http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Nu ne plac securiștii, nici măcar cei bine
intenționați. Klaus Iohannis a înțeles acest lucru și explicat că nu
există ofițeri acoperiți sau informatori ai serviciilor secrete în
rândurile magistraților. Declarația președinției nu are, însă, acoperire
fiindcă nu există instituții independente care să verifice acest lucru.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a verificat “prin instituțiile abilitate veridicitatea declarațiilor magistraților în sensul că cei în cauză nu sunt informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații”. Cel mai important consilier al președintelui, Dan Mihalache a contrazis această concluzie și a spus că are “anumite dubii asupra acestei proceduri” și că CSAT “nu are instrumente la dispoziție pentru a verifica 23.000 de procurori și judecători”.
Pe de altă parte Legea privind statutul procurorilor și judecătorilor le interzice din 2005 încoace magistraților să lucreze în vreun fel cu cu serviciile secrete și probabil că foarte puțini dintre ei ar risca pe această carte, știind că România este țara în care secretele de acest fel devin destul de repede publice. Există, în schimb, destui care au fost colaboratori sau chiar ofițeri acoperiți până atunci, mai ales că după intrarea în vigoare a acestei prevederi, au apărut se pare o serie de decrete de pensionare date de diferite structuri, inclusiv SRI și serviciul secret din cadrul ministerului de Interne. Atunci când aduce în discuție acest subiect, Traian Băsescu vorbește despre magistrații care au fost conspirați până în 2005, care nu mai lucrează pentru servicii, dar care “sunt șantajabili”: “cel care l-a avut pe acoperitul din Jusitție poate primi telefon chiar de la ofițerul lui de legătură” argumentează fostul președinte.
Pe Traian Băsescu nu l-a alarmat această situație în perioada când s-a aflat în fruntea statului lăudând performanțele magistraților, ci abia acum când destui dintre amicii și oamenii lui de curte au ajuns sub tirul DNA. Se spune că nimeni nu poate părăsi cu adevărat un serviciu secret după ce a fost racolat. Și nu e imposibil ca un procuror sau un judecător care a lucrat pentru o anumită structură să poată fi pus la lucru de fostul lui superior într-o acțiune a serviciului sau chiar într-una “privată”, care să țină de interese obscure.
Nu e prea clar cum ar putea fi rezolvată această chestiune, fiindcă nici SRI, nici DGIPI, nici vreo altă structură nu-și poate deconspira, potrivit legii, foștii ofițeri acoperiți după o perioadă atât de scurtă. Traian Băsescu a avut la dispoziție 10 ani să pună pe tapet problema, acum alertele lui fac parte dintr-o strategie de decredibilizare a Justiției, dimpreună cu războiul pe care-l duce pupila lui, Elena Udrea cu DNA.
Verificarea magistraților a fost o idee a Uniunii Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) după ce directorul Direcției Juridice a SRI, Daniel Dumbravă a declarat că instanțele de judecată sunt “câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informații și că în prezent SRI își menține atenția “până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”. În acest context Klaus Iohannis a vrut să apere onorabilitatea procurorilor și judecătorilor, numai că, intenția lui și a CSAT a fost infirmată foarte repede chiar de șeful cancelariei prezidențiale. Este oarecum absurd să le ceri serviciilor, adică “instituțiilor abilitate” la care face referire declarația președinției, să verifice în ce măsură magistrații sunt colaboratori ai acestora.
Rezultatul verificării este nul, dar președintele ar putea afla măcar câți ofițeri acopriți și colaboratori ai serviciilor au existat printre magistrați până în 2005. După această dată nicio structură secretă nu va recunoaște că ar fi racolat procurori sau judecători, fiindcă în acest fel ar mărturisi că e în afara legii. Doar dacă cineva din interior furnizează astfel de date am putea afla adevărul, altminteri instituțiile independente nu au nicio șansă să intre în măruntaiele unor servicii puternice, cum e depildă, SRI.
Câți ofițeri acoperiți se află printre magistrați
de
20 ianuarie 2016
- stire actualizata la ora 16:59, 20 ianuarie 2016
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a verificat “prin instituțiile abilitate veridicitatea declarațiilor magistraților în sensul că cei în cauză nu sunt informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații”. Cel mai important consilier al președintelui, Dan Mihalache a contrazis această concluzie și a spus că are “anumite dubii asupra acestei proceduri” și că CSAT “nu are instrumente la dispoziție pentru a verifica 23.000 de procurori și judecători”.
Pe de altă parte Legea privind statutul procurorilor și judecătorilor le interzice din 2005 încoace magistraților să lucreze în vreun fel cu cu serviciile secrete și probabil că foarte puțini dintre ei ar risca pe această carte, știind că România este țara în care secretele de acest fel devin destul de repede publice. Există, în schimb, destui care au fost colaboratori sau chiar ofițeri acoperiți până atunci, mai ales că după intrarea în vigoare a acestei prevederi, au apărut se pare o serie de decrete de pensionare date de diferite structuri, inclusiv SRI și serviciul secret din cadrul ministerului de Interne. Atunci când aduce în discuție acest subiect, Traian Băsescu vorbește despre magistrații care au fost conspirați până în 2005, care nu mai lucrează pentru servicii, dar care “sunt șantajabili”: “cel care l-a avut pe acoperitul din Jusitție poate primi telefon chiar de la ofițerul lui de legătură” argumentează fostul președinte.
Pe Traian Băsescu nu l-a alarmat această situație în perioada când s-a aflat în fruntea statului lăudând performanțele magistraților, ci abia acum când destui dintre amicii și oamenii lui de curte au ajuns sub tirul DNA. Se spune că nimeni nu poate părăsi cu adevărat un serviciu secret după ce a fost racolat. Și nu e imposibil ca un procuror sau un judecător care a lucrat pentru o anumită structură să poată fi pus la lucru de fostul lui superior într-o acțiune a serviciului sau chiar într-una “privată”, care să țină de interese obscure.
Nu e prea clar cum ar putea fi rezolvată această chestiune, fiindcă nici SRI, nici DGIPI, nici vreo altă structură nu-și poate deconspira, potrivit legii, foștii ofițeri acoperiți după o perioadă atât de scurtă. Traian Băsescu a avut la dispoziție 10 ani să pună pe tapet problema, acum alertele lui fac parte dintr-o strategie de decredibilizare a Justiției, dimpreună cu războiul pe care-l duce pupila lui, Elena Udrea cu DNA.
Verificarea magistraților a fost o idee a Uniunii Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) după ce directorul Direcției Juridice a SRI, Daniel Dumbravă a declarat că instanțele de judecată sunt “câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informații și că în prezent SRI își menține atenția “până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”. În acest context Klaus Iohannis a vrut să apere onorabilitatea procurorilor și judecătorilor, numai că, intenția lui și a CSAT a fost infirmată foarte repede chiar de șeful cancelariei prezidențiale. Este oarecum absurd să le ceri serviciilor, adică “instituțiilor abilitate” la care face referire declarația președinției, să verifice în ce măsură magistrații sunt colaboratori ai acestora.
Rezultatul verificării este nul, dar președintele ar putea afla măcar câți ofițeri acopriți și colaboratori ai serviciilor au existat printre magistrați până în 2005. După această dată nicio structură secretă nu va recunoaște că ar fi racolat procurori sau judecători, fiindcă în acest fel ar mărturisi că e în afara legii. Doar dacă cineva din interior furnizează astfel de date am putea afla adevărul, altminteri instituțiile independente nu au nicio șansă să intre în măruntaiele unor servicii puternice, cum e depildă, SRI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu