http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
miercuri, 27 mai 2015
Interview biographie d'Omar Sharif - Archive INA
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Scrisoare către Iohannis: George Maior nu este dorit ambasador în SUA - Autor: Radu Pop, Redactor Publicat: 11:05
Scrisoare către Iohannis: George Maior nu este dorit ambasador în SUA
Autor:
Radu Pop,
Redactor
Publicat:
11:05
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Scrisoare către Iohannis: George Maior nu este dorit ambasador în SUA
Pe 30 aprilie,
preşedintele Klaus Iohannis făcea publică lista cu noii ambasadori pe
care îi va numi după ce vor fi audiaţi în Parlament, printre aceştia
fiind şi George Maior. Săptămâna trecută, George Maior a primit aviz
favorabil în comisiile reunite de politică externă pentru postul de
ambasador în SUA. Maior a primit 18 voturi "pentru", unul "împotrivă" şi
o abţinere.
În acest sens, mai multe publicaţii şi organizaţii ale românilor din SUA i-au transmis o scrisoare
preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cer să reconsidere
nominalizarea lui George Maior în funcţia de ambasador al României la
Washington.
Redăm mai jos scrisoarea transmisă preşedintelui Klaus Iohannis de către românii din SUA:
Stimate Domnule Preşedinte,
Ca urmare a
reacţiilor venite din comunitatea românilor din Statele Unite ale
Americii vă solicităm să reconsideraţi decizia de a-l numi pe Domnul
George Cristian Maior, fost director SRI, în poziţia de ambasador al
României la Washington D.C. şi să desemnaţi în această poziţie o altă
persoană care să aibă credibilitatea necesară pentru a putea conlucra cu
comunităţile româneşti de aici.
Având în
vedere istoricul relaţiei tensionate dintre comunitatea româno-americană
şi fosta Securitate, precum şi acţiunile şi atribuţiile actualului SRI,
numirea unui fost director al acestui serviciu în poziţia de ambasador
în SUA va crea automat un zid care va face aproape imposibilă o
conlucrare între Ambasadă şi comunitate.
Mai mult,
dat fiind faptul că SRI şi-a asumat trecutul fostei Securităţi,
nominalizarea Domnului Maior ar redeschide răni adânci în comunitatea
românească din SUA, răni care abia s-au cicatrizat după 25 de ani.
În două
ipostaze din ultimele luni, ultima la lansarea Monografiei SRI, actual
şi foşti directori SRI l-au avut alături pe Generalul de Securitate
Iulian Vlad. Acesta a avut un rol activ în suprimarea Revoluţiei din
1989 şi, prin activitatea opresivă a Securităţii pe care a condus-o, a
persecutat familiile românilor care au reuşit să scape din România
înainte de 1989.
De
asemenea, două situaţii recente ne arată că SRI, sub Domnul Maior, s-a
îndepărtat de la standardele unui serviciu secret dintr-o democraţie,
făcând enormi paşi înapoi în procesul de reformare.
Prima
acţiune este legată de implicarea SRI în actul de justiţie, care deja a
stârnit reacţii fără precedent ale magistraţilor din România. Ultimele
dezvăluiri ale Domnului General SRI Dumitru Dumbravă, întărite şi de
actualul Director SRI, Domnul Eduard Hellvig, confirmă că, pe timpul
Domnului Maior, SRI s-a implicat în justiţie dincolo de limitele legii.
O
implicare a SRI în justiţie este nesănătoasă pentru o democraţie,
vulnerabilizează România şi discreditează întreaga luptă anticorupţie,
generând îndoiala că nu s-ar face profesionist şi imparţial. Afirmaţia
că SRI monitorizează toate cazurile din instanţe şi aplică scheme
analitice, asemenea celor de identificare a potenţialilor terorişti, la
judecători, pe care-i categorizează apriori după “pattern-uri”
infracţionale, arată o operaţiune de controlare a justiţiei care ar
trebui să înspăimânte orice român ce îşi caută dreptatea în instanţă.
A doua
acţiune care ne-a îngrijorat profund este implicarea SRI, pe timpul
Domnului Maior, în politică. Într-un recent interviu Domnul Maior a
afirmat că în campania electorală pentru preşedinţie a vorbit cu Doamna
Elena Udrea la sediul SRI, informându-o că vor apărea pozele
compromiţătoare de la Paris. Dânsul şi-a motivat aceasta decizie
spunând: “Pot să discut cu oricine şi e normal să fac acest lucru în
calitate de director dacă eu consider că există un interes al
serviciului”. Întrebat de reporter care e acest “interes”, Domnul Maior a
spus că nu comentează mai mult, însă “întotdeauna există un interes al
serviciului”.
Pentru un
serviciu de informaţii care se prezintă ca partener al serviciilor
americane, un astfel de comportament al SRI sfidează regulile de bază
dintr-o democraţie care interzic categoric unui serviciu să se implice
în politică, cu atât mai mult într-o campanie electorală.
