sub acuzare, avizul de începere a urmăririi penale este dat de Preşedintele ţării!
În mod cert, după lectura acestor informaţii, orice om de bună credinţă poate să înţeleagă dedesubturile „trădării” lui Gabriel Oprea, „domnul general” fiind obligat să-şi abandoneze finul pentru a nu risca să fie prezentat la TV cu cătuşele pe mîini! Mă macină, totuşi, întrebarea dacă nu cumva şi Victor Ponta ştie cauza pentru care Gabriel Oprea nu poate să-i fie alături la votul din Parlament, căci parcă a acceptat prea uşor această situaţie, motivînd hazliu că numirea şefului SIE nu face parte din acordul de guvernare! Mai ales că foarte curînd va trebui să dea socoteală în faţa partidului despre criza declanşată în PSD şi în alianţa de guvernare.
Însă, consecinţele implicării DNA în astfel de bătălii politice ar trebui să fie discutate serios în spaţiul public, altfel, ceea ce spuneam şi cu alt prilej, este pusă la îndoială cu adevărat însăşi existenţa statului de drept! Dar, cel mai important cîştig pentru noi, cetăţenii, este faptul că acum putem să înţelegem de ce a riscat Klaus Iohannis scandalul declanşat prin numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia SIE. Miza era cu totul alta, iar DOSARUL 293/P/2014 va continua să joace un rol important!
Publicat 
Miercuri, 01 iulie 2015

The Great Dictator - Discursul (The Speech)(Charlie Chaplin)[ROsub]




http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Deutsche Welle, analiza devastatoare: In Tomania domnesc nu dictatori bombastici, ci “Structurile”, ce se pricep să instaleze democraturi - Sursa: FLUX 24 ROMANIA


Deutsche Welle, analiza devastatoare: In Tomania domnesc nu dictatori bombastici, ci “Structurile”, ce se pricep să instaleze

democraturi

 

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html




Deutsche Welle, analiza devastatoare: In Tomania domnesc nu dictatori bombastici, ci “Structurile”, ce se pricep să instaleze democraturi 

COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE PETRE M IANCU:
În sistemul imaginat de Chaplin e relativ lesne să-ndrepţi lucurile. Dar dacă nu domnesc tirani vizibili, ca marele dictator, ci "structurile", e complicat. Iohannis a câştigat cu MRU o bătălie. Dar războiul rămâne greu.




COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE PETRE M IANCU:

În sistemul imaginat de Chaplin e relativ lesne să-ndrepţi lucurile. Dar dacă nu domnesc tirani vizibili, ca marele dictator, ci "structurile", e complicat. Iohannis a câştigat cu MRU o bătălie. Dar războiul rămâne greu.

Charlie Chaplin în dublul său rol din Marele dictatorCharlie Chaplin în dublul său rol din "Marele dictator"


