http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
ANALIZĂ Talk-show-urile
 româneşti, tribuna „politicienilor rataţi“: „Suprema satisfacţie a 
moderatorului e atunci când şterge pe jos cu interlocutorul“
9 decembrie 2015, 05:31
Salvează în arhivă
download pdf
print article
de
    Victor Arvunescu
    Devino fan
    Alexandra Constanda
    Devino fan
0 (0 voturi)
cuvinte cheie:
    talk show politic talk show politic analiza rares bogdan mihai 
gandea realitatea tv antena 3 jocuri de putere sinteza zilei mircea kivu
 iulian comanescu 
7 comentarii
    0
    share
    0
    inShare
    65
    Live
Aboneaza-te la newsletter
Abonare
ANALIZĂ Talk-show-urile româneşti, tribuna „politicienilor rataţi“: 
„Suprema satisfacţie a moderatorului e atunci când şterge pe jos cu 
interlocutorul“
Rareş Bogdan şi Mihai Gâdea, doi dintre cei mai remarcaţi moderatori de 
talk-show-uri politice din România FOTO Colaj Adevărul
„Adevărul“ a analizat criteriile care stau la baza talk-show-urilor 
politice actuale şi a stabilit, cu ajutorul analistului media Iulian 
Comănescu şi cu sociologul Mircea Kivu, care sunt elementele prin care 
îşi definesc succesul.
Ştiri pe aceeaşi temă
    Pe ce baze îşi construiesc succesul pamfletarii Badea şi Banciu: 
Înjur...
    Cum a ajuns „Las Fierbinţi“ cel mai urmărit serial din ţară: 
„Beţivi, ...
    ANALIZĂ Pe cine face fericit „ţiganiada“ de la TV: de ce românii 
aleg ...
Analistul media Iulian Comănescu spune că, în general, formatul de tip 
talk-show pune preţ pe „nume“, în ideea în care acestea se pot valoriza 
în ştiri. „Talk-show-ul e la fel de vechi ca televiziunea, iar interviul
 e şi el la fel de vechi ca presa. E normal ca jurnalistul mai puţin 
specializat să întrebe un expert, o personalitate sau o vedetă despre un
 anumit domeniu, de la ştiinţă la viaţa proprie a vedetei respective. 
Talk-show-ul aduce în general în prim-plan celebrităţi din diferite 
domenii, în ideea «names are news», «numele sunt ştiri»“, arată el. 
„Există un apetit al publicului pentru trăncăneală, pentru bârfă, pentru
 despicat firul în patru. Dar şi pentru polemică, pentru ceartă“, 
defineşte şi sociologul Mircea Kivu câteva aspecte importante ale 
emisiunilor.
Florin Călinescu şi Marius Tucă, aproape de idealul unui moderator
Vorbind despre moderatorul unei asemenea emisiuni, analistul defineşte 
punctele cheie, amintind, totuşi, că pe piaţa media din România 
lucrurile nu sunt ca la carte. „Un astfel de moderator ar trebui să fie 
pertinent şi să posede ştiinţa întrebării, care decurge, curios, din 
ştiinţa de a asculta. Să fie imparţial, chiar dacă are o opţiune asumată
 (de pildă aceea anti-religioasă a lui Bill Maher) şi să reuşească să 
creeze o relaţie de egalitate cu intervievatul, de multe ori mai 
important decât un simplu ziarist. Acestea sunt, bineînţeles, idealuri, 
fiindcă situaţia în România e diferită“, crede Iulian Comănescu.
    Invitaţii din afara postului sunt executaţi în absenţă la aceste 
emisiuni, fiindcă, dacă Gâdea se întâlneşte cu Antonescu sau Ungureanu, 
se ştie ce iese, fiindcă a ieşit deja
    Iulian Comănescu, analist media
Tot el spune că numai două personalităţi media au reuşit să atingă 
idealurile unui moderator autentic. „Dacă ne uităm la piaţa românească, 
numai Florin Călinescu şi Marius Tucă au reuşit o astfel de poziţionare,
 cei doi diferă de tot restul într-un mod evident şi uşor de argumentat.