La cele
spuse mai sus se adaugă afirmaţia recentă a Domnului Maior că SRI este
“un fel de creier al statului, de ochi, de urechi ale statului”. Este
înspăimântător că după 25 de ani de la căderea regimului comunist, SRI
dă impresia că a ajuns sub conducerea Domnului Maior ce era Securitatea
înainte 1989 sub Generalul Iulian Vlad. În nici o democraţie din lume un
serviciu secret nu este “creierul” statului.
Comunitatea
românească din SUA s-a implicat activ în multe acţiuni în favoarea
României, însă nu poate legitima necondiţionat pe cineva care a creat un
astfel de sistem de control a societăţii româneşti, ce aduce aminte de
fosta Securitate. După 25 de ani de la căderea regimului comunist, cel
mai mare pericol pentru societatea românească este existenţa unei
instituţii necontrolabile care “mişcă”, “vede” şi “aude” tot.
Presa a
relatat că în cadrul audierii de către Comisia comună parlamentară de
politică externă, Domnul Maior a declarat că “o preocupare constantă a
proiectului său de ambasador va fi consolidarea relaţiei cu comunitatea
românească”.
Din
păcate, numirea Domnului Maior ca ambasador al României în SUA nu doar
că nu va consolida, dar va şubrezi relaţia Ambasadei cu comunitatea
românească. Relaţia comunităţii cu Ambasada României la Washington D.C.,
chiar dacă s-a ameliorat în ultima perioadă, păstrează o doză de
neîncredere datorită atitudinii din trecut a statului Român faţă de
românii din SUA. Este de notorietate faptul că în perioada comunistă
agenţi români, coordonaţi de securişti aflaţi sub acoperire diplomatică
în cadrul Ambasadei României la Washington D.C., au întreprins acţiuni
de dezbinare a comunităţii româneşti din SUA cu efecte negative care se
văd şi azi.
O
eventuală numire a Domnului Maior ca ambasador în SUA va readuce în
discuţie eterna poveste a “agenţilor sub acoperire”, ceea ce va face ca
orice contact al Ambasadei cu cineva din comunitatea românească să
creeze suspiciunea rezonabilă că acea persoană este un agent de
influenţă român. Acest lucru va face greoaie, dacă nu imposibilă
susţinerea de către comunitate a unor acţiuni comune cu Ambasada.
Potenţialul
enorm pe care comunitatea din SUA îl are pentru a sprijini România va
putea fi fructificat la maxim numai dacă în poziţia de ambasador va
exista o persoană necontroversată. Dat fiind faptul că avizul Comisiei
comune de politică externă din Parlament este doar consultativ, decizia
ultimă a nominalizării Domnului Maior ca ambasador în Statele Unite vă
aparţine în exclusivitate.
Vă
solicităm, de aceea, stimate Domnule Preşedinte, să luaţi serios în
considerare nominalizarea unei alte persoane în poziţia de ambasador al
României în SUA, o persoană care să ne inspire încredere şi cu care să
putem conlucra pentru a ajuta România în continuare.
Cu stimă şi consideraţie,
Viorel Nicula – Director “Mioriţa” USA Newspaper, Sacramento, California
Marian Petruţa – Preşedinte North American Romanian Press Association
Lucian
Oprea – Director Gândacul de Colorado Newspaper, Colorado Sorin
Pintiliuc – Romanian Portal Chicago, Illinois Dwight Luchian Patton –
Director Clipa Magazine, Anaheim, California Ioan Ciorbă – Director
Romanian Times Newspaper, Portland, Oregon Ştefan Străjeri – Director
Curentul Internaţional, Detroit, Michigan Grigore Culian – Director New
York Magazin, New York Cristian Terheş – Romanian Community Coalition
Daniel Feraru – Romanian Cultural Center Chicago Simona Botezan –
“Mioriţa USA” Cultural Association, Washington D.C. Ady Simion – Români
în Los Angeles Costin Movilă – Admin grup “Senatul Românilor Chicago”
Adrian Bogdan – Admin grup “Români în USA – East Coast” Daniel Suciu –
Admin grup “Comunitatea românilor din Los Angeles” Cristina Sirca –
Admin grup “Diaspora română unită americană şi canadiană” Vasile
Cosofreţ – Illinois Viore Vintilă – California Ana Stănuţ – Illinois
Anastasia Bud – Illinois Carmen Samson – Illinois Claudia Luca –
Illinois Raluca Usery – Illinois Mihaela Lomora – Texas Lucian Lintean –
Illinois Radu Bulgaru- Illinois Bianca Rusu – Illinois Mihai Jurcău –
Colorado Diana Camara – Illinois Mihaela Matei – California Larisa Coman
– Illinois Nicolai Tomici- Arizona Delia Gheţie – Washington Ioana
Stoica-Arizona Aghata Porfir- Illinois Marcel Ciscai – Washington, DC
Amalia Ardelean – California Florin Mocanu – California Ioana Ciupe –
California Petru Stinea – Cleveland, Ohio Cristian Laslo – Michigan
Carmen Popescu – New Jersey Ionela Kloes – California
Cuvinte cheie :
Judecătorul Cristi Danileț EXPLICĂ achitarea din cazul Livia Stanciu - Mariana Rarinca: ”Motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei” | SCRISOARE DESCHISĂ Autor: Luana Matei | miercuri, 27 mai 2015 Sursa: EV.Z
Judecătorul Cristi Danileț EXPLICĂ achitarea din cazul Livia Stanciu - Mariana Rarinca: ”Motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei”
| SCRISOARE DESCHISĂ
Autor:
| miercuri, 27 mai 2015
Sursa:
EV.Z
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlEvenimente
Judecătorul Cristi Danileț EXPLICĂ achitarea din cazul Livia Stanciu - Mariana Rarinca: ”Motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei”
| SCRISOARE DESCHISĂ
Autor:
| miercuri, 27 mai 2015
Judecatorul Cristi DanilețÎn scrisoarea deschisă publicată pe blogul personal, judecătorul Cristi Danileț atrage atenția asupra motivelor pentru care instanța a achitat-o pe Mariana Rarinca, acestea referindu-se la faptul că "fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege" și nu la "inexistența faptei", așa cum menționează senatorii în scrisoarea lor deschisă.
