Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
EXPLOZIV/Socrul lui Ilie Sârbu l-a spionat pe Arsenie Boca
EXPLOZIV/Socrul lui Ilie Sârbu l-a spionat pe Arsenie Boca
Dumitru Surd, socrul senatorului PSD, Ilie Sârbu,
la rândul său socrul premierului Victor Ponta, a supervizat din partea
Securității supravegherea informativă a părintelui Arsenie Boca, este
dezvăluirea făcută miercuri seară la B1 TV de jurnalistul Sabin Orcan în
cadrul serialului său despre ofițerii acoperiți ai fostei Securități. Părintele Arsenie Boca este consideratun sfânt al Bisericii Ortodoxe, chiar dacă încă nu a fost canonizat. Arsenie Boca este considerat de către unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al secolului XX.La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului, se perindă zilnic mii de pelerini. Dumitru
Surd a intrat în Securitate la 21 de ani, în 1949. A lucrat în mai
multe județe, dar a condus operațiunea Arsenie Boca din postura de
adjunct al șefului Securității Sibiu cu gradul de maior după cum se vede
din nota de mai jos. Surd a ieșit la pensie cu gradul de colonel. Ilie
Sârbu și-a cunoscut viitorul socru la Sibiu, unde a urmat Institutul
Teologic. Colonelul Surd a fost cel care l-a recomandat pe Ilie Sârbu
Securității sprijinându-l mai apoi activ.
Notă a informatorului ”Nicoară Iulian” (4 februarie 1964)
MAI Serviciul raionului Sibiu Primită: maior Surd Dumitru Agent: ”Nicoară Iulian” Casa: ”Tribuna” Data: 4 februarie 1964 Strict Secret SC 1181 Ex. nr. ... Notă informativă Am cunoscut pe Boca Zian pe timpul când era student la teologie în
Sibiu, prin anii 1928-1930. Era un student cu purtări bune, modest și
sărac. La studii era printre studenții mijlocii. Nu s-a impus prin nimic
deosebit, nici în fața profesorilor și nici în fața colegilor săi.
Alături de studiile obișnuite se ocupa și cu desenul și încercări de
pictură. După terminarea studiilor și-a exprimat dorința de a se călugări,
ceea ce a atras atenția mitropolitului Nicolae Bălan asupra lui, în
sensul de a-l susține, de a-l ajuta. Mitropolitul l-a trimis la studii
la Belle arte în București. Prof. Costin Petrescu de la Belle arte, om
de talent, l-a apreciat mult pe studentul său Boca Zian, spunând că este
un tânăr cu voință și talent. După terminarea studiilor la București a
fost trimis la studii în Grecia și în muntele Athos, unde a studiat atât
pictura, cât și viața călugărească de acolo. Întors în țară, a ajuns călugăr la mănăstirea Sâmbăta de Sus, raionul
Făgăraș. În scurtă vreme a ajuns chiar starețul acestei mănăstiri.
Ducând o viață extrem de severă și supunându-se unei asceze riguroase,
s-a impus atenției tuturor călugărilor și credincioșilor care mergeau la
mănăstire. el mânca f. puțin și numai legume, numai post, el dormea jos
pe podele și se ruga necontenit, stând ceasuri întregi în genunchi la
rugăciune. A început apoi să predice și să spovedească credincioșii care veneau
la el. Atât în predică, cât și în spovedanie era sever, aspru cu
greșelile, cu păcatele oamenilor. A fost extremist, era riguros și
exagerat în pretenții de viață curată de post, de rugăciune, de
înfrânare, de spiritualism. Pentru sine a început să scobească în stânca
muntelui, la înălțimi mari, o celulă, unde voia să se retragă și să
trăiască izolat de lume. Construcția fizică puțin rezistentă; el a fost totdeauna slab, palid,
anemic; s-a îmbolnăvit de piept. Medicii i-au interzis postul și i-au
recomandat hrană și odihnă. Faima lui de călugăr riguros, de om al lui Dumnezeu, mersese până la
marginea țării. Lumea venea nebună spre el. El a cultivat acest cult al
personalității și călugărului Arsenie - așa îl chema în călugărie - a
ajuns om mare, renumit în toată țara. Era în timpul războiului. Dureri,
necazuri și suferințe erau multe. Țăranii și intelectualii veneau cu
