ştiri calde : Sile this Millennium
De ce electoratul naționalist nu votează cu Partidul România Mare? (1)
| AlterMedia România (fondată 2002)
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
AlterMedia România (fondată 2002):
Încrede-te în Dumnezeu şi ţine-ţi praful de puşcă la adăpost de umezeală (Oliver Cromwell)
De ce electoratul naționalist nu votează cu Partidul România Mare? (1)
June 1st, 2010 · Comentati (5 Comentarii)
Ion Coja
Stimate domnule coleg Gheorghe Funar,
Am citit cu mult interes textele dumneavoastră pe care le-ați pus să circule pe Internet, texte prin care faceți o pătrunzătoare descriere și analiză a jafului din bogățiile României la care s-au dedat felurite entități străine, bine slugărite de clasa noastră politică, de partidele care s-au succedat la guvernare, a căror complicitate criminală nu mai poate fi tolerată. Prin textele respective încercați să mai atingeți o țintă: să-i convingeți pe cititorii dumneavoastră că Partidul România Mare nu are nicio vină în producerea acestui dezastrul național… În această privință însă, avem păreri diferite, stimate domnule coleg, și mă întreb: Poate cineva să susțină că PRM a făcut numai ce trebuia să facă? O asemenea mulțumire de sine, mereu prezentă în discursul PRM-ului, al liderilor săi, mai are oare vreo justificare când Țara a ajuns pe marginea prăpastiei și mai ales când partidul care pretinde a fi naționalist, iată, nu reușește să atragă voturile și adeziunea electoratului naționalist?!
Fac precizarea cea mai importantă pentru discuția la care vă invit: în România electoratul naționalist numără mult peste 50% din alegători. Iar în ultimii ani, orientarea naționalistă, inclusiv în rândurile tineretului, este în creștere, proces care are loc și în celelalte țări europene, îndeosebi în fostele țări comuniste. Din fericire pentru celelalte țări, acest electorat naționalist se poate exprima prin partide autentic naționaliste. La noi însă nu există un partid care să atragă voturile electoratului naționalist. De ce?
Așadar: de ce lipsește vocea naționaliștilor români din Parlament și din clădirea guvernului, nu mai zic de Cotroceni?! Și reiau întrebarea la care consider că liderii PRM au obligația să caute răspunsul corect și să iasă cu el în fața electoratului: de ce electoratul naționalist nu se regăsește în PRM? De de ce acest electorat refuză să participe la alegeri, având sentimentul că nu are cu cine vota, având convingerea că Partidul România Mare nu este partidul naționalist de care Țara are acum atâta nevoie?
Pun această întrebare pentru toată lumea, dar aștept un răspuns în primul rând din partea liderilor PRM.
De ce ar fi obligați liderii PRM să răspundă la întrebarea mea? Dintr-un motiv foarte simplu: în lipsa unor explicații și justificări ale liderilor PRM, circulă în opinia publică, a alegătorilor, alte explicații, destul de variate, dar nici măcar una favorabilă liderilor PRM. Din păcate, toate aceste explicații au rațiunea lor și motivații peste care nu se poate trece ușor. Nu pot să-mi închipui că vă sunt necunoscute aceste „ipoteze”, prin care concetățenii noștri încearcă să explice atât (1) prestația deseori contradictorie și șocantă a PRM, cât și (2) faptul că ei, alegătorii naționaliști, nu se recunosc în PRM, în politica PRM și în liderii PRM! Am să fac oficiul prietenesc de a vă aduce la cunoștință ce vorbe circulă „în târg” pe seama dumneavoastră, a liderilor PRM, a PRM-ului. Precizez: este vorba de părerile „lumii”, care circulă, pe care vi le prezint înainte de a vă spune ceea ce cred eu și gândesc.
Aprecierea cea mai vehiculată este aceea că PRM este un partid care mimează orientarea naționalistă și produce astfel confuzie în electoratul naționalist. PRM și-a pus firma de partid naționalist ca să nu lase alt partid, autentic naționalist, să apară și să ocupe pe eșichierul politic poziția prin care electoratul naționalist are dreptul să fie reprezentat.
