Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

duminică, 17 mai 2015

George Bara: Doamna Patapievici si secretele lui Mugur Isarescu


George Bara: Doamna Patapievici si secretele lui Mugur Isarescu

 

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

George Bara: Doamna Patapievici si secretele lui Mugur Isarescu



Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca Guvernatorul Bancii Nationale este membru al Clubului de la Roma, Trilateralei si Grupului Bilderberg, si coleg cu Maestrul Dan Puric si Sergiu Celac in Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare. Asa ca George Bara de la NapocaNews propune o alta lista de secrete


Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, ţine bine ascuns, probabil în vreun sertar din biroul său, un secret. Este un “secret” pe care îl cunoaşte aproape toată lumea, dar care este evitat magistral, pe bani, din orice dezbatere publică şi din orice discuţie legată de activitatea guvernatorului. Acest secret este dovada incompetenţei lui Mugur Isărescu, acelaşi personaj care astăzi aruncă toată vina pentru criza economică în cârca poporului român. Este vorba de Ordinul “Meritul Industrial și Comercial” în grad de Mare Ofițer, pentru “cea mai spectaculoasă perioadă de creștere de după de cel de-al Doilea Război Mondial”, acordată de preşedintele Traian Băsescu guvernatorului în data de 2 februarie 2007. Această creştere spectaculoasă este astăzi blamată aproape zilnic de către Mugur Isărescu şi este constant invocată vina noastră, a românilor de rând care, potrivit oficialilor BNR, am luat credite fără să le putem plăti, păcălim cumpărătorii în piaţă cu produse contrafăcute, am îndatorat ţara şi aşa mai departe.
“Romanii care au luat credite sunt adevaratii vinovati de faptul ca datoria externa privata a tarii noastre a crescut de sase ori intre 2000 si 2010, ajungand, la 30 septembrie, la 22,7 miliarde de euro”. O declaraţie ilogică a lui Isărescu, care nu îi face cinste nici în calitate de guvernator al BNR, responsabil de toată piaţa bancară din România, dar nici în calitate de economist, academician sau om. Probabil este urmarea unor directive primite în cadrul întâlnirilor de la Clubul de la Roma sau din cadrul Trilateralei, unde Isărescu a primit misiunea de a arunca toată vina pentru criza financiară din România asupra românilor de rând, spălând imaginea băncilor, a căror interese le reprezintă cu adevărat. Cum este posibil ca, după ce a primit o decoraţie de la preşedintele ţării pentru creşterea economică din anul 2007, creştere care s-a dovedit a fi una falsă, ca un uriaş cu picioare de lut, acelaşi Isărescu să aibă tupeul nemaipomenit de a se spăla pe mâini de toată această afacere dubioasă? Şi mai mult, în februarie 2010 să primească de la acelaşi Traian Băsescu cea mai înaltă distincție a statului român, Steaua României în grad de Colan, pentru aportul adus stabilităţii economice a României? Care stabilitate? Care creştere spectaculoasă?
Dar situaţia este mai gravă şi mai încurcată decât pare. România a contractat un credit de 19 miliarde de euro de la FMI pentru a acoperi deficitul bugetar şi a relansa creditarea. O mare parte din aceşti bani s-au dus în rezervele BNR, care a deblocat fondurile de garantare depuse de băncile străine care operează pe teritoriul României. Cu alte cuvinte noi, românii de rând, plătim o datorie externă imensă pentru ca băncile să poată să transfere sute de milioane de euro în afara ţării şi să lanseze creditarea. Creditare care acum aproape că nu mai există! În infama perioadă când oricine putea să se îndatoreze peste măsură la banci sau să ia credite doar cu buletinul, unde a fost academicianul Isărescu? De ce nu a reglementat această situaţie care a provocat prea multe credite toxice, care nu au putut fi rambursate? Şi unde este responsabilitatea băncilor, care s-au lansat într-o campanie de creditare nesăbuită, care au dat credite fabuloase pe pile, pe şpagă, refinanţări acordate pe cumetrii, care doar au prelungit existenţa fără sens a unor companii care nu au făcut niciodată profit şi au umflat piaţa imobiliară ca un balon de săpun? Şi mai interesant, dacă numărul de credite care nu au putut