 În afară de rating şi iubirea publicului, marea performanţă a lui 
Florin a fost faptul că reuşea să devină relevant politic, să aibă 
greutate, într-un format de entertainment. Iar Tucă, orice-ar face în 
ziua de azi, era un moderator temut, care ştia să pună întrebările 
publicului, în sensul bun“, zice analistul, care povesteşte ce evita 
Tucă să facă înainte de o emisiune şi ce se întâmplă cu adevărat înainte
 de un talk-show actual. „Tucă mi-a povestit, de exemplu, că înaintea 
emisiunilor evita să se vadă cu invitaţii, ca să nu creeze o stare de 
apropiere. Vi-l imaginaţi pe Mihai Gâdea evitându-l pe Mircea Badea? Sau
 pe Rareş Bogdan evitându-l pe Cozmin Guşă? Nu de alta, dar invitaţii 
din afara postului sunt executaţi în absenţă la aceste emisiuni, 
fiindcă, dacă Gâdea se întâlneşte cu Antonescu sau Ungureanu, se ştie ce
 iese, fiindcă a ieşit deja“, a mai zis Iulian Comănescu.
Satisfacţia moderatorului de talk-show
Mircea Kivu spune că „moderatorul român de talk-show este un politician 
ratat“. Sociologul stabileşte clar care este tactica prezentatorului în 
timpul emisiunii. „Pe el nu-l interesează să afle (şi, prin el, 
publicul) ce gândeşte interlocutorul. Îl interesează doar să-şi exprime 
propriile păreri. Pentru asta, începe prin a fi binevoitor («nu-i aşa 
că...») după care, dacă nu primeşte satisfacţie, se suie cu piciorele pe
 nefericitul care nu-i face jocul: îi ia vorba din gură, îl acoperă, 
strigă la el. Suprema satisfacţie a moderatorului e atunci când poate 
spune că a şters pe jos cu interlocutorul. Din păcate, ăsta e şi un 
criteriu de succes“, evidenţiază Kivu.
Cel mai urmărit talk-show... „de la ora 7:35, de către publicul de 28 de
 ani şi 3 luni din oraşe mijlocii“
Cum mai toate talk-show-urile politice abuzează de stereotipuri precum 
„cel mai urmărit show“, „cel mai apreciat“, „audienţe duble faţă de 
concurenţă“, Comănescu aminteşte că, deşi nu toţi moderatorii fac asta, 
Radu Moraru a fost unul din primii campioni ai acestui gen de 
auto-promovare. „În ideea asta, construise o teorie a conspiraţiei 
conform căreia ratingurile erau mici fiindcă ARMA şi GfK, TNS sau cine 
ştie cine presta în momentul respectiv măsurătorile pentru ARMA, 
măsluiau cifrele. Nu numai la talk-show, ci şi în toate comunicatele de 
PR există o obsesie pentru «cel mai» şi «primul»“, precizează analistul 
media.
„Şmecherii de marketing ieftin. Sub sintagma respectivă se pot ascunde 
tot felul de lucruri, cum ar fi cel mai urmărit la ora 7:35, de către 
publicul de 28 de ani şi 3 luni din oraşe mijlocii etc. În general, 
funcţionează după principiul «mulţi văd, puţini cunosc»“, completează şi
 sociologul Mircea Kivu.