De asemenea, judecătorul Danileț subliniiază faptul că Livia Stanciu, președinta Curții Supreme, a depus plângerea împotriva Marianei Rarinca nu în calitate de magistrat, iar dacă senatorii au dubii cu privire acțiunile judecătoarei ar trebui să sesizeze Inspecția Judiciară, nu Președinția României.
Tăriceanu o acuză de denunț calomnios
Vă redăm mai jos scrisoarea integrală a judecătorului Cristi Danileț
"Stimaţi domni senatori,Întrucât aţi dat publicităţii o scrisoare destinată preşedintelui României în legătură cu un aspect judiciar şi pentru a participa în mod efectiv la dezbaterea publică pe care nu mă îndoiesc că v-aţi dorit-o procedând astfel, înţeleg să îmi exprim punctul de vedere în virtutea îndatoririi mele deontologice de a susţine şi promova statul de drept şi a angajamentului meu de a adopta o poziţie publică fermă atunci când se pune în discuţie orice subiect major de interes public privind justiţia şi mai ales reputaţia magistraţilor.
Ţin să subliniez de la bun început că nu încerc nici pe departe să acopăr o eventualitate disfuncţionalitate a sistemului judiciar, ci consider că demersul meu se impune pentru a lămuri exact opinia publică, dar şi pe dvs, asupra anumitor aspecte invocate.
România este stat democratic, unde funcţionează principiul separaţiei puterilor în stat. Acesta presupune că justiţia trebuie să fie independentă. Şi asta nu ca un privilegiu, ci ca o garanţie pentru cetăţeanul obişnuit că soluţia unui proces nu poate fi influenţată prin intervenţia vreunui politician sau alt gen de imixtiuni. Dvs cunoaşteţi acest principiu şi, odată cu învestirea dvs. în demnitatea de senatori ai României, aţi jurat să îl apăraţi. Ca şi mine, de altfel, la învestirea în funcţia de judecător. Constatând însă că prin cele conţinute în scrisoarea deschisă prin care dvs. cereţi preşedintelui României să procedeze la `demiterea sau demisia` a preşedintelui ICCJ şi a procurorului-şef al DNA demersul dvs ar putea fi interpretat ca o imixtiune în cariera celor doi înalţi magistraţi, cu tot respectul cuvenit vă reamintesc câteva dintre reglementările care privesc atât procedurile judiciare, cât şi cele care privesc cariera magistraţilor.
1. Dvs faceţi referire la o cauză soluţionată recent de o instanţă din ţară prin care o persoană a fost achitată definitiv după ce în cursul procesului fusese arestată preventiv şi:
– Afirmaţi că probele cu privire la existenţa faptei nu au existat niciodată. Or, eu constat din datele publice existente pe portalul instanţelor AICI că motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei, ci fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege. Dar pentru aceasta trebuie să aşteptăm cu toţii motivarea hotărârii, care încă nu a fost redactată;
– Afimaţi că procedura s-a declanşat în urma unui denunţ calomnios din partea preşedintelui ICCJ. Eu aş recomanda mai multă rezervă în stabilirea de către senatori a unor încadrări juridice şi vinovăţii; dacă bănuiţi că un cetăţean al ţării a comis o infracţiune, ar trebui să sesizaţi Parchetul, nu pe Preşedintele ţării. Apoi, este de remarcat încă o dată că această persoană care a formulat sesizarea pentru o faptă de şantaj a acţionat considerându-se victimă a unei infracţiuni, nu ca magistrat; dar dacă consideraţi că el s-a folosit în vreun fel funcţia sa pentru a obţine vreun folos, ar trebui să sesizaţi Inspecţia Judiciară, nu pe Preşedintele ţării.
