Militar din Marina SUA cară valiza nucleară în fața Casei Albe. Foto: Profimedia Images
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
joi, 21 ianuarie 2021
Regimul Putin, în alertă: Poliţiştii bat din uşă în uşă pentru a împiedica protestele preconizate pentru sâmbătă. Presiuni asupra reţelelor sociale - de Ion Gaidau - 21 ianuarie 2021, 16:20 - Sursă:Adevărul.ro
Regimul Putin, în alertă: Poliţiştii bat din uşă în uşă pentru a împiedica protestele preconizate pentru sâmbătă. Presiuni asupra reţelelor sociale
21 ianuarie 2021, 16:20
de
Ion Gaidau
Angajaţii Fondului de luptă împotriva corupţiei (FBK) - organizaţia lui Aleksei Navalnîi -, numeroşi activişti şi mai muţi jurnalişti au fost vizitaţi miercuri şi joi de poliţia rusă pentru a fi avertizaţi să nu participe sâmbătă la manifestaţii anti-Putin. În paralel, autorităţile ruse fac presiuni asupra reţelelor sociale să cenzureze încurajările la proteste.
Autorităţile ruse lucrează de zor să prevină organizarea unor manifestaţii de amploare împotriva conducerii de la Kremlin.
Autorităţile ruse lucrează de zor să prevină organizarea unor manifestaţii de amploare împotriva conducerii de la Kremlin.
Luni seara, în timp ce era transferat de la o secţie de poliţie din Himki la închisoarea „Matrosskaia Tişina” din Moscova,
Aleksei Navalnîi i-a îndemnat pe compatrioţii săi să iasă în stradă pentru „viitorul” lor.
Apelul la manifestaţii a fost reiterat în deschiderea unui documentar despre vasta schemă de corupţie prin care preşedintele rus Vladimir Putin şi-a construit un palat la Marea Neagră.
Opozantul, încarcerat pentru 30 de zile la întoarcerea în ţară, îi îndeamnă pe ruşi să protesteze sâmbătă în centrele localităţilor lor faţă de „bandiţii aflaţi la putere”.
Ca urmare a acestor apeluri, autorităţile ruse au intrat în alertă. Potrivit portalului Meduza, angajaţii FBK, activişti anticorupţie şi jurnalişti din întreaga Rusie au fost vizitaţi miercuri şi joi de către poliţişti pentru a li se transmite un avertisment că actul va fi ilegal în cazul în care va avea loc.
Liubovi Sobol, o cunoscută activistă anticorupţie din Rusia, a declarat că nu a deschis uşa şi le-a comunicat poliţiştilor să lase nota de informare în cutia poştală. „Aţi adus? Bravo, v-aţi făcut datoria faţă de Putin”, le-a spus ea poliţiştilor care s-au prezentat la apartamentul său. Totuşi, spune Sobol, aceştia nu au plecat imediat, ci au cerut informaţii de la vecini.
Este a doua mobilizare masivă a poliţiei ruse legată de Navalnîi în ultimele zile. Duminică seara, poliţia rusă a arestat 53 de simpatizanţi ai lui Navalnîi veniţi la aeroportul Vnukovo pentru a-l întâmpina pe favoritul lor. În cele din urmă, autorităţile ruse au fost nevoite să redirecţioneze avionul cu opozantul rus la bord către aeroportul Şeremetievo.
În paralel, Roskomnadzor, serviciul federal rus pentru control în domeniul comunicaţiilor, le-a cerut reţelelor sociale, inclusiv aplicaţiei pentru crearea şi distribuirea de videoclipuri TikTok, să nu permită difuzarea de postări susceptibile să încurajeze minori să ia parte la manifestaţii. „Cerem să luaţi imediat măsuri cuprinzătoare pentru a preveni distribuţia unei astfel de informaţii ilegale”, se arată într-un comunicat emis de Roskomnadzor.
Parlamentarii ruşi au votat în 2018 o lege care prevede pedepse cu închisoarea în caz de chemare a unei persoane sub 18 ani la un protest neautorizat. Navalnîi a criticat vehement această lege, apreciind că este menită să împiedice activitatea lui.
Aleksei Navalnîi, 44 de ani, a fost arestat duminică seara şi plasat în detenţie pentru că ar fi încălcat termenii eliberării sale condiţionate în perioada în care s-a aflat în Germania. Opozantul a stat aproape cinci luni în Germania, unde a primit îngrijiri medicale după ce a fost otrăvit cu un agent neurotoxic de tip Noviciok în timpul unei deplasări la Tomsk şi a intrat în comă.