sutele, cu miile de pretutindeni să-l vadă, să-l audă, să stea de vorbă
cu ”sfântul” de la Sâmbăta. Trecea în fața mulțimilor drept, cunoscător
al tainelor omului și făcător de minuni. Pe oarecare teme teologice a ajuns la neînțelegeri cu mitropolitul Nicolae Bălan. În timpul lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră a fost dus la
canal, unde a stat timp de un an. Întors de acolo, mitropolitul Nicolae
Bălan nu l-a mai reintegrat în postul de stareț la Sâmbăta. Oarecum supărat pe mitropolit s-a mutat din episcopia Sibiului în cea
a Aradului. Acolo a ajuns preot duhovnic la mănăstirea de maici de la
Prislop, lângă Hațeg. Stareță a mănăstirii de maici de acolo era o
călugăriță Zamfira. Ea era de origine din București. Părăsind amândoi mănăstirea - care s-a închis - Boca Zian a mers cu
fosta stareță Zamfira-Julieta, la București. Acolo s-a angajat ca pictor
la atelierele de pictură ale patriarhului. Desigur, e bărbierit,
îmbrăcat civil, e pictor și nu călugăr. În anul 1961, a lucrat, cu aprobare oficială, ca pictor timp de trei
luni în Bogata Olteană, raionul Rupea, la pictarea bisericii de acolo.
La lucrări l-a ajutat și Julieta, care a venit cu el și a plecat cu el.
Eu cred că sunt căsătoriți. În prezent se găsește în București la atelierele de pictură ale
Patriarhiei. La Bogata n-a mai putut continua pictura, deoarece
patriarhul l-a pus să învețe pictura în email și nu l-a mai lăsat să
plece și să neglijeze această pictură în email. Când a plecat la Bogata, am discutat cu el activitatea lui de la
Sâmbăta de Sus. Atunci mi-a spus: ”Acum nu sunt de acord cu ceea ce am
făcut. Am greșit mult și astăzi n-aș mai face în nici un caz asemenea
greșeli”. Eu nu știu ca el să fi fost înrolat în nici un partid politic din
trecut. Discutând cu el și acest lucru el mi-a declarat că n-a fost
înscris niciunde și că nu-i adevărată versiunea că a fost legionar. 3.02.1964 ss/Nicoară Iulian
ACNSAS, fond Informativ, dosar 2637, vol. 1, f. 161-163
(Extras din ”Părintele Arsenie Boca în atenția poliției politice din România” de George Enache și Adrian Nicolae Petcu, pag, 105-106)
Un ofițer acoperit al DIE-CIE-SIE, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară
Un ofițer acoperit al DIE-CIE-SIE, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară
Jurnalistul Sabin Orcan continuă seria de
dezvăluiri, în cadrul emisiunii "X-Press", despre ofiţeri acoperiţi sau
colaboratori ai serviciilor secrete care ocupă funcţii-cheie în stat. Al
patrulea nume aflat pe "Lista Fantomelor Securității" este Mișu
Negrițoiu, președintele ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)
care a fost ofițer acoperit al CIE (Centrul de Informații Externe). Negrițoiu este absolvent al Facultății de Comerț Exterior din cadrul
Academiei de Studii Economice, urmând apoi, fără frevență, și cursurile
Facultății de Drept din cadrul Universității din București, iar în 1995 a
obținut titlul de doctor în științe economice la ASE București. În perioada 1973 - 1990 a lucrat ca economist în comerțul exterior la
ILEXIM, Arpimex și Ministerul Comerțului Exterior. Datorită ILEXIM a
reușit să călătorească în străinătate. Transferat în cadrul Departamentului de analiză economică de la
Ministerul Comerțului Exterior, în anul 1982 a fost numit înlocuitor
temporar al șefului Agenției economice românești din New York, apoi al
șefului Biroului comercial din Los Angeles. Doi ani mai târziu devine atașat olimpic al României la Jocurile
Olimpice de Vară de la Los Angeles. După revenirea în țară, susține un
examen de promovare pentru rangul de consilier II, după care obține o
bursă GATT de patru luni la Geneva. În 1990 a fost șef al secției economice de la New York a Ambasadei
României în SUA, în intervalul 1990 - 1992 a fost președinte al Agenției
Române pentru Promovarea Investițiilor Străine (ulterior, Agenția