– Afirmaţi că persoana implicată a fost arestată pe nedrept de către DNA şi în absenţa oricăror garanţii constituţionale. Nu este aşa: în România cel care arestează este judecătorul, începând cu anul 2003; apoi, arestarea în această cauză a fost verificată şi contestată în faţa mai multor judecători, în cadrul procedurilor judiciare recunoscute de lege drept garanţii pentru inculpat, şi inculpata a avut avocat, aşa cum rezultă de pe acelaşi portal al instanţelor (AICI, AICI, AICI, AICI). Nu ştiu acum dacă în soluţionarea acestei cauze cineva a comis vreo încălcare de lege, respectiv dacă şi cui se poate imputa faptul că inculpata a stat în arest şi ulterior a fost achitată. Dar opinia publică trebuie să cunoască că motivele de arestare sunt diferite de motivele de condamnare şi că este greşit să se creadă că cineva arestat va fi şi condamnat în mod automat, căci în felul acesta ar dispărea rolul procesului. După cum trebuie să se ştie că este posibilă condamnarea la închisoare a unei persoane cercetată în libertate, sau achitarea unei persoane arestate, ceea ce nu implică automat culpa magistratului. Trebuie să se mai ştie că orice persoana arestată nelegal are la îndemână proceduri pentru compensarea bănească a perioadei de arestare nelegală, în anumite condiţii. În orice caz, dacă în cauza de faţă s-a comis vreo încălcare a legii şi dacă există procedură de tragere la răspundere a celor culpabili, voi susţine un astfel de demers;
2. Dvs cereti Preşedintelui ţării să folosească `instrumente constituţionale şi legale`, precum şi `autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui`, pentru a le înlătura prin demitere sau demisie pe cele două doamne magistratat care ocupă una funcţia de şef al DNA, celalaltă funcţia de preşedinte al ICCJ. Domnilor senatori:
– Pe de o parte cele două doamne nu au vreo culpă în cele petrecute în cauză pentru că: şeful DNA nu a instrumentat dosarul inculpatei, iar preşedintele ICCJ a acţionat ca victimă, nu ca magistrat. Pe de altă parte, demisia este un act unilateral şi ea nu poate fi impusă de cineva, iar demiterea unui magistrat, ca instituţie juridică, nu există în dreptul nostru;
– Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat din funcţia de conducere (dacă despre asta e vorba când vorbiţi de `demitere`). Potrivit art. 53 alin. 6 şi art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, revocarea din funcţia de conducere se face pentru trei motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. După cum se vede, cazul indicat de dvs nu e prevăzut în lege. Or, Preşedintele ţării nu are instrumentele de a interveni în cariera magistraţilor cu funcţii de conducere de la nivelul de vârf al sistemului, tocmai pentru a se proteja independenţa acestuia chiar faţă de cel care face numirea. Astfel, din conţinutul aceloraşi articole menţionate mai sus, rezultă în mod clar că preşedintele ICCJ şi şeful DNA nu pot fi demişi la cererea senatorilor sau la iniţiativa preşedintelui României; mai mult, pentru revocarea şefului DNA este necesar şi avizul CSM.
– Tot legea nr. 303/2004, în art. 65, prevede expres motivele de eliberare din funcţie a unei persoane din funcţia de magistrat (dacă despre asta e vorba când cereţi Preşedintelui să se folosească de poziţia lui în cadrul CSM pentru a declanşa o anchetă disciplinară pe numele celor două doamne). În legătură cu acest aspect precizez că Preşedintele ţării nu ocupă vreo poziţie în cadrul CSM ci, potrivit art. 25 din Legea nr. 317/2004 cu privire la Consiliul Superior al Magistaturii, el prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului CSM la care participă. Dar el are dreptul, la fel ca şi dvs de altfel, să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul comiterii de către un magistrat a vreunei abateri disciplinare dintre cele expres prevăzute în art. 99 din Legea nr. 303/2004.
3. Domnilor senatori, împărtăşesc viziunea dvs cu privire la statul de drept, exprimată în scrisoarea deschisă. Mă bucur că în felul acesta vă depărtaţi de poziţiile din anii trecuţi când unii dintre dvs cereaţi înfiinţarea de comisii speciale pentru anchetarea procurorilor sau chiar din acest an când unii dintre dvs susţineaţi înfiinţarea de comisii speciale pentru activitatea DNA şi ICCJ. Cred că este evident pentru toată lumea că astfel de iniţaitive sunt total contrare principiului `supremaţiei legii` şi `separaţiei puterilor în stat`.
M-aş bucura să militaţi pentru acest principiu şi pentru a preveni ca autorităţile locale să adopte reglementări nelegale (cum ar fi cele privind ridicarea de către firme private a autoturismelor parcate nelegal), sau ca Guvernul să adopte ordonanţe neconstituţionale (suntem ţara în situaţie de urgenţă la fiecare trei zile), sau ca Parlamentul să adopte legi contrare reglementărilor UE (cum ar fi cea privind taxa de primă înmatriculare devenită taxă pe poluare şi transformată în timbru de mediu). Dar mai ales m-aş bucura să susţineţi, la fel de vehement ca acum, acest principiu în faţa colegilor dvs atunci când justiţia instrumentează cauze penale cu parlamentari şi miniştri, care trebuie să îşi facă apărări pe fond în faţa organelor judiciare şi nu în Parlament. Nu mă îndoiesc că în virtutea principiului pe care tocmai îl clamaţi nu veţi mai adera la ideea transformării camerelor Parlamentului în instituţii de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunităţii pentru anumite persoane, creând dacă nu certitudinea, cel puţin aparenţa că anumite persoane se situează deasupra legii în virtutea deţinerii unor funcţii în stat. Aceasta şi pentru că `rule of law` înseamnă guvernarea prin lege, nu prin oameni; or, legea trebuie să se aplice în mod egal pentru toţi.
4. În final, permiteţi-mi ca tot în virtutea acestui principiu, afirmat din ce în ce mai des în spaţiul public în România, să vă reamintesc că în trei rapoarte ale Comisiei Europene din anii precedenţi s-a considerat inadecvată şi contrară principiului independenţei justiţiei orice formă de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar şi orice atac personal la adresa unor magistraţi. De aceea, consider că ar fi mai potrivit ca demersurile dvs să se limiteze doar la aspecte instituţionale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Justiţia, Parlamentul, Guvernul, Preşedintele statului îşi datorează o cooperare loială, după cum ne-a sfătuit Comisia de la Veneţia
Vă asigur de întreaga mea participare la soluţionarea deficienţelor de sistem pe care le veţi sesiza în mod legal instituţiei din care fac parte."
Stanciu, despre achitarea femeii pe care a acuzat-o de șantaj: "Nu pot comenta o hotărâre definitivă pe care sunt obligată să o respect"
Tag-uri:
Cuvinte cheie : -, 2015, 27, Autor:, Cristi, DESCHISĂ, Danileț, EXPLICĂ, Judecătorul, Livia, Mai multe…
Vizualizări: 4
Radu Mazăre a demisionat din PSD Autor: Feri Predescu | miercuri, 27 mai 2015 - evz.ro
Radu Mazăre a demisionat din PSD
Autor:
Feri Predescu
| miercuri, 27 mai 2015
- evz.ro
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlPartide
Radu Mazăre a demisionat din PSD
Autor:
| miercuri, 27 mai 2015
Radu Mazăre a renunțat și la funcția de primarRadu Mazăre, aflat în arest la domiciliu în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii, a demisionat, vineri, de la conducerea Primăriei Constanţa.
Demisia a fost înaintată Consiliului Local şi Primăriei Constanţa de către Radu Mazăre, printr-o scrisoare olografă, fiind adusă la cunoştinţa prefectului judeţului, Constantin Ion.
În scrisoare, Radu Mazăre a explicat motivele demisiei, precizând că stresul chinul şi nedreptăţile la care a fost supus în ultima perioadă nu justifică dorinţa de a face bine oraşului, edilul transmiţând, în acelaşi timp, şi un mesaj către constănţeni.
"Vreau să mulţumesc sutelor de mii de oameni care m-au votat pe perioada celor 15 ani cât am fost primar. Constanţa şi constănţenii au fost sufletul meu şi datoria mea în tot acest timp. Chiar dacă uneori am fost prea rebel sau nonconformist, toată priceperea şi energia mea mi-am dedicat-o comunităţii. Pentru greşelile făcute, imi cer iertare în faţa tuturor. Dorinţa mea de a face bine oraşului şi locuitorilor săi nu justifică însă nedreptăţile, stresul şi chinul la care sunt supus de atâta vreme, drept pentru care demisionez din funcţia de primar al municipiului Constanţa. Colegilor şi prietenilor le sunt dator cu mult respect şi consideraţie. Începând de astăzi (n.r. - vineri) nu-mi mai doresc o viaţă publică politică", se arată în mesajul transmis de către Radu Mazăre, aflat, în prezent, în arestul Poliţiei Capitalei.
Tag-uri:
psd, demisie, radu mazare, constanta, primar, arest la domiciliu, baron, baroni psd
Cuvinte cheie :
EXCLUSIV. Frăția topoarelor din codrii României. Fața nevăzută a „Mafiei pădurilor”: IMPLICAREA ministrului Apărării Mircea Dușa în CRIMA DE MEDIU comisă prin DEFRIȘĂRI SĂLBATICE Autor: Petrisor Cana | miercuri, 27 mai 2015
EXCLUSIV.