fi recuperate este atât de mare, iar băncile se ocupă acum de executări silite care oricum nu mai acoperă paguba, de ce nu este relansată creditarea? Este evident faptul că principala sursă de profit a băncilor sunt creditele acordate. Fără această componentă, profitul lor pe termen lung va ajunge la zero sau chiar negativ. Cu toate acestea, este aproape imposibil să contractezi un credit pentru o companie, de un an de zile încoace, ceea ce înseamnă doar un lucru: poate că această creditare haotică nici nu a produs pagube atât de mari băncilor, care încă declară profit, şi că toată această campanie susţinută de Isărescu este una falsă mincinoasă. Distincţiile lui Isărescu, “secretele” acestuia, care se anulează una pe alta, stau dovadă a faptului că BNR a renunţat de mult să mai fie o instituţie care apără interesul naţional.
Dar cum a reuşit totuşi Isărescu să reziste atâta vreme în funcţie, fără să fie contestat de nimeni? Urmează al treilea secret: a plătit opinia publică pentru a-i fi favorabilă. O dezvăluire a site-ului Reporter Virtual ne arată că BNR a plătit miliarde de lei presei, pentru a beneficia de o imagine imaculată. Sub masca publicării cursului de schimb oficial şi a face “comentarii de educare financiar-bancară”, BNR a plătit miliarde de lei către presă în fiecare an. Însuşi Adrian Vasilescu, consilierul BNR care ne face “educaţie bancară” de ani de zile în Ziarul Financiar, recunoaşte deschis acest lucru: “Noi am avut până în 2008 contracte de parteneriat cam cu toate ziarele şi am dat într-adevăr miliarde de lei vechi, pentru a încuraja ziarele să lase la o parte ideea de audienţă şi să scrie şi ştiri sau comentarii de educare financiar-bancară. În 2008 am încheiat”, a declarat Vasilescu în cadrul seminarului EU-Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB. “În timp ce domnul Vasilescu susţine că acest proiect este încheiat, mai exact cel de sponsorizare a presei, tot dânsul publică în continuare articole în Ziarul Financiar şi Săptămâna Financiară, ceea ce înseamnă că este plătit sau plăteşte presa pentru preluarea editorialelor sale”, scrie ziaristul Tiberiu Lovin despre această chestiune.
Dar cine este acest Vasilescu şi cine sunt consilierii lui Mugur Isărescu? Site-ul BNR ţine la secret aceste informaţii, lista de consilieri ai guvernatorului este inexistentă, ce să mai zicem de declaraţii de avere sau interese. Adrian Vasilescu, de exemplu, este un mister în sine. La “doar” 74 de ani, nimic din CV-ul sumar al lui Vasilescu nu ne lămureşte ce îl califică pe acesta pentru funcţia de consilier al guvernatorului BNR. Desele declaraţii publice, lipsite de coerenţă şi chiar de bun simţ, îl plasează în zona ridicolului plătit din bani publici. Despre Vasilescu ştim doar că “a absolvit studii universitare în domeniul economic” şi că a lucrează din 1962 în presă. Din cei 27 de ani de presă comunistă ştim doar că Vasilescu Adrian “era făcătorul de discursuri al lui Manea Mănescu” la “Scânteia”, potrivit fostului ziarist Mircea Bunea. Până în 1996 a fost profesor asociat la Academia de Studii Economice și la Școala Superioară de Jurnalistică, însă biblioteca acestei instituţii nu cuprinde nicio lucrare a lui Vasilescu, nu este menţionat nici măcar ca şi coautor la vreun curs. Cum ajunge el în 1996 coordonatorul strategiei de comunicare a BNR şi apoi consilier, este un mister total. De ce îl vedem însă zilnic la televizor, am lămurit mai sus: datorită banilor de PR ai BNR, care obligă financiar presa să ridice în slăvi instituţia BNR, guvernatorul acesteia şi să ne prezinte “educaţie bancară” marca Vasilescu, ziaristul de partid al PCR.
Şi un ultim secret, pe care îl las ca subiect de meditaţie tuturor celor care încă mai cred în mitul Isărescu: cum se face că soţia directorului Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici, este consilier la BNR? De ce nu apare Ioana Patapievici în organigrama publică a instituţiei, care sunt atribuţiile acesteia, de ce are salariul confidenţial şi de ce trebuie să aflăm acest lucru din declaraţia de interese a soţului? Ce servicii trebuie să aduci şi cui, pentru a primi în familie asemenea sinecuri plătite din bani publici?
George Bara