O anchetă jurnalistică internaţională arată clar că opozantul a fost otrăvit de o echipă specială din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB). Acesta este convins că Putin este cel care a ordonat otrăvirea lui, acuzaţie pe care Kremlinul o respinge.
citeste totul despre: opozitia rusa rusia vladimir putin politia rusa
Citeste mai mult: adev.ro/qnaeqq
Notă:
Anumite sublinieri cu linii pe orizntal și unele cuvinte sau fraze colorate în bleaumarin au fost efectuate de bogger-ul Sile this Millennium
Noile mesaje ale politicii externe americane sub semnul multilateralismului şi cooperării - Autor: Cristian Unteanu - 21 ianuarie 2021, 10:56 - Sursă : Adevărul.ro
Antony J. Blinken, şeful diplomaţiei americane
Foto EPA EFE
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
Noile mesaje ale politicii externe americane sub semnul multilateralismului şi cooperării
21 ianuarie 2021, 10:56
Audierea lui Antony Blinken, înlocuitorul lui Pompeo în fruntea diplomaţiei americane, era aşteptată cu foarte multă nerăbdare pentru a se vedea dacă mesajele anterioare se confirmau în sensul că ceea ce va urma este o ruptură de sistem în raport cu izolaţionismul şi protecţionismul exacerbat promovat de Trump şi nu doar o simplă înlocuire de ambasadori neprofesionişti.
Speranţa era că, într-un fel sau altul, avea să se confirme, în clar, că SUA au intenţia de a reveni la poziţiile abandonate din sistemul global de relaţii internaţionale, recuperându-şi rolul şi influenţa în organizaţiile cheie, începând cu cele din sistemul Naţiunilor Unite.
A fost o audiere de peste 4 ore (o puteţi accesa aici), foarte seriosă şi aplicată, cu întrebări privind toate zonele esenţiale ale planetei unde se află interese strategice americane, iar rezultatul a fost mai mult decât mulţumitor, aşa cum au afirmat membrii comisiei bipartizane din Senat, şi cu republicanii votând în favoarea lui Blinke (printre aceştia, nume foarte cunoscute ca Lindsey Graham sau Jim Risch, chiar Preşedintele Comisei senatoriale de relaţii externe).
Speranţa era că, într-un fel sau altul, avea să se confirme, în clar, că SUA au intenţia de a reveni la poziţiile abandonate din sistemul global de relaţii internaţionale, recuperându-şi rolul şi influenţa în organizaţiile cheie, începând cu cele din sistemul Naţiunilor Unite.
A fost o audiere de peste 4 ore (o puteţi accesa aici), foarte seriosă şi aplicată, cu întrebări privind toate zonele esenţiale ale planetei unde se află interese strategice americane, iar rezultatul a fost mai mult decât mulţumitor, aşa cum au afirmat membrii comisiei bipartizane din Senat, şi cu republicanii votând în favoarea lui Blinke (printre aceştia, nume foarte cunoscute ca Lindsey Graham sau Jim Risch, chiar Preşedintele Comisei senatoriale de relaţii externe).
Ce a adus nou această audiere?
Mesajul că "leadershipul american încă mai contează" în contextul promisiunii de a revitaliza alianţele tradiţionale ale Americii pentru a o readuce "în prima linie": "împreună , suntem într-o poziţie cu mult mai bună ppentru a ne opune ameninţărilor reprezentate de Rusia, China, Coreea de Nord şi pentru a apăra democraţia şi drepturile omului".
Printre semnalele importante, aş semnala reamintirea atenţiei cu totul deosebite pe care această Administraţie o acordă organizării înspre finele acestui an a Summitului Democraţiei o reuniune pe care Biden o doreşte reprezentativă la nivel mondial şi care să aducă împreună ţările democratice "în scopul de a ne întări instituţiile democratice, de a înfrunta naţiunile care regresează alunecă în acest domeniu şi de a redacta împreună o agendă comună". Va fi foarte dificil deoarece, alături de guverne care de cele mai multe ori au ordini de priorităţi diverse vor fi invitate foarte multe organizaţii non-guvernamentale cărora, astfel, li se recunoaşte rolul (real sau posibil) în procesul de guvernanţă democratică. Aici se află marea provocare: conceperea unei "agende a democraţiei" pentru secolul XXI la care eventual să se asocieze şi Naţiunile Unite prin Consiliul său pentru drepturile omului cu perspectiva ca totul să poată evolua în adoptarea unei viitoare Carte mondiale a guvernării democratice.Nimeni nu i-ar fi trecut prin cap să asocieze extrema dreaptă a precedentei administraţii cu asemenea proiect care să fie acceptat de majoritate a ţărilor lumii. acum apare speranţa că procesul s-ar putea debloca, mai ales că formatul de organizare din care s-a inspirat Biden a fost unul de succes: poate vă mai amintiţi de Nuclear Security Summit iniţiat de Obama în 2011, având ca element central prezenţa SUA plus aproximativ 50 de alte ţări unite prin dorinţa de a acţiona pentru prevenirea terorismului nuclear şi pentru a preveni contrabanda cu materiale nucleare. Dacă atunci va fi greu, de data asta obiectivele sunt şi mai complicate. Nu imposibil de atins, dar extrem de sensibile şi delicate. Printre măsurile propuse se numără, spre exemplu, crearea unui parteneriat public-privat sub forma unui Comitet consultativ al societăţii civile (începând cu SUA) în care să se poată sintetiza sprijinul pentru fiecare dintre iniţiativele propuse viitorului Summit. Crearea uni fond financiar de sprijin pentru ONG-uri, prin punerea laolală de resurse cu guvernele care, alpături de fundaţiile filantropice, pot sprijini participarea reală a societăţii civile şi intra în contact cu comunitile locale pentru susţinerea pe mai departe a temelor discutate la Summit. În acest sens, Blinken afirma:
"...sarcina noastră va fi să punem înapoi democraţia şi drepturile omului în centrul politicii externe americane...iar capacitatea noastră de a fi un lider puternic în favoarea democraţiei şi drepturilor omului depinde foarte mult de puterea propriei noastre democraţii pe plan intern".
După cum se vede, ceva în destul de în linie cu preocupările recente ale UE pentru apărarea statului de drept.
Printre schimbările de substanţă, evident se numără şi intenţia SUA de a reveni la statutul de membru în cadrul "Acordului nuclear iranian", cu condiţia expresă ca Iranul să revină la angajamentele sale iniţiale, iar negocierea cu Teheranul va trebui purtată în comun cu celelate ţări partenere şi aliate, parte al Joint Comprehensive Plan of Action: "Un Iran în posesia armei nucleare sau pe punctul de a avea capacitatea de a fabrica rapid o asemenea armă va fi un Iran mai primejdios de cât acum...împreună cu aliaţii şi partenerii noştri care vor fi din nou de aceeaşi parte cu noi, vom putea căuta să obţinem un acord mai puternic şi mai durabil".
Blinken a reafirmat - fără a intra în detalii - faptul că sprijină prelungirea noului Tratat START cu Rusia privind reducerile strategice de arme nucleare a cărui dată-limită de prelungire este 5 februarie. "Un Iran în posesia armei nucleare sau pe punctul de a avea capacitatea de a fabrica rapid o asemenea armă va fi un Iran mai primejdios de cât acum...împreună cu aliaţii şi partenerii noştri care vor fi din nou de aceeaşi parte cu noi, vom putea căuta să obţinem un acord mai puternic şi mai durabil".
Relaţia cu China a fost analizată cu mare atenţie deoarece, spunea Blinken, "ridică mai multe provocări decât orice altă ţară", acum fiind timpul de a "pune în mod clar anumite întrebări", fiind nevoie să se determine zonele în care SUA şi China se află pe pe poziţii adverse şi zonele în care se poate colabora.
”Vom fi din nou prezenţi, zi şi noapte, oriunde şi oricând sunt în joc siguranţa şi bunăstarea Americii. ..Luăm în calcul lumea aşa cum este, nu cum a fost: o luma naţionalismului în creştere, de escamtare a democraţiei, a rivalităţii din ce în ce mai accentuate cu China, Rusia şi alte state totalitariste, cu o revoluţie tehnologică ce schimbă fiecare aspect al vieţilor noastre şi mai ales spaţiul cibernetic. ”
Antony Bliken, secretarul de stat al SUA
Blinken a avut o poziţie extrem de dură faţă de China în privinţa politicii duse de această ţară în privinţa Uigurilor, vorbind chiar despre genocid şi avertizând guvernul de la Beijing că folosirea forţei împotriva Taiwanului ar reprezenta "o greşeală enormă".
Pe de altă parte, Blinken anunţă că noua Administraţie va analiza cu mare atenţie conţinutul acordurilor realizate până acum cu talibanii din Afganistan, mai ales modul în care, după încheiera retragerii trupelor americane, vor continua să fie respectate drepturile omului în această ţară.
Blinken a transmis şi un mesaj care priveşte relaţiile atât de complicate din NATO în raport cu Turcia: „Ideea că unul dintre partenerii noştri strategici - sau considerat astfel - ar putea să se alieze cu unul dintre cei mai importanţi dintre concurenţii noştri strategici (Rusia.n.n), nu este acceptabilă...Cred că trebuie să reevaluăm impactul avut de sancţiunile existente şi să vedem dacă mergem mai departe...Turcia este un aliat care, din multe puncte de vedere, nu acţionează ca un aliat. Este pentru noi o mare problemă. Suntem foarte lucizi privind această chestiune“. Interesant de urmărit care vor fi reacţiile din aceste zile, deloc simple şi cu un grad destul de mare de impredictibilitate.
Notă:
Anumite sublinieri cu linii pe orizntal și unele cuvinte sau fraze colorate în bleaumarin au fost efectuate de bogger-ul Sile this Millennium
Melania Trump nu se mai preface: Fosta primă-doamnă a SUA l-a lăsat singur pe soţul său în faţa reporterilor la sosirea pe aeroportul din Palm Beach VIDEO - de George-Andrei Cristescu - 21 ianuarie 2021, 14:16 - Sursă:Adevărul.ro
Melania Trump nu se mai preface: Fosta primă-doamnă a SUA l-a lăsat singur pe soţul său în faţa reporterilor la sosirea pe aeroportul din Palm Beach VIDEO
21 ianuarie 2021, 14:16
de
George-Andrei Cristescu
Miercuri, în timp ce Joe Biden era învestit în calitate de al 46-lea preşedinte al Statelor Unite, Donald şi Melania Trump soseau la Palm Beach, în Florida, unde au decis să-şi petreacă viaţa post-Casa Albă. Eliberată de îndatoririle de primă-doamnă, Melania Trump a avut la sosirea pe aeroport un gest care a reluat discuţiile despre divorţ
Odată ce au părăsit Casa Albă, cu trei ore înainte de depunerea jurământului de către Biden, Donald şi Melania Trump au urcat pentru ultima dată la bordul avionului prezidenţial cu destinaţia Palm Beach, Florida.
cuvinte cheie:melania trump donald trump palm beach florida
Citeste mai mult: adev.ro/qna916
Citeste mai mult: adev.ro/qna916
Odată ce au părăsit Casa Albă, cu trei ore înainte de depunerea jurământului de către Biden, Donald şi Melania Trump au urcat pentru ultima dată la bordul avionului prezidenţial cu destinaţia Palm Beach, Florida.