Frăția topoarelor din codrii României. Fața nevăzută a „Mafiei pădurilor”: IMPLICAREA ministrului Apărării Mircea Dușa în CRIMA DE MEDIU comisă prin DEFRIȘĂRI SĂLBATICE
Autor:
| miercuri, 27 mai 2015
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlEvenimente
EXCLUSIV.
Frăția topoarelor din codrii României. Fața nevăzută a „Mafiei pădurilor”: IMPLICAREA ministrului Apărării Mircea Dușa în CRIMA DE MEDIU comisă prin DEFRIȘĂRI SĂLBATICE
Autor:
| miercuri, 27 mai 2015
Ministrul Apărării, Mircea Dușa, este implicat în aceste afaceri dubioaseProprietarii de păduri reclamă abuzuri încă din anii '90: împroprietăriri și defrișări ilegale și afaceri necurate cu bani de la APIA, destinați reîmpăduririlor și amenajărilor silvice. Printre numele grele acuzate de „jaful pădurilor” din Bazinul Gheorghieni – așa cum este denumită zona împădurită aflată pe raza județele Harghita și Covasna - se numără foști și actuali miniștri: Verestoy Attila, Laszlo Borbely și actualul răspunzător de apărarea României, Mircea Dușa.
Cel din urmă a fost lucrător silvic, la fel ca și Ionesei Ghiorghioni, dar și prefect de Harghita care a semnat acordarea titlurilor de proprietate unor oameni care au tăiat pădurile. O bună parte din acele titluri au fost contestate în instanțe, iar judecătorii le-au dat dreptate proprietarilor de drept, însă aceștia nu au mai avut ce valorifica.
Documentele „vorbesc”
Așa cum a anunțat Guvernul României, Corpul de Control al primului ministru a efectuat acțiuni de verificare la direcțiile silvice din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți, Neamț și Suceava. Raportul instituției arată că în urma verificărilor efectuate au rezultat indicii privind săvârșirea unui număr de 52 posibile fapte de natură penală.Faptele constatate au legătură cu valorificarea produselor fondului forestier, proprietate publică a statului, aflat în administrarea acestor entități – Direcții Silvice - precum și la Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva, în legătură cu adoptarea de către acesta, în anul 2009, fără temei legal, a unui regulament.
Oficialii guvernamentali arată și complicitatea a trei șefi din conducerea RNP Romsilva, în cazul cercetat de DNA la Bistrița Năsăud. Mai exact, în perioada 2009 – 2014, această direcție silvică a fost singura care a beneficiat de suplimentarea cotei de tăiere de la alte direcţii silvice din ţară, în baza unor hotărâri luate în cadrul Consiliilor de Administraţie al RNP Romsilva coordonate, succesiv, de Florian Munteanu, Valerian Solovăstru şi Adam Crăciunescu.
Jaf organizat sub cinci miniștri
Șefii pădurilor din această perioadă, arată documentele DNA, fac parte din lanțul tăierilor ilegale care au favorizat firma afaceristului Traian Larionesei - Frasinul SRL Anieș - și firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL, mărul discordiei între premierul Victor Ponta și președintele Klaus Iohannis, pe tema Codului Silvic.
Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că firma austriacă ar fi exploatat, în perioada 2009 - 2012, cu girul șefilor Romsilva, masă lemnoasă atât din fondul forestier din Bistrița-Năsăud, cât și din cel administrat de alte direcții silvice - Maramureș, Mureș, Neamț, Suceava. Anchetatorii arată că S.C. Holzindustrie Schweighofer SRL achiziționa material lemons de la societatea lui Larionesei - Frasinul SRL Anieș - pe fondul înțelegerilor directe cu Karl Schmidt, director în cadrul firmei cu capital austriac.
În perioada menționată de anchetatori, miniștri ai Agriculturii, responsabili de gestionarea „aurului verde”, au fost: Ilie Sârbu, Mihail Dumitru, Valeriu Tabără, Stelian Fuia și Daniel Constantin.
Cifre dureroase
Raportul Curții de Conturi din anul 2013 arată că, însumând tăierile de arbori din pădurile României - proprietate de stat și privată - rezultă că în perioada 2005-2011 s-a defrișat pădurea pe o suprafață totală de 291.932 ha.În același interval s-au regenerat total și s-au efectuat lucrări de regenerare artificială pe o suprafață de 120.067 ha. Prin urmare, suprafețele de pe care s-au făcut tăieri ilegale depășesc cu peste 170.000 ha suprafețele regenerate. Curtea de Conturi mai bifează și faptul că, în perioada 1990- 2011, volumul tăierilor ilegale a crescut cu unele fluctuații anuale, ajungând la un maxim de 281.517 metri cubi (mc) în anul 1992.
Unul dintre cei care au constatat aceste abuzuri și care a făcut parte din diferite comisii de verificare în direcțiile silvice vizate, abia acum, de Corpul de Control al primului ministru este avocatul Pal Antal, fost technician silvic la Ocolului Silvic Gheorghieni, cu atribuții de pază și protecție a pădurilor.