Cu marele dictator lucurile sunt relativ simple. Când e în toane bune şi încântat de adulările subalternilor, îi gratifică la rândul lor. Se repede entuziast să depisteze un loc liber cât de mic, spre a-i atârna obezului feldmareşal Hering pe plastron încă o insignă, deşi pieptul său bombat e îngreunat groaznic de o armată de medalii. Dacă Anton Hinkel, alias Charlot, se înfurie însă pe stângaciul său lacheu, i le smulge fără milă, una după alta, de pe uniformă, ba i-ar rupe chiar şi pielea de pe el.În sistemul totalitar imaginat de Chaplin e relativ lesne să-ndrepţi lucurile. Găseşti un evreu bun care să semene cu dictatorul şi-l pui să i se substituie tiranului, să se hazardaze să ţină un discurs care să le insufle speranţe celor oprimaţi. Odată cu rostirea din inimă a adevărului, fantoma tiraniei se evaporă. Odată cu zbirul dispar şi dictatura şi minciuna şi violenţa gratuită şi nedreptatea. Dacă în Tomania domnesc însă nu dictatori bombastici, precum Benzini, Hinkel şi compania, ci "structurile", ce se pricep să instaleze democraturi, lucrurile se complică foarte serios. Băieţii deştepti, gen ideologul Garbici, un gunoi, precum şi generalii, plagiatori sau nu, ori coloneii şi parlamentarii lor mai mult sau mai puţin penali, şefii de minister şi de servicii, infractorii, baronii şi mogulii de televiziune cu lacheii lor se-nlănţuie într-un balet bizar, într-o ciudată coregrafie. Mai marii continuă să se facă şi să se desfacă reciproc după criteriile cele mai stranii. Continuă să-şi atârne unii altora medalii de plastron şi să se derobeze de aceleaşi. Dar trădările permanente au aerul de a fi dorite de public, de a corespunde voinţei celor mulţi, pe scurt, de a fi expresie a democraţiei.
România pare să se fi trezit miercuri, 1 iulie, sub o zodie politică nouă. Schimbarea punctuală, fără mult tam tam, a majorităţii parlamentare se soldase în ajun cu votul consfinţind numirea lui MRU la cârma SIE, a serviciului secret extern, în pofida voinţei principalului partid guvernamental. Dar asistăm la o nouă alianţă durabilă? Nu puţini cetăţeni îşi freacă mâinile. Uite că se poate, îşi vor fi spunând. Mulţi, speră ca PSD să se călugărească un pic, spre a înţelege că, dacă nu vrea să dispară, e silit grabnic să-şi expectoreze şefii ce l-au năpăstuit, discreditându-l complet, în ultimii trei ani.
În fapt, însă, în parlament şi în guvern n-a avut loc decât o simplă rotire ad-hoc de cadre. Sistemul se autoepurează. Unii din derbedeii ajunşi te miri cum la pupitru se văd, periodic, înlocuiţi, sub pretextul că nu-şi merită medaliile. Ca şi cum le-ar fi meritat cândva. La capătul unui şir de trădări şi de aranjamente trec la timonă alţii. Dar urmaşii lui Hinkel n-au a se impacienta. Căci din "famiglie" sunt mai toţi. Mai buni? Mai răi? Dar cine ştie? Aşa se iau în democraţiile defecte deciziile majore. Mă întreb, ce diferenţă e între un puci cu tancuri la vedere şi confecţionarea de premieri ori de magnaţi de presă cu impact politic prin intermediul reţelei vechi şi noi?
Situată mai la răsărit decât Tomania lui Charlot, democratura românească are transparenţa ceţii dese. Mai totul se petrece în culise. Puterea se schimbă prin negocieri discrete. Alegerile şi referendumurile se fraudează şi se confiscă, nu doar direct, pe model Dragnea, ori prin turism electoral şi indirect, prin distribuirea de tone de pui grill, precum şi de alte marafeturi made in China, ci şi prin intermediul mancurtizărilor televizate.
Voinţa poporului e ignorată, ca după referendumul privind reducerea numărului exorbitant de parlamentari care strivesc grumazul şi finanţele anemice ale ţării. Sau e manipulată astfel încât exasperări artificial induse să işte, când nu e cazul, mişcări de stradă. Din ele rezultă apoi răsturnarea guvernului ales, ca la începutul lui 2012.
Alte manevre subterane, direcţionate în sens contrar, împiedică generalizarea unei mânii raţional motivate şi declanşarea de manifestaţii de amploare, de natură să ducă la debarcarea democratic acceptabilă a unui executiv decredibilizat total şi delegitimat plenar. Or, debarcarea unui astfel de executiv poate deschide calea alegerilor anticipate şi rezolva crize de stat pe cale autentic democratică.
În loc de toate acestea avem schimbări la cârmă operate la mica înţelegere. Mai nou, cu un oarecare Oprea la pupitru. E un general căruia i se iartă mult, căci ne-a scăpat, fie şi doar un pic, de Ponta. Dar va primi mâine, poimâine sau cine ştie când, un ordin nou? Opacitatea raporturilor de putere se perpetuează, articulându-se nu altfel decât în epocile fanariotă, fascistă, ori comunist-postcomunistă.
Aşa se face că lumea veche îşi supravieţuieşte sieşi. Parte din proprietăţile jefuite nu se retrocedează în veci pururi, în ciuda tribunalelor. Iar baronii rămân (ori revin după un sejur de "literaţi" plagiatori la puşcărie) la locul lor. Averile oligarhilor corupţi nu se confiscă şi nu se returnează poporului, de la care au fost furate. Magistraţii şi jurnaliştii continuă să fie intimidaţi, supuşi presiunilor, linşaţi mediatic. Separaţia dintre puteri e constant obiectul agresiunilor celei politice. În loc să se deschidă precum cele occidentale, societatea se vede condamnată la închidere perpetuă. Captivă fiind, serviciile şi paraserviciile (alcătuind lumea foştilor agenţi şi a familiilor lor) îi infiltrează şi îi sugrumă lesne instituţiile, viaţa civică, democraţia.
Iohannis a câştigat clar runda cu MRU. E bine. Chiar foarte bine e că a reuşit să alcătuiască fie şi ad-hoc o nouă majoritate şi să-şi numească omul, de această dată unul meritoriu, la butoanele unuia din principalele servicii. E o considerabilă victorie tactică în condiţiile penuriei de alternative convenabile şi ale unui eficient sistem advers. Dar preşedintele ar fi naiv, inept sau imprudent dacă-şi închipuie că a preluat controlul veritabil. Dacă nu vrea să se vadă „învins de structuri”, precum predecesorul său jalnic, pateticul Constantinescu, ori prefăcut într-o versiune contemporană a lui Hinkel, va trebui să se implice activ în îndreptarea urgentă a democraturii tomaneşti.
Misiunea lui de Sfântul Gheorghe este răpunerea sistemului ticăloşit, a unui balaur al corupţiei, mai bine camuflat şi deci mai dificil de confruntat, de încolţit şi de ucis decât un dictator vizibil cu ambiţii, istericale, crime şi medalii la vedere...


Caricatura zilei – 3 Iulie




Caricatura zilei – 3 Iulie


de -
0 33

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Înapoi în viitor