Română de Dezvoltare), iar între 1992 - 1993 a ocupat funcția de
vicepremier în guvernul Văcăroiu. Apoi, între 1994 - 1996 a fost consilier prezidențial pe lângă Ion
Iliescu, a ocupat și funcțiile de deputat PDSR (1996 - 1997), angajat al
ING Bank, ajungând până la funcția de preșdinte (1997 - 2014). Din anul 2014, cu susținerea lui Ponta și Isărescu, Negrițoiu e președinte al ASF. Acuzația că Negrițoiu a fost ofițer acoperit vine și dintr-un pasaj
al cărții lui Mircea Răceanu, "Infern '89. Povestea unui condamnat la
moarte" - "A doua zi ancheta a continuat în aceeași formație. De
această dată am fost confruntat cu listele conținând personalul
diplomatic și administrativ de la Agenția Economică, Misiunea Permanentă
pe lângă ONU Biblioteca Română, toate cu sediul la New York. Ca și în
ziua precedentă din zecile și zecile de nume citite, printre care parcă
aud și astăzi numele lui Aurel Costescu, Ionel Georgescu, Ion Duma, Ion
Moraru, Virgil Constantinescu, Constantin Ene, Romulus Neagu, Nicolae
Ropoteanu, Teodor Țolea, Constantin Niță, Traian Chebeleu, Octavian
Ichim, Florin Roșu, Aurel Paraipan, Nicolae Stănică, Bogdan Baltazar,
Gheorghe Tinca, Petre Vlăsceanu, Fănel Mangu, Gheorghe Horotan, Mișu
Negrițoiu, Teodor Râpanu, Ion Logofătu, Anton Sârbu, Lucian Cernat,
Vasile Paliță, Alexandru Teodorescu, Ion Datcu, Nicolae Micu, Ion
Goriță, Vasile Tilinca, am indicat numai câteva persoane, deși știam că
marea lor majoritate erau ofițeri de securitate". Cine este Răceanu?
Născut în 1935, în închisoarea Văcărești, Mircea Răceanu este fiul unui
cuplu de ilegaliști comuniști. Ulterior, a fost adoptat de al doilea soț
al mamei, Grigore Răceanu, și el membru al PCR dinainte de război, unul
dintre autorii „Scrisorii celor șase" din 1989 împotriva lui Ceaușescu. Absolvent al Institutului de Relații Internaționale de la Moscova,
Răceanu junior a fost trimis în 1969 la Ambasada României de la
Washington, unde între 1974-1979 a ocupat postul de secretar I. După
revenirea din misiune, a fost șeful departamentului SUA/Canada, iar
între 1984-1989 a condus departamentul America din MAE. Arestat în ianuarie 1989, acuzat de trădare și de colaborare cu
serviciile de spionaj americane, a fost condamnat la moarte, pedeapsă
comutată apoi la 20 de ani de închisoare. Eliberat în timpul revoluției
din decembrie 1989, s-a stabilit în SUA. Reabilitat în anul 2000 de
Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost decorat doi ani mai târziu
de președintele Ion Iliescu. În cartea „Servicii secrete străine", apărută chiar în anul
reabilitării lui Răceanu, generalul în rezervă Aurel Rogojan, fost
aghiotant al ultimului șef al Securității comuniste, susține că Mircea
Răceanu a fost și el ofițer acoperit al Centrului de Informații Externe. Vezi AICI episoadele anterioare ale campaniei "Lista Fantomelor Securității" care fac dezvăluiri despre guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu și directorul FGDB, Eugen Dijmărescu.
Lista Fantomelor Securității: Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară
Înalt ierarh BOR: Cei care se joacă azi cu
destinele acestei țări vor fi ștersi din istorie, ne dezbină astăzi
străinii pentru că nu mai avem oameni de conștiință și de demnitate
Nu se poate sa se scoata legi noaptea impotriva propriului
popor (n.red-legea antilegionari). Nu se poate sa se condamne
intelectualitatea romaneasca, [cei] care au patimit atat de mult si
despre care Petre Tutea spunea ca nu poate descrie atrocitatile
petrecute in temnitele si inchisorile romanesti, cand voiau sa-i reeduce
la Pitesti, cand mureau si ii ingropau in gropi comune, ca in vremea in
care comunismul se instala in "Sfanta Rusie”, a afirmat Episcopul
Giurgiului, Ambrozie, la Mănăstirea Putna, activenews.ro publicând
înregistrarea integrală a predicii acestuia.