La sosirea pe aeroport, fostul cuplu prezidenţial era aşteptat de un grup de reporteri. Aceştia din urmă şi-au dorit o poză cu cei doi, dar au fost nevoiţi să se aleagă doar cu unul dintre ei ridicând mâna, deoarece nu a existat sincronizare.
Observată adesea respingându-i mâna soţului ei în cursul mai multor călătorii efectuate de-a lungul celor patru ani de mandat, Melania nu s-a mai prefăcut de această dată şi a salutat mulţimea separat în momentul coborârii din avionul prezidenţial. Atunci când reporterii au cerut o poză împreună, ea a aruncat doar o scurtă privire către ei şi l-a lăsat pe Donald Trump să se descurce de unul singur.
Îmbrăcată într-o rochie Dolce & Gabbana de 3.700 de dolari, Melania Trump a sosit la Palm Beach cu intenţia de a-şi relua viaţa avută înainte de Washington. După gestul de miercuri, unele publicaţii scriu că fosta prim-doamnă dă senzaţia că ar vrea să divorţeze, un zvon pe care soţii Trump l-au dezminţit în repetate rânduri. „Melania număra minutele până la încetarea mandatului, pentru ca să poată să divorţeze. Dacă ea ar fi încercat să-l umilească lăsându-l singur în timpul mandatului, el ar fi găsit un mijloc să o pedepsească”, explică pentru „Mail One” Omarosa Manigault Newman, o fostă asistentă a soţiei celui de-al 45-lea preşedinte al SUA.
cuvinte cheie:melania trump donald trump palm beach florida
Citeste mai mult: adev.ro/qna916
Citeste mai mult: adev.ro/qna916
https://twitter.com/i/status/135193625419619
Putin, Navalnîi şi Occidentul: Cine clipeşte primul? 21 ianuarie - Iulian Chifu- 2021, 08:01 - Sursă : Adevărul.ro
Iulian Chifu
Putin, Navalnîi şi Occidentul: Cine clipeşte primul?
21 ianuarie 2021, 08:01
Într-un gest de frondă, dar şi frizând nebunia, Alexei Navalnîi a revenit duminică, 17 ianuarie, în ţară, în Rusia. Anunţase acest gest de curaj, dar, totodată, şi de risc personal extrem.
Şi Navalnîi a vrut să dea şah la Ţar, obligându-l pe preşedintele Putin – care nici nu-i pronunţă numele în public sau în reuniuni internaţionale, sau discuţii telefonice cu alţi lideri ai lumii – să reacţioneze. Gestul mai provoacă un moment al Adevărului, de data aceasta pentru Occident. În relaţia Rusia-Vest, cine va clipi primul? Va face Rusia lui Putin pasul înapoi, încercând să acomodeze solicitările occidentale de revenire la reguli şi angajamente, pentru a-şi uşura sancţiunile, sau Occidentul se va plia pe neconvenţionalismul şi singularitatea unilaterală a Rusiei, şi-i va tolera ieşirile în decor pentru a construi, totuşi, formule de angajare a Moscovei în marile probleme internaţionale?
Ofensiva Navalnîi: forcingul agendei Rusiei
Alexei Navalnîi a anunţat că vine în Rusia. Nu-i vorba, şi autorităţile ruse, care-l somaseră să revină la 5-6 ianuarie, au avertizat că vor fi obligate să-l reţină. Însă gestul său de frondă şi provocare supremă a avut multiple valori de întrebuinţare. În primul rând a revitalizat opoziţia rusă, câtă este ea, şi a atras atenţia spaţiului public şi mai ales social media că liderul sâcâitor al criticilor corupţiei şi cleptocraţiei ruse din jurul lui Putin există, e viu şi gata de luptă.
Navalnîi a mai făcut un gest de provocare majoră, de data aceasta la adresa liderului rus, prezentând vila sa de la malul Mării Negre sub titlul Castelul lui Putin, şi o poveste prin care arată cum camarila lui Putin a creat un adevărat stat în stat, de data aceasta o adevărată monarhie ţaristă pentru liderul suprem al verticalei puterii din Rusia, care conduce absolutist, dar fără a-şi asuma şi responsabilităţi şi costuri, din contra, utilizând resursele statului în interes personal şi în mod discreţionar.
Ofensiva Navalnîi: forcingul agendei Rusiei
Alexei Navalnîi a anunţat că vine în Rusia. Nu-i vorba, şi autorităţile ruse, care-l somaseră să revină la 5-6 ianuarie, au avertizat că vor fi obligate să-l reţină. Însă gestul său de frondă şi provocare supremă a avut multiple valori de întrebuinţare. În primul rând a revitalizat opoziţia rusă, câtă este ea, şi a atras atenţia spaţiului public şi mai ales social media că liderul sâcâitor al criticilor corupţiei şi cleptocraţiei ruse din jurul lui Putin există, e viu şi gata de luptă.
Navalnîi a mai făcut un gest de provocare majoră, de data aceasta la adresa liderului rus, prezentând vila sa de la malul Mării Negre sub titlul Castelul lui Putin, şi o poveste prin care arată cum camarila lui Putin a creat un adevărat stat în stat, de data aceasta o adevărată monarhie ţaristă pentru liderul suprem al verticalei puterii din Rusia, care conduce absolutist, dar fără a-şi asuma şi responsabilităţi şi costuri, din contra, utilizând resursele statului în interes personal şi în mod discreţionar.
Navalnîi şi-a asumat că va intra în închisoare. Dar a făcut-o sfidându-l pe Putin, din postura unui personaj slab şi pipernicit, dar cu voinţă şi hotărâre de a merge înainte şi de a se afirma ca succesor şi alternativa lui Putin. Unii hâtri au spus că, cel mai probabil, Alexei Navalnîi e mai în siguranţă în Rusia şi chiar în închisorile ruse decât pe stradă, liber, în Londra, Berlin sau Paris. Probabil că aşa este, având în vedere istoricul de execuţii ale opozanţilor regimului Putin refugiaţi în afara Rusiei. Dar sigur nu e o plăcere statul în spatele gratiilor. Însă Navalnîi a şi lansat apelul la manifestaţii de stradă şi nesupunere civică susţinătorilor săi.
Reactivitatea lui Vladimir Putin, prins pe picior greşit
Rusia lui Putin a fost prinsă pe picior greşit. Cred că răsuflase uşurată că Navalnîi a fugit, în timp ce deconta scandalul imens al otrăvirii sale cu Novichiok de către FSB, la ordinul lui Putin, dar mai ales nebunia investigaţiei jurnalistice care expusese această operaţiune. Mai adăugăm şi interviul lui Navalnîi însuşi cu unul dintre protagonişti, care a dezvăluit, pe bandă, înregistrat, tot ce s-a plănuit în uciderea lui Navalnîi. Ruşinea expunerii publice a acţiunii FSB, expunerea diviziei de arme chimice, recunoaşterea de către protagonişti a multora dintre elementele de încălcare a tratatelor şi angajamentelor internaţionale ale Rusiei au adus costuri majore de prestigiu.
Abia fusese pus sub urmărire poliţistul care permisese – ba chiar vânduse – accesul la bazele de date care au permis urmărirea drumurilor ofiţerilor operativi şi a convorbirilor lor telefonice. Iar Navalnîi a revenit acasă pentru a pune şi mai mare presiune pe sistem şi a fi dovada vie a eşecului serviciilor ruse. Vladimir Putin a fost cel care l-a făcut mare pe Navalnîi până la momentul tentativei de asasinare, chiar prin multiplele represiuni, aşa cum Navalnîi şi-a construit imaginea pe baza datelor despre oligarhi, apropiaţi ai lui Putin, malversaţiuni şi deturnări de fonduri, corupţie şi hoţie.
Şi de data aceasta, revenirea lui Navalnîi în ţară nu a fost scontată de către autorităţile ruse. Nici nu cred că au discutat-o cu Putin, cert este că gestul de curaj şi frondă a prins din nou sistemul pe picior greşit. Pus sub presiune de perspectiva revenirii principalului rival, şi în condiţii atât de speciale, Vladimir Putin nu a avut decât şansa de a marşa pe drumul deschis de Navalnîi şi de a-l aresta, creând noi valuri de revoltă faţă de represiunea la adresa liderului de opoziţie. Şi asta în an cu alegeri generale, în plină pandemie, într-o situaţie economică foarte complicată şi cu nemulţumirea publică în creştere dramatică.
Dar punctul cel mai important realizat de către Navalnîi este acela de creare a agendei publice. Nu s-a mai văzut nimic la început de an pe stil vechi. Degeaba s-a îmbăiat Putin în copcă, la -20 de grade, degeaba i s-au prezentat, la viteză, schiţele altui port-avion, nimic nu a putut acoperi evenimentul creat de Navalnîi. Liderul de opoziţie a învăţat să facă agenda, mai mult, prin greutatea sa specifică în calitate de purtător de mesaj, inclusiv prin victimizarea realizată de Putin în episodul otrăvirii sale, Navalnîi a început să-l domine public pe Putin chiar din spatele gratiilor. Iar specialiştii în PR nu au reuşit să facă nimic pentru a schimba cursul actual al evenimentelor.
Coordonarea acţiunii occidentale: presiuni şi mize
Din contra, coordonarea relativă între sosirea lui Navalnîi - puternic mediatizată, dar şi monitorizată la nivel occidental - şi reacţiile imediate şi vehemente ale liderilor occidentali au accentuat situaţia în care s-a plasat Rusia. Reacţiile au fost nefericite şi abordarea profund nepotrivită. Astfel, am avut un adevărat vuiet în toată presa internaţională şi o reflectare masivă a reacţiilor unanime faţă de deturnarea sosirii avionului, arestarea figurilor de opoziţie care-l aşteptau pe Navalnîi la aeroportul Vnukovo, reţinerea acestuia imediat după verificarea paşaportului şi intrarea în Rusia, la aeroportul Şeremetievo, şi mai ales judecata pe picior făcută într-o secţie de poliţie, în variantă extrajudiciară, a adus probleme majore credibilităţii Rusiei.