Alții vin cu completarea: PRM, cu sau fără voia liderilor, compromite de fapt ideea națională. Prin comportamentul lor deseori scandalos, penibil, jenant, unii lideri PRM produc, în mintea multor concetățeni, impresia că așa sunt naționaliștii prin natura lor: gălăgioși, lipsiți de rigoare în ideile afirmate, lozincarzi, vulgari, mojici, fără onoare și fără rușine, ahtiați după funcții, indivizi care cred ei că fluturând câteva sloganuri patriotarde pot să mascheze nulitatea lor sufletească și intelectuală… Evident, adaugă „răspândacii” acestei variante, liderii sau liderul PRM se bucură de sprijinul secret al unor structuri anti-românești interesate ca naționaliștii români să rămână în afara jocului politic. E vorba de acele structuri care trag sforile nevăzute ale vieții noastre politice. Se citează în acest sens sprijinul primit la apariția revistei România Mare din partea lui Petre Roman, groparul bunăstării românești…
Altă ipoteză pune în centrul ei persoana președintelui PRM, ale cărui binecunoscute carențe de caracter și temperament ar explica eșecul partidului. Fiind un partid care se identifică total cu persoana președintelui partidului, evoluția tot mai dezamăgitoare a acestuia, atât ca om politic, cât și ca persoană, a tras în jos întregul partid. Având și probleme de sănătate, președintele PRM se cramponează de fotoliul președinte într-un mod care ar putea fi caracterizat drept tiranic, despotic, dacă nu ar fi de un ridicul trist, jalnic… În acest context este pomenită și slugărnicia jenantă în care s-au complăcut mulți lideri ai PRM, care s-au succedat în preajma președintelui PRM, nici unul dintre acești yesmani nerezistând prea multă vreme în preajma liderului „maxim”. Cel mai longeviv dintre ei, de curând și-a dat demisia…
Cât este de nepotrivit președintele PRM pentru funcția pe care o ocupă de aproape 20 de ani se vede și din faptul că nu a avut nicio preocupare pentru a pregăti grupul de tineri politicieni naționaliști cărora să le lase în grijă partidul și dintre care să se aleagă succesorul său și locotenenții acestuia. Președintele PRM mereu amintește de Eugen Barbu, cum că îi datorează în mare parte cariera politică și profesională. Crescut și promovat de Eugen Barbu, Vadim Tudor nu poate arăta spre niciun tînăr pe care l-a ajutat și promovat, după exemplul mentorului său! Și doar au fost în preajma sa destui tineri de valoare, atrași de mesajul naționalist al PRM, nici unul însă nu a rezistat intemperiilor comportamentale ale liderului…
Mai mult, pe liderii PRM care nu s-au retras singuri, jenați sau sătui de prestația președintelui, acesta i-a destituit singur, după criteriul valorii: cei mai buni din partid sunt cei mai periculoși pentru președinte! Nu e nevoie de ei!… Au plecat astfel din PRM, părăsind viața politică, oameni serioși, de mare valoare, al căror loc a fost ocupat de inși fără nicio șansă de a însemna ceva pentru alegătorii responsabili de votul lor.
Comportamentul președintelui PRM este de-a dreptul sinucigaș pentru cariera sa politică, dar și pentru partid. Tot mai des aud părerea că singurul lucru bun pe care președintele PRM îl mai poate face pentru electoratul român este să se retragă din viața politică! În caz contrar, există riscul ca declinul său tot mai vizibil să antreneze odată cu dezarticularea PRM-ului și falimentul mesajului politic naționalist!… Electoratul naționalist nu poate accepta așa ceva, nu poate sta cu mâinile în sîn, asistând dezgustat și placid la spectacolul răsuflat al liderului PRM… Etc. etc.
Domnule Funar, am auzit de nenumărate ori asemenea acuzații, venind deseori din partea unor persoane pe care le cunosc bine, a căror bună credință și total atașament la cauza națională, românească, este deasupra oricărei îndoieli… Aceste acuzații nu mai pot fi trecute cu vederea!
*
Cunosc destul de bine viața politică și prestația Partidului România Mare. Au fost momente în care eu, ca persoană sau ca reprezentant al Uniunii Vatra Românească ori ca senator, am intrat în relație, de colaborare îndeosebi, cu unul sau altul dintre liderii PRM, inclusiv cu președintele PRM. Din ce cunosc, aș putea găsi argumente temeinice pentru a confirma ipotezele de mai sus. Sau pentru a le infirma, măcar o parte dintre ele… Nu mă grăbesc să le fac publice. Sunt păreri, la urma urmelor, și nimic mai mult. Înainte de a le face publice, doresc să le confrunt cu răspunsul pe care dumneavoastră, stimate domnule Gheorghe Funar, și colegii domniei voastre, sper că îl veți da la acuzații și insinuări atât de grave. Un răspuns sincer și avizat, pentru uzul și folosul electoratului românesc. Ca de obicei, eu nu exclud posibilitatea de a mă înșela, n-ar fi prima oară!