Rareş Bogdan, la bătaie cu „Afacerea, gen feminin“
Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de Putere“, de la 
Realitatea TV, este un exemplu de moderator de talk-show politic care se
 foloseşte excesiv de expresii bombastice pentru a-şi defini succesul de
 care se bucură. Deşi spune că emisiunea sa este mereu în topul 
preferinţelor telespectatorilor, realitatea este alta. Patrick André de 
Hillerin scrie în „Caţavencii“ că Rareş Bogdan se laudă, seară de seară,
 „că realizează cel mai urmărit talk-show din România. Cel mai urmărit, 
cel mai important, cel mai apreciat şi aşa mai departe“. „În mod ciudat,
 audienţele spun cu totul şi cu totul altceva. Pe segmentul populaţiei 
urbane, talk-show-ul «Jocuri de putere» a obţinut, în luna septembrie, o
 medie de audienţă de 0,9 puncte de rating, având, în fiecare seară, în 
jur de 86.000 de telespectatori. Această performanţă deosebită îl 
plasează pe realizatorul Rareş Bogdan pe locul 21 printre realizatorii 
de talk-show-uri. 21. Un loc minunat, aflat în spatele absolut 
necunoscutei emisiuni «Afacerea, gen feminin», care a strâns cu 1.000 de
 telespectatori în plus la fiecare ediţie“, scrie Patrick André de 
Hillerin.
FOTO David Muntean
    Ca să îţi dai seama de publicul lui Rareş Bogdan n-ai nevoie de 
cercetări cantitative şi date din peoplemetre. Trebuie să ai multă 
frustare, mult timp şi puţină înţelegere pentru lumea din jur
    Iulian Comănescu, analist media
Pe de altă parte, în luna noiembrie, în mediul urban, aceeaşi emisiune a
 căzut pe locul 27 în topul audienţelor, cu un punct de rating, arată 
paginademedia.ro. Privind cifrele, Iulian Comănescu comentează: 
„Aiureli, ceea ce spune ceva şi despre calitatea publicului lui Rareş 
Bogdan, care înghite aşa ceva. Dar ca să îţi dai seama de publicul lui 
Rareş Bogdan n-ai nevoie de cercetări cantitative şi date din 
peoplemetre. Trebuie să ai multă frustare, mult timp şi puţină 
înţelegere pentru lumea din jur ca să te uiţi la astfel de emisiuni, 
dacă nu cumva nu ai treabă cu consultanţa sau jurnalismul politic şi 
vrei să decelezi influenţe şi interese politice în emisiune. 
Îndeletnicire, altfel, destul de toxică şi tristă“.
Rareş Bogdan face 40% din bugetul Realitatea TV
Tot Rareş Bodan se laudă că emisiunea lui face cam 40% din bugetul 
Realitatea TV. „Ştii câţi bani a făcut emisiunea mea pentru postul ăsta,
 doar luna trecută? 154.000 de euro au încasat ăia, în urma emisiunii 
mele. Eu având un contract de zece ori mai mic. Ba de vreo 10-12 ori mai
 mic. Am cinci talkshow-uri pe săptămână, trei ore pe seară, şi fac cam 
40% din bugetul Realităţii TV, atâta se încasează în urma publicităţii 
vândute pe «Jocuri de Putere»“, mărturisea chiar Rareş Bogdan pentru 
pressone.ro.
În aceste condiţii îşi poate justifica ieşirile nervoase şi uşor 
teatrale? „Nu ştiu despre ieşiri, dar bugetul Realităţii TV e ceva 
foarte trist şi foarte mic, vorbim de o firmă în insolvenţă, care a 
produs 4,6 milioane de euro în 2014 şi a pierdut 18,4 milioane. Aşa că 
s-ar putea foarte bine ca Rareş Bogdan să genereze o mare parte din 
această sumă. Eu îi doresc să-şi acopere măcar salariul“, crede 
Comănescu.
„Sinteza Zilei“ sau sinteza adevărului
Mihai Gâdea, realizatorul talk-show-ului „Sinteza Zilei“, de la Antena 
3, este un alt moderator care se remarcă prin confirmarea şi 
operaţionalizarea preconcepţiilor politice ale publicului specific 
postului. „Sinteza Zilei“ reuşeşte să simplifice adevărul până ajunge de
 nerecunoscut, totul pentru a arăta cu degetul vinovaţi clari.