Acţiunea lui Vladimir Putin nu a comunicat nici forţă, nici siguranţă, ci, din contra, mai degrabă descumpănire şi slăbiciune cronică. Presiunea internaţională şi vizibilitatea acţiunii lui Navalnîi au fost primite cu reacţia tipic comunistă a neamestecului în treburile interne, o formulă care, cu alte ocazii, îmbrăca haine mai creative atât la ministrul de Externe Serghei Lavrov, cât şi la purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Iar desconsiderarea mesajelor liderilor lumii nu face decât să adauge teme de contencios la lista de probleme bilaterale şi la dosarul Rusiei.
Mai mult, Germania tocmai a trimis Rusiei lista de probe şi înregistrări în cazul otrăvirii lui Navalnîi, un dosar care dezvăluie operaţiunea şi detaliile, vinovaţii şi implicaţii, cerându-i lui Putin să facă ancheta până la ultima consecinţă. Refuzul de a proceda la judecarea în instanţele interne, de lansare a urmăririi penale şi identificarea vinovaţilor – respectiv pedepsirea lor – ridică din nou semne de întrebare asupra acţiunilor Rusiei şi a justiţiei sale. Şi, de data aceasta, este vorba despre Germania doamnei Merkel, nu de statele Europei centrale şi de est, mult mai angajate şi implicate în sancţionarea Rusiei pe baza propriilor experienţe.
Astfel că momentul actual ridică semne de întrebare majore în legătură cu perspectiva refacerii relaţiilor bilaterale cu terţe state occidentale, sau măcar a menţinerii unui modus vivendi cu Rusia lui Putin: cine clipeşte primul, cine face pasul în spate, dacă Rusia revine la reguli sau rămâne tributară nevoii imaginii de forţă destinată publicului intern, a prezentării acţiunilor sale ca fiind decise şi de forţă, chiar dacă sunt contrare regulilor şi comportamentului acceptate la nivel internaţional, sau Occidentul cedează un pas spre a păstra canalul de comunicare şi o relaţie respirabilă cu Rusia. La cum arată lucrurile, perspectiva unei pertractări sau a unei deschideri fără o acţiune coerentă şi vizibilă a Rusiei de asumare a unor responsabilităţi şi de revenire la reguli – inclusiv în procesul asasinării lui Navalnîi – nu mai este posibilă astăzi.
citeste totul despre: vladimir putin aleksei navalnii navalnii putin occident kremlin
Citeste mai mult: adev.ro/qn9roh
Masurile luate de Joe Biden in primele ore de mandat: "Vom avea nevoie de legislatie pentru multe lucruri" - de Alina Toma - Joi, 21 Ianuarie 2021, ora 07:06 - Sursă: Ziare.com
Masurile luate de Joe Biden in primele ore de mandat: "Vom avea nevoie de legislatie pentru multe lucruri"
Masurile luate de Joe Biden in primele ore de mandat: "Vom avea nevoie de legislatie pentru multe lucruri"
de Alina Toma
Joi, 21 Ianuarie 2021, ora 07:06
Presedintele american Joe Biden le-a declarat miercuri dupa-amiaza reporterilor de la Casa Alba ca semneaza ordine executive "curajoase" in Biroul Oval.
"Nu e un moment mai bun pentru inceput ca astazi", a spus el.
Noul presedinte a precizat ca aceste actiuni au menirea ca el sa isi tina promisiunile fata de poporul american.
"Vom avea nevoie de legislatie pentru multe lucruri", a adaugat.
In primele ore ale mandatului, el are in plan sa semneze 17 ordine executive si directive catre agentiile de stat.
Presedintele american a mai spus ca este vorba despre documente referitoare la "criza Covid", "criza economica" si "criza climatica", acestea fiind prioritare. Ordinele executive semnate de presedinte nu necesita aprobarea Congresului.
Primul sau ordin executiv semnat cere americanilor ca, pe propritatile guvernului, sa poarte masca pentru prevenirea raspandirii Covid-19, potrivit NBC.
Altul face referire la oprirea retragerii SUA din organizatia Mondiala a Sanatatii si revenirea Statelor Unite in Acordul climatic de la Paris. Acest lucru va fi oficial in 30 de zile.
Biden s-a folosit de prima zi in functie pentru a propune Congresului o reforma radicala a legii imigratiei, care, printre altele, va oferi statut legal unor aproximativ 11 milioane de oameni care traiesc in SUA fara documente.
El a actionat in vederea opririi proiectului de construire a zidului la granita cu Mexicul. A emis o proclamatie prin care a pus capat declaratiei de urgenta nationala facuta de Donald Trump, pe care acesta a folosit-o pentru a trimite bani catre constructia zidului.
Oficiali ai noii administratii au spus ca Biden va emite curand noi ordine executive. Ei au subliniat ca situatia actuala a tarii impune masuri imediate.