Prefer, așadar, să aștept punctul de vedere al celor vizați, al PRM, al liderilor PRM, al președintelui, în cazul cel mai fericit și mai firesc. Este spre binele tuturor ca publicul să primească niște explicații serioase, bine argumentate, întemeiate pe adevăr, care să constituie – de ce nu?!, punctul de plecare al redresării naționalismului românesc. Ceasul reintrării naționalismului românesc pe scena politică nu mai poate fi amânat. A sosit! Nu trebuie lăsat să treacă! Singura șansă pentru PRM ca să fie acceptat să participe la această redresare iminentă a naționalismului românesc o reprezintă asumarea răspunderii lucide pentru eșecul politic din ultimii ani. Se va putea face această redresare a naționalismului românesc și fără PRM? Nimeni nu e de neînlocuit, mai ales atunci când rezultatele sunt jalnice!…
Am pomenit de „redresarea iminentă a naționalismului românesc”! Se poate face și fără PRM, așa cum se poate face și fără Vatra Românească, bunăoară. Dar sunt oameni, atât în PRM, cât și în Vatra Românească, a căror participare la redresarea naționalismului românesc se impune de la sine, ca o garanție de reușită!
Poate că au colegii din PRM motivele lor, serioase, și necunoscute mie, nouă, publicului, motive ca să persiste mai departe în ceea ce altora li se pare a fi un fals naționalism, o mascaradă. Am fi tare bucuroși să constatăm că aceste motive există, că sunt corecte, iar greșeala este a celor care, ca și mine, nu le-au înțeles.
Aștept, așteptăm, deci, explicații. Din păcate, necazurile prin care trece Țara nu așteaptă și ele, nu acceptă nicio tergiversare. Timpul nu mai are răbdare! Nici Țara!
Ion Coja
17 mai 2010, Bucuresti
Post scriptum, la 1 iunie 2010. Am tot ezitat să fac publică această scrisoare. Ultimul comunicat al „liderului” PRM mă determină însă să împărtășesc întru totul poziția celor care caută soluția redresării naționalismului românesc cu o singură condiție: fără președintele PRM! Căci, într-adevăr, un individ care se adresează colegilor săi de partid și susține că „nu sînt dator să dau socoteală nimănui” nu poate fi acceptat nici în fruntea unui partid, dar nici măcar printre membrii unui partid. Iar aprecierea aceluiași individ, precum că „PRM este un partid de lider și cine n-a înțeles asta este liber să plece”, ne obligă să conchidem că dacă membrii PRM sunt de acord cu acest diagnostic, dacă și-l însușesc și se împacă cu acest statut, atunci trebuie să ne luăm orice nădejde de la participarea PRM la resurecția naționalismului românesc și să ne gândim tot mai serios la contribuția nefastă a PRM la istoria post-decembristă a României.
Cu ani în urmă am fost în mai multe rânduri invitat să vorbesc în fața activului PRM, la congrese sau conferințe naționale. Am facut-o cu multă plăcere. Dacă este cazul, sunt gata și acum să vorbesc participanților de la reuniunea PRM din 5 iunie 2010.
(12 votes, average: 4.67 out of 5)
Loading ...
Tags: Opinii · Politica/Servicii secrete
5 responses so far ↓
-
Când am început vizitele mele în Ţară, singura publicaţie care m-a atras a fost România Mare!!! Primeam această revistă prin alţi camarazi şi, eventual m-am abonat, unde mai trimeteam şi eu unele păreri care erau publicate!. Ce-am observat la domnul Vadim, era copilăria din el; cum îi plăcea săm fie alintat şi, şi linguşit de cei care voiau să-şi vadă numele în ziar. De la mine, domnul Vadim nu a primit niciodată, nici laude şi nici linguşeli, pentrucă educaţia mea nu mi-a permis să laud ce nu merită lăudat şi nici să linguşesc, considerând această uneltă, o sculă murdară, întrebuinţată de politicienii de cea mai joasă treaptă!.
Am fost revoltat şi am început imediat să protestez direct domnului Senator Vadim când şi-a angajat o grupă de jidani ca să-i menajeze compania electotrală. L-am averitzat că jidanii, nu numai că nu’l vor ajuta, dar că aceşti “făcători de minuni” îl va prezenta românilor ca pe un simplu caraghios care nu vrea altceva decât să devină preşedinte, cu orice preţ!!!