El a fost printre primii care au reclamat „Mafia pădurilor”, în Harghita, încă din anul 2002, cazuri anchetate de DNA și de Parchetul General. „Corpul de Control trebuia să efectueze un control amplu şi în judeţul Harghita faţă de defrişările masive ce au avut loc în ultimii 15 ani. Consider că judeţul Harghita a fost ocolit de acest control datorită politicienilor cu rang înalt din acest județ. În spatele lor se ascund o serie de firme, care sunt susținute atât la nivelul județului cât și la nivelul local”, a declarat, Pal Antal, pentru „Evenimentul zilei”.
Proprietarii de păduri reclamă abuzuri încă din anii ’90: împroprietăriri și defrișări ilegale și afaceri necurate cu bani de la APIA
Topul tăierilor ilegale
Din raportul Curții de Conturi aflăm că, în perioada 2005-2011, s-au efectuat tăieri ilegale de arbori în volum total de 438.900 mc, din care cel mai mare volum s-a înregistrat în județele:Suceava - 10.213 mc;
Maramureș - 9.542 mc;
Bacău - 7.751 mc;
Gorj - 7.686 mc;
Argeș - 6.160 mc;
Olt - 4.501 mc.
La capitolul „păduri private”, Curtea de Conturi precizează că, în perioada 2005-2011, volumul tăierilor ilegale a fost de 194.600 mc, iar cel mai mare jaf s-a înregistrat în județele:
Suceava - 16.867 mc;
Satu Mare - 13.370 mc;
Argeș -13.300 mc;
Gorj - 12.010 mc;
Harghita - 11.266 mc;
Neamț - 10.175 mc;
Cluj - 7.646 mc;
Maramureș - 6.772 mc.
Paguba a fost de circa cinci miliarde de euro.
Minciuna lui Laszlo Borbely în Parlamentul României
Puţini ştiu că fostul ministru şi vicepreşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Laszlo Borbely, a scăpat, ca prin urechile acului, de procurorii DNA, care îl suspectau de trafic de influenţă, în anul 2011, din cauză că martorii- cheie din acel dosar nu au mai depus mărturie împotriva lui. Era prima încercare a DNA de a-l pune sub acuzare, într-un dosar al „Mafiei Pădurilor”.
FOTO: Pal Emeric
Cei doi martori l-au văzut pe Borbely, pe 13 martie a anului 2010, ieşind din curtea „stăpânului pădurilor”, Melles Elod, cel care a fost șeful ocolului de stat și a devenit administratorul Ocolului Silvic Privat Gheorghieni. Acesta a ajuns să administreze suprafețe imense de păduri din județele Harghita și Mureș. Strania coincidență face ca ocolul condus de Elod să semneze contractul de administrare 165.000 de hectare de pădure din Parcul Național Defileul Mureșului Superior (PNDMS), în data de 18 martie 2010.
Asta, în condițiile în care pe masa lui Borbély exista un mai vechi raport al Gărzii Naționale de Mediu, care a verificat defrișările masive de raza județului Harghita, administrate de Elod, atunci când acesta era șeful Ocolului Silvic Gheorghieni, de stat.
Printre cei care au sesizat autoritățile despre defrișări ilegale și abuzuri se numărau Pal Emeric și Anton Gal. Primul a seziat DNA în legătură cu jaful din codrii Harghitei, iar al doilea susține că l-a văzut ieșind din curtea lui Melles Elod pe fostul ministru Laszlo Borbely. Cu toate acestea, Borbely a negat cu vehemență că a fost în curtea lui sau că l-ar cunoaște pe Melles Elod, atunci când a fost luat la întrebări de către deputatul Adrian Gurzau, în fața unei comisii parlamentare.
La rândul lui, Melles Elod a declarat că nu are o relație personala cu Laszlo Borbely și că îl cunoaște „ca ministru al acestei țări”.
FOTO: Anton Gal
Trafic de influență
Un document intrat în posesia „Evenimentului zilei” este o corespondenţă între Melles şi Verestoy Attila, din 19 noiembrie 2003. Prin acea notă, fostul şef de ocol îl ruga pe fostul senator şi lider UDMR să intervină pe lângă Constantin Silinescu, fostul comisar şef al Gărzii de Mediu, înainte ca un raport întocmit de Autoritatea Naţională de Control să fie pus în practică. Raportul făcea referire la ilegalități și abuzuri care au condus la defrișări masive pe raza județelor Harghita și Covasna. Unul dintre martori urma să fie Csala Zsolt, viceprimarul din comuna Joseni, ucis, pe 22 aprilie 2011.Procuroarea penală
Prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, județul Harghita, Majeczki Izabella, arestată, în noiembrie 2013, după ce procurorii DNA au reținut-o pentru infracțiuni de corupție - luare de mită şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată - a fost, ani la rând, acuzată, chiar în Parlamentul României, că protejează „mafia lemnului”. Magistratul a scos de sub urmărire penală nume grele din România, precum actualul ministru al Apărării, Mircea Dușa.