Posted by eXpress on December 13, 2010. Filed under George Bara,OPINII / ANALIZE,TOP NEWS,Ziaristi Online. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

2 Responses to George Bara: Doamna Patapievici si secretele lui Mugur Isarescu

  1. May 17, 2015 at 12:20 pm
    Your comment is awaiting moderation.
    Bun articol
Cuvinte cheie :
Vizualizări: 4
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri

EXPLOZIV! O hotarare a Tribunalului cutremura Iasul! Toata conducerea Primariei poate fi decapitata! - Sambata, 16 Mai 2015 - Catalin BOACNA

EXPLOZIV!

O hotarare a Tribunalului cutremura Iasul! Toata conducerea Primariei poate fi decapitata! 

- Sambata, 16 Mai 2015

 - Catalin BOACNA

 - catalinb•bzi.ro


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Home

EXPLOZIV!

O hotarare a Tribunalului cutremura Iasul! Toata conducerea Primariei poate fi decapitata!

• Judecatorii ieseni au luat ieri o decizie soc: primarul si cei mai importanti directori din Primaria Iasi vor fi cercetati pentru abuz in serviciu intr-un nou dosar instrumentat de procurorii de la DNA • In prima faza, toata lumea scapase fara probleme • Dosarul vizeaza cheltuirea defectuoasa a creditului pe baza caruia au fost realizate lucrarile de asfaltare in Iasi

Ieri, judecatorii de la Tribunalul Iasi au luat o decizie cu totul neasteptata in ceea ce-l priveste pe primarul Gheorghe Nichita si pe directorii sai. Mai exact, instanta de judecata a decis ca dosarul care priveste cheltuirea banilor din creditul Dexia sa fie trimis pe masa procurorilor de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru inceperea urmaririi penale. Plangerea in acest dosar a fost depusa la DNA in anul 2013 impotriva primarului Gheorghe Nichita si a subordonatilor care au semnat modul de distribuire a creditului in valoare de aproximativ 50 milioane euro.

"Admite plângerea formulata de petentul Ionescu Ioan Sorin împotriva Ordonantei Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, din data de 09.09.2014, data în dosar nr. 162/P/2013, mentinuta prin Ordonanta procurorului - sef sectie al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, nr. 875/II-2/2014 din data de 20.10.2014, ordonante pe care le desfiinteaza. Trimite cauza Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, pentru începerea urmaririi penale sub aspectul savârsirii infractiunilor de abuz in serviciu", se arata in decizia luata ieri de judecatori. Judecatorii au constatat ca in acest dosar au lucrat patru procurori, insa niciunul nu a audiat partile implicate in poveste.

Totul pleaca de la un control al Finantelor


Cel care a formulat plangere impotriva ordonantei date de procurori in favoarea reprezentantilor municipalitatii este un fost consilier local. Si fostul prefect Dragomir Tomaseschi a luptat pentru a arata ca banii din creditul Dexia s-au cheltuit aiurea. "Cauza va fi trimisa la DNA Bucuresti pentru anchetarea lui Gheorghe Nichita si a celor care se fac vinovati de proastele asfaltari din Iasi pentru care iesenii trebuie sa plateasca banii din creditul Dexia. Este o decizie corecta avand in vedere raportul ANAF, raportul ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice - n.r.) si expertiza tehnica prin care s-a verificat compozitia drumurilor. Gheorghe Nichita trebuie sa raspunda si pentru drumurile proaste din Iasi pentru care iesenii au de platit atatia bani", a precizat ieri Dragomir Tomaseschi. Cheltuirea defectuoasa a acestui credit a facut obiectul unui control al Directiei Generale a Finantelor Publice Iasi. Primaria a contestat acel raport, insa, in cele din urma, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca o parte din bani s-au cheltuit in mod defectuos.

Principalele probleme


In raportul Finantelor nu este pus la indoiala modul in care s-a cheltuit intreaga suma de 2.000 de miliarde lei vechi deoarece abaterile vizeaza modul in care au fost finantate anumite investitii din creditul acordat de Banca Dexia. Una dintre abaterile constatate de Fisc se refera la decontarea unor lucrari cu organizarea de santier in valoare de 1.752.647 lei in cadrul proiectelor ce viza prima etapa de asfaltare a strazilor din municipiu, modernizarea pietei Hala Centrala, modernizarea liniilor de tramvai Nicorita - Piata Chirila - Doi Baieti si construirea locuintelor sociale din Gradinari. De asemenea, municipalitatea a mai fost acuzata ca a deturnat unele fonduri (152.525 lei) care initial ar fi fost destinate modernizarii strazii Emil Racovita.

Dar in loc sa modernizeze aceasta strada care se afla in cartierul Tatarasi, municipalitatea a efectuat o serie de lucrari la Liceul Emil Racovita. In plus, Directia de Finante a imputat primariei suma de 379.370 lei deoarece lucrarile de proiectare a obiectivelor finantate prin creditul Dexia au fost intarziate nepermis de mult de catre firma RJR International. Suma reprezinta penalitati de intarziere si trebuia recuperata de la firma RJR International. De exemplu, valoarea lucrarilor de proiectare in vederea asfaltarii unor strazi din oras care trebuiau finalizate pana la data de 18.08.2008, dar care au fost intarziate fara motiv, a fost de 790.184 lei. Insa batalia cea mai crunta s-a dat pe marginea avansului pe care l-au primit firmele de constructii care incheiasera contract cu primaria in vederea realizarii proiectelor mentionate mai sus.

Printre aceste firme se numara SC Citadin SA Iasi, SC Constructii Feroviare Iasi Grup Colas SA, Euroconstruct Group SRL, SC Compania Constructii Feroviare Campulung Moldovenesc. In timpul verificarilor efectuate la primarie, Fiscul a constatat ca aceste firme au primit un avans consistent din valoarea lucrarilor care trebuiau executate. In unele situatii acest avans a ajuns si pana la 20 la suta din valoarea totala a contractului. Finantele au considerat ca acesti bani au fost achitati in mod nejustificat deoarece nu s-au prezentat niciun fel de situatii de lucrari. Conform concluziilor finale din raportul Fiscului, valoarea totala a abatelor constatate la primarie se ridica la 1.910.958 lei, iar dobanzile imputate se ridica la 481.961 lei.

Urmareste BZI.ro pe FACEBOOK.COM

Galerie foto

Stiri despre:
Cuvinte cheie :



Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Înapoi în viitor