„«Sinteza Zilei» e un fel de panel show - talk cu mai mulţi invitaţi - 
primitiv, pentru un public îmbătrânit, sărac şi cu mult timp la 
dispoziţie, pe de altă parte interesat de politică, deci bun votant. Cam
 acesta e publicul tuturor talk-show-urilor politice din România, în 
momentul de faţă, iar el interesează bineînţeles politicienii. 
Televiziunile politice îşi împart publicul în funcţie de opţiunea 
politică şi formatele gen Gâdea se ocupă cu confirmarea şi 
operaţionalizarea preconcepţiilor politicie, cu instrumente foarte 
simple. Acest gen de electorat înţelege perfect, de exemplu, că Băsescu e
 de vină şi dacă în cartier e o pană de curent, la fel cum publicul de 
pe postul celălalt înţelege la fel de bine că vinovat e Ponta. La 
«Sinteza Zilei» are loc cea mai brutală operaţiune de simplificare a 
adevărului şi actualităţii politice, care ajung de nerecunoscut, dar 
devin astfel inteligibile pentru un anumit gen de telespectator, care 
aşteaptă vinovaţi clari şi indicaţii la fel de clare despre diferenţa 
dintre bine şi rău. Gâdea creează mistificări pe gustul publicului, spre
 deosebire de alţi moderatori poziţionaţi politic, care execută întocmai
 indicaţiile de la politicieni, adesea inepte şi cu mult mai multă 
legătură cu proprii duşmani politici decât cu ceea ce ar putea interesa 
publicul. În formula iniţială, «Sinteza Zilei» avea, cu Cristoiu, Paler 
şi toţi ceilalţi, o repartiţie pe roluri care aminteşte de Commedia 
dell’ Arte, foarte simplă şi uşor de înţeles. Agitatul Stan i se 
contrapunea sapienţialului Cristoiu, Paler întruchipa parodia unui 
personaj din Thomas Mann şi aşa mai departe. Acum lucrurile sunt mai 
otova, dar formulele prezentului funcţionează tot pe înţelesul 
propriului public, şi nu altfel“, defineşte Iulian Comănescu.
FOTO Facebook
În privinţa existenţei talk-show-urilor politice pe piaţa media, 
Comănescu spune că acestea vor rezista „într-un sens, destul de mult“. 
Dar, acelaşi analist, spune că televiziunile de ştiri s-au desfiinţat 
deja. „Dintr-un studiu pe care l-am făcut pentru OSF, Mapping Digital 
Media, reiese că televiziunile cu implicare politică, deţinute de 
proprietari locali, sunt o realitate şi în alte ţări. Într-un alt sens, 
televiziunile zise «de ştiri» s-au desfiinţat deja, la alegerile de anul
 trecut. Victoria lui Iohannis a fost percepută ca eşec al Antenei 3, 
inclusiv datorită reacţiei masochiste, anti-brand, a lui Gâdea şi Badea,
 iar politicienii, care în majoritate finanţau acest gen de post prin 
diferite combinaţii politico-financiare, sunt cu toţii speriaţi de 
Facebook“, arată acesta.
Tot Iulian Comănescu încheie prin a spune cum se realizează tranziţia. 
„Ştiu, pe de altă parte, că internetul e mai ieftin decât televiziunea, 
drept care vor fi tentaţi să finanţeze diferite acţiuni online, de la 
postaci supercalificaţi la site-uri cu afiliere subterană - care, pe 
alocuri, au început să se vadă în babilonia intoxicatorilor online care 
se învârte tot mai vesel pe Facebook în ultima vreme“, încheie analistul
 media.
citeste totul despre:
    talk show politic talk show politic analiza rares bogdan mihai 
gandea realitatea tv antena 3 jocuri de putere sinteza zilei mircea kivu
 iulian comanescu
 Citeste mai mult: 
adev.ro/nz2q0m