Prin comparatie, dupa doua saptamani la Casa Alba, Donald Trump semnase doar opt ordine, iar Barack Obama, noua.
Citeste si:
Joe Biden a preluat contul de Twitter administrat de fostul presedinte Donald Trump. Care a fost primul mesaj postat
Transferul codurilor nucleare catre Joe Biden s-a facut, in premiera, in doua etape
"Nu e un moment mai bun pentru inceput ca astazi", a spus el.
Noul presedinte a precizat ca aceste actiuni au menirea ca el sa isi tina promisiunile fata de poporul american.
"Vom avea nevoie de legislatie pentru multe lucruri", a adaugat.
In primele ore ale mandatului, el are in plan sa semneze 17 ordine executive si directive catre agentiile de stat.
Presedintele american a mai spus ca este vorba despre documente referitoare la "criza Covid", "criza economica" si "criza climatica", acestea fiind prioritare. Ordinele executive semnate de presedinte nu necesita aprobarea Congresului.
Primul sau ordin executiv semnat cere americanilor ca, pe propritatile guvernului, sa poarte masca pentru prevenirea raspandirii Covid-19, potrivit NBC.
Altul face referire la oprirea retragerii SUA din organizatia Mondiala a Sanatatii si revenirea Statelor Unite in Acordul climatic de la Paris. Acest lucru va fi oficial in 30 de zile.
Biden s-a folosit de prima zi in functie pentru a propune Congresului o reforma radicala a legii imigratiei, care, printre altele, va oferi statut legal unor aproximativ 11 milioane de oameni care traiesc in SUA fara documente.
El a actionat in vederea opririi proiectului de construire a zidului la granita cu Mexicul. A emis o proclamatie prin care a pus capat declaratiei de urgenta nationala facuta de Donald Trump, pe care acesta a folosit-o pentru a trimite bani catre constructia zidului.
Oficiali ai noii administratii au spus ca Biden va emite curand noi ordine executive. Ei au subliniat ca situatia actuala a tarii impune masuri imediate.
Prin comparatie, dupa doua saptamani la Casa Alba, Donald Trump semnase doar opt ordine, iar Barack Obama, noua.
Citeste si:
Joe Biden a preluat contul de Twitter administrat de fostul presedinte Donald Trump. Care a fost primul mesaj postat
Transferul codurilor nucleare catre Joe Biden s-a facut, in premiera, in doua etape
Uniunea Europeana saluta decizia presedintelui Biden de a readuce SUA in Acordul de la Paris referitor la schimbarile climatice - de Teodor Serban - Joi, 21 Ianuarie 2021, ora 07:36 - Sursă: Ziare.com
Uniunea Europeana saluta decizia presedintelui Biden de a readuce SUA in Acordul de la Paris referitor la schimbarile climatice
Uniunea Europeana saluta decizia presedintelui Biden de a readuce SUA in Acordul de la Paris referitor la schimbarile climatice
de Teodor Serban
Joi, 21 Ianuarie 2021, ora 07:36
Vicepresedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European Frans Timmermans si Inaltul Reprezentant / Vicepresedinte Josep Borrell au salutat miercuri intr-o declaratie comuna decizia presedintelui american Joe Biden de a initia procedura de revenire a SUA in Acordul de la Paris privind schimbarile climatice, informeaza Reuters.
"Uniunea Europeana saluta decizia presedintelui Biden ca Statele Unite sa adere din nou la Acordul de la Paris privind schimbarile climatice. Asteptam cu nerabdare sa avem din nou Statele Unite alaturi de noi in eforturile globale de combatere a crizei climatice. Criza climatica este provocarea definitorie a timpului nostru si poate fi abordata numai unindu-ne toate fortele. Actiunea in domeniul climei este responsabilitatea noastra globala colectiva", potrivit declaratiei comune publicate pe site-ul Comisiei Europene.
Inaltii oficiali europeni au mai declarat ca un moment crucial pentru cresterea ambitiei globale il va reprezenta Conferinta ONU asupra schimbarilor climatice (COP26) de la Glasgow din noiembrie, evidentiind faptul ca vor folosi viitoarele reuniuni G7 si G20 pentru a construi in aceasta directie.
"Suntem convinsi ca daca toate tarile se vor alatura unei curse globale catre zero emisii, intreaga planeta va castiga", se arata in incheierea declaratiei.
Presedintele american Joe Biden a semnat miercuri, la doar cateva ore dupa preluarea functiei, un ordin executiv vizand revenirea SUA in Acordul de la Paris privind schimbarile climatice, conform promisiunii facute in timpul campaniei electorale. Fostul presedinte Trump notificase ONU asupra intentiei SUA de a parasi acordul in 2019, decizie care a devenit oficiala in noiembrie 2020.
Citeste si:
Masurile luate de Joe Biden in primele ore de mandat: "Vom avea nevoie de legislatie pentru multe lucruri"
"Uniunea Europeana saluta decizia presedintelui Biden ca Statele Unite sa adere din nou la Acordul de la Paris privind schimbarile climatice. Asteptam cu nerabdare sa avem din nou Statele Unite alaturi de noi in eforturile globale de combatere a crizei climatice. Criza climatica este provocarea definitorie a timpului nostru si poate fi abordata numai unindu-ne toate fortele. Actiunea in domeniul climei este responsabilitatea noastra globala colectiva", potrivit declaratiei comune publicate pe site-ul Comisiei Europene.