Episcopul a afirmat că cei care se joaca cu destinele
acestei tari pitoresti vor fi condamnati la damnatio memoriae (
ștergerea, dispariția din istorie -n.n).
Inițial erau cunoscute doar câteva fragmente din predica Înaltului ierarh, dar acum apar noi detalii. Ne dezbina astazi strainii pentru ca nu mai avem oameni de
constiinta si de demnitate, cu frica de Dumnezeu si cu dragoste fata de
poporul din care s-au zamislita, a mai spus Ambrozie.
Episcopul Giurgiului a slujit alături de ÎPS Meletie al Cernăuților
și Bucovinei, PS Longhin Jar, Episcop de Bănceni dar și ÎPS Irineu de
Nejin și Priluki. Alături de ierarhie, au mai slujit peste 50 de preoți.
Peste 10.000 de oameni au fost de față, dar și comisarul european
Corina Crețu, dar și alți politicieni. PASAJ DIN PREDICA EPISCOPULUI AMBROZIE:
Trebuie sa pricepem vremurile pe care le traim! Eu nu pot
sa accept ca nepot de veteran de razboi – bunicul meu a luptat la Cotul
Donului, a vazut romani murind acolo si eu am crescut pe genunchii lui –
eu nu pot sa accept ca sunt nepot de bandit!
Caralii, tortionarii insisi vedeau la un moment dat ca, totusi,
sfintii inchisorilor sunt oameni educati, sunt oameni buni si, la un
moment dat, nu-i mai bateau. Cititi [despre] temnitele suferintei! Cine
condamna astazi Gulagurile, deportarile de orice fel, in indepartata
Siberie, unde copiii se jucau cu craniile parintilor morti, care n-aveau
timp sa putrezeasca… Sau cei deportati in Baragan, pe Vlasca sau
Teleorman. De lotul Arnautoiu, care se ascundeau in muntii Fagarasului,
de copiii care au ramas parinti si a caror minte a fost schimbata…
Vedeti, iubiti credinciosi, lucrurile acestea se repeta in istorie,
ciclic, "roata vietii roata”. In Balcanii despre care se spune ca sunt
"un butoi de pulbere”, in Kosovo, in Serbia, cu care eram inruditi prin
Sfantul Nicodim de la Tismana...
Pe vremuri, domnitorii, ighemonii noștri, pe vremea postului mare,
chemau arhiepiscopul la Curte și se îmbrăcau în haine cernite, monahale.
Țineau pravila, țineau postul. Și Dumnezeu apăra țara. Astazi, cei care
se joaca cu destinele acestei tari pitoresti vor fi condamnati la
damnatio memoriae ( ștergerea, dispariția din istorie -n.n)…
Topul celor mai sexy lideri politici. Pe ce locuri sunt liderii României
Politica
21.08.2015
Autor:
Roxana Popa
Iată că se fac topuri de frumuseţe şi în rândul politicienilor.
Recent, o agenţie americană cu profil monden a întocmit un clasament al
celor mai sexy lideri politici. Făcut mai în glumă, mai în serios, topul celor 200 “Cei mai sexy şefi
de stat” îl are în fruntea sa pe regele din Bhutan, Jigme Khesar
Namgyel Wangchuck. Îl urmează Enrique Peña Nieto, preşedintele Mexicului, Felipe VI, regele Spaniei, Cristina Fernández de Kirchner, preşedinta Argentinei,
????????????????????????????????????
Joseph Kabila, preşedintele Republicii Democratice Congo. Alexis Tsipras, premierul Greciei, se află pe locul 10. Preşedintele american, Barack Obama, ocupă locul 13, iar Vladimir Putin, 32. Realizatorii topului nu i-au uitat nici pe liderii români. Victor Ponta se află pe locul 38, în timp ce președintele Klaus Iohannis ocupa locul 70
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, se află pe locul 92, La coada listei este Kim Jong-un, liderul Coreei de Nord.