FOTO: Ministrul Mircea Dușa, în vizită la Colegiul Silvic Gurghiu
Raport în atenția forurilor internaționale
Asociației Neuer Weg, a investigat, în cadrul unui proiect jurnalistic ecologist, în perioada august 2012 – iunie 2013, mai multe cazuri de retrocedări de terenuri precum și exploatări forestiere frauduloase în patru zone din județul Harghita.Într-un raport transmis forurilor internaționale și presei din Germania Hedrich o acuză, și el, de protejare a „mafiei lemnului” pe procuroarea Majeczki Izabella care „a dat soluții de neîncepere a urmăririi penale (NUP) pentru două personaje cheie” care protejează, conform unor mărturii și documente probatoare, de mai mulți ani activitațile forestiere ilicite din zonă.
La Toplița, actualul ministru al Apărării a fost Mircea Dușa, ani la rând, consilier popular - înainte de 1989 - și primar - după 1989. În urma unei anchete a DIICOT, din anul 2011, au fost reținute 13 persoane acuzate de constituirea, aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat specializat în activităţi ilegale de exploatare, prelucrare și comercializare a materialului lemons. Șef la Ocolul Silvic din Toplița a fost Codruț Dușa, iar la cel din Tulgheș, Mihăilă Dușa, amândoi rude cu actualul ministru al Apărării.
Tag-uri:
codul silvic, evz, udmr, caras severin, Laszlo Borbely, parlament, mircea dusa, dna, directia nationala anticoruptie, banat, covasna, Verestoy Attila, Harghita, mehedinti, neamt, suceava, bistrita nasaud, rnp, regia nationala a padurilor, romsilva, Florian Munteanu, Valerian Solovăstru, Adam Crăciunescu, Traian Larionesei, Klaus Iohannis, Ilie Sârbu, Mihail Dumitru, Valeriu Tabără, Stelian Fuia, Daniel Constantin, Karl Schmidt, S.C. Holzindustrie Schweighofer SRL, Holzindustrie Schweighofer, Pal Antal, gorj, bacau, arges, olt, procurori dna, Pal Emeric, Anton Gal, Csala Zsolt
Cuvinte cheie :
Avem o carte, scrisa de Saftoaica. Ce facem cu ea? Editoriale de Bogdan Stoica - 26 Mai, 2015
Avem o carte, scrisa de Saftoaica. Ce facem cu ea?
–––––––––––––––––––––––-
Pe Bogdan Stoica il puteti citi si pe www.bogdanstoica.ro
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Avem o carte, scrisa de Saftoaica. Ce facem cu ea?
Si-au inceput. Primul a fost – logic – fostul presedinte. A urmat un consultant politic, acum director de ziar. L-am vazut la tv si pe un seful unui partid mai mic decat un ong mai mare spunand “nu e corect si democratic sa difuzezi informatii obtinute pe cand erai in anturajul personal al unor oameni”.
Da’ de ce nu?
Nu suntem in situatia in care menajera Simonei Halep ne spune daca tenismena are gaze noaptea. Nu e ca si cum ar fi monetizata, printr-o carte, intimitatea unor persoane doldora de calitati si de simpatie publica. Nu e ca si cum prin cartea Saftoaicei vom afla lucruri rautacioase despre niste oameni perceputi ca fiind exceptionali.
Eu personal sunt destul de mahnit ca avem o carte destul de putin groasa, pe un subiect destul de fad, scrisa destul de tarziu. Aflam lucruri nasoale despre Basescu, Udrea si alti oameni pe care oricum nu mai dadeam de mult nici doi bani. Sper sincer ca Adriana Saftoiu sa mai scrie cinci-sase carti, in care sa devoaleze si mecanismele coruptiei sau ale ciordelii de voturi. Le stie, va asigur eu. Era acolo cand se luau deciziile astea, asa cum fiecare consultant politic bun este prezent cand se iau deciziile cu risc de imagine.
Pana atunci, s-o citim pe asta, oricat ar urla unii sa n-o facem. Si stiti de ce? Pentru ca dorinta unora ca dezvaluirile Saftoaicei sa fie aruncate in derizoriu sau ascunse nu are nimic de-a face cu democratia, cu valori morale, cu etica sau mai stiu eu ce. E doar o dorinta personala a unor oameni ca unele lucruri sa nu se afle, dorinta care poate fi exprimata printr-un singur cuvant, cunoscut in toata lumea: omerta.
Un singur risc o paste, cu adevarat, pe Adriana Saftoiu, in demersul asta publicistic: daca nu contine macar un capitol dedicat bauturii, e ceva in neregula cu cartea.
–––––––––––––––––––––––-
Pe Bogdan Stoica il puteti citi si pe www.bogdanstoica.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