Inaltii oficiali europeni au mai declarat ca un moment crucial pentru cresterea ambitiei globale il va reprezenta Conferinta ONU asupra schimbarilor climatice (COP26) de la Glasgow din noiembrie, evidentiind faptul ca vor folosi viitoarele reuniuni G7 si G20 pentru a construi in aceasta directie.
"Suntem convinsi ca daca toate tarile se vor alatura unei curse globale catre zero emisii, intreaga planeta va castiga", se arata in incheierea declaratiei.
Presedintele american Joe Biden a semnat miercuri, la doar cateva ore dupa preluarea functiei, un ordin executiv vizand revenirea SUA in Acordul de la Paris privind schimbarile climatice, conform promisiunii facute in timpul campaniei electorale. Fostul presedinte Trump notificase ONU asupra intentiei SUA de a parasi acordul in 2019, decizie care a devenit oficiala in noiembrie 2020.
Citeste si:
Masurile luate de Joe Biden in primele ore de mandat: "Vom avea nevoie de legislatie pentru multe lucruri"
Primul lider strain cu care va vorbi Joe Biden dupa preluarea mandatului: "Este important sa reconstruim aceste relatii" - de Teodor Serban - Joi, 21 Ianuarie 2021, ora 08:18 - Sursă :Ziare.com
Primul lider strain cu care va vorbi Joe Biden dupa preluarea mandatului: "Este important sa reconstruim aceste relatii"
Primul lider strain cu care va vorbi Joe Biden dupa preluarea mandatului: "Este important sa reconstruim aceste relatii"
de Teodor Serban
Joi, 21 Ianuarie 2021, ora 08:18
Presedintele american Joe Biden va discuta vineri telefonic cu premierul canadian Justin Trudeau, acesta urmand sa fie primul sau dialog cu un lider strain in calitate de sef al statului, conform anuntului facut de purtatoarea de cuvant a Casei Albe, Jen Psaki, informeaza joi AFP.
Cei doi lideri "vor discuta cu siguranta despre relatia foarte importanta" dintre Statele Unite si Canada, precum si despre "decizia sa privind oleoductul Keystone", a adaugat aceasta.
Proiectul acestei conducte intre Statele Unite si Canada, sustinut de Ottawa dar criticat de ecologisti, a fost lansat in 2008, anulat pentru prima data de Barack Obama din motive de mediu si apoi reinviat de Donald Trump din motive economice. Revocarea ordinului predecesorului sau a fost una din promisiunile de campanie electorala ale lui Biden, ca parte a planului sau de combatere a schimbarilor climatice.
Primele contacte externe ale presedintelui Joe Biden vor fi rezervate "partenerilor si aliatilor" SUA, a mai precizat Psaki.
"El considera ca este important sa reconstruim aceste relatii si sa abordam provocarile si amenintarile cu care ne confruntam in lume cu SolarWinds", a spus ea, referindu-se la atacul cibernetic masiv asupra SUA detectat in decembrie si atribuit Rusiei de serviciile secrete americane.
Donald Trump, al carui mandat a fost marcat de relatii tensionate cu aliatii traditionali ai Washingtonului, a acuzat China ca fiind sursa acestei intruziuni in software-ul guvernului american si a mii de companii private.
Momentan nu este planificat niciun contact cu presedintele rus Vladimir Putin, a adaugat Jen Psaki.
CITESTE SI:
Romanul care a fluidizat traficul in New York il va ajuta pe Nicusor Dan sa rezolve ambuteiajele din Bucuresti
Cei doi lideri "vor discuta cu siguranta despre relatia foarte importanta" dintre Statele Unite si Canada, precum si despre "decizia sa privind oleoductul Keystone", a adaugat aceasta.
Proiectul acestei conducte intre Statele Unite si Canada, sustinut de Ottawa dar criticat de ecologisti, a fost lansat in 2008, anulat pentru prima data de Barack Obama din motive de mediu si apoi reinviat de Donald Trump din motive economice. Revocarea ordinului predecesorului sau a fost una din promisiunile de campanie electorala ale lui Biden, ca parte a planului sau de combatere a schimbarilor climatice.
Primele contacte externe ale presedintelui Joe Biden vor fi rezervate "partenerilor si aliatilor" SUA, a mai precizat Psaki.
"El considera ca este important sa reconstruim aceste relatii si sa abordam provocarile si amenintarile cu care ne confruntam in lume cu SolarWinds", a spus ea, referindu-se la atacul cibernetic masiv asupra SUA detectat in decembrie si atribuit Rusiei de serviciile secrete americane.
Donald Trump, al carui mandat a fost marcat de relatii tensionate cu aliatii traditionali ai Washingtonului, a acuzat China ca fiind sursa acestei intruziuni in software-ul guvernului american si a mii de companii private.
Momentan nu este planificat niciun contact cu presedintele rus Vladimir Putin, a adaugat Jen Psaki.
CITESTE SI:
Romanul care a fluidizat traficul in New York il va ajuta pe Nicusor Dan sa rezolve ambuteiajele din Bucuresti
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