Şi aşa a fost rezultatul…
După acele alegeri dezastroase pentru partidul România Mare, mi-am luat inima în dinţi şi i-am trimes domnului Vadim o scrisoare de care cred că a fost bine meritată. L-am sfătuit că, după atâta dezamăgire pe care a produs-o între naţionaliştii români, pentru el, singura ieşire onorabilă ar fi să se sinucidă…
Nu am primit niciun răspuns la sfatul meu, dar, pentru viitorii patru ani, în fiecare Joi, primeam revista fără ca cineva să-mi amintească de plata abonamentului, iar articolele pe care le trimeteam, “reacţionare”, toate au fost publicate, doar cu o singură modificaţie: cuvântul de jidan, mereu a fost schimbat în evreu…Tamburus
-
De ce electoratul naționalist nu votează cu Partidul România Mare?
Aceeasi intrebare mi-am pus si eu. Iata ce am comentat pe altermedia in octombrie 2009:“Am citit cam toate cuvantarile lui C.V. Tudor in ultimi 10 ani, cu speranta ca va fi intr-o zi conducatorul care sa scoata tara din mizeria in care se afla si se adanceste. Acum cand si copiii stiu ca tara e condusa de Mafie de ce oare partidul lui Vadim, singurul care nu a fost la guvernare (la furat), e doar pe undeva pe la 20%? E adevarat ca Vadim e atacat de Mafie, prin masmedia, sondaje, justitie, etc dar totusi, de ce romanii nu-l voteaza in masa? De ce nu-l au la suflet pe singurul conducator de partid care se lupta cu Mafia?
Sa fie oare ca nu-i in acelasi cuget cu cei 90% de romani ortodocsi? Ca nu scrie numele Domnului Iisus Hristos asa cum scriu Sfinti Parinti? Oare e mai destept decat Sfinti Parinti ca sa scrie Isus Cristos?! Sau poate din cauza ca Vadim e pentru Ecumenism (unirea adevarului-Ortodoxia cu minciuna-sectele) desi Sfinti Parinti au numit Ecumenismul “erezia ereziilor”? O alta greseala a fost inhaitarea cu masmedia antihrista impotriva preotului de la Tanacu, preot care si-a facut datoria, tanara murind in salvare in urma unei supradoze de adrenalina. In “Revista Romania Mare” se publica aproape saptamanal articole anti-ortodoxe/antihriste ale unuia V.R. care umplu de scarba pe orice ortodox.
Dar exista o speranta. Asa cum la inceput Vadim a fost pentru legalizarea prostitutiei (adica noi oameni sa legalizam ceea ce Dumnezeu a poruncit sa nu se faca) si s-a razgandit, asa se poate razgandi si despre cele enumerate mai sus.
Vadim are un potential mare si are de ales: sa fie cu poporul, cu invatatura Sfintilor Parinti adica in Duhul Sfant, sau cu ecumenistii, impreuna cu PF Daniel, Streza, etc pentru pregatirea venirii antihristului si a cipurilor 666.”As mai adauga acum (2 iunie) ca daca Vadim nu se pocaieste (in sens ortodox bineinteles) ci ramane in mandrie si erezie/ecumenism, atunci ca posibil presedinte, va face un dezastru mai mare ca Basescu. Basescu omoara trupurile, dar un Vadim ecumenist pierde sufletele.
Doamne ajuta!
-
Prin Septembrie a anului 1993, mă găseam la Cluj, în vizită la ce a mai rămas din familia unui camarad al meu din Statele Unite. Într’o zi, plimbându-mă prin oraş, am dat de Primăria Municipiului Cluj şi imediat mi-a venit ideia să văd dacă pot să’l văd pe Primarul Gh. Funar, despre care nu auzeam decăt rele în ziarul lui George Bălaşu, “Cuvântul Românesc”, care, la începutul apariţiei era naţionalist, dar după anul 1974, Bălaşu şi-a arătat adevărata culoare, înconjurându-se de simişti, SRI-şti şi reeducaţi!
şi unul din cei atăcaţi de acest caracter “descolorat” cum devenise Bălaşu, acum înconjurat de noua “elită”, era domnul Gh. Funar
Primarul oraşului în care mă găseam atunci. Am
traversat strada şi am intrat în clădire unde era un rînd de cetăţeni care mi-au spus că aşteaptă să vadă pe domnul Primar. M-am pus şi eu la rând!, dar după o jumătate de oră a venit un tip şi m-a întrebat, cine sunt şi ce vreau! I-am răspuns şi m-a invitat să merg cu dânsul.. Şi aşa l-am întâlnit pe domnul Funar…
O personalitate foarte plăcută care mi-a făcut o impresie foarte frumoasă şi, fără nicio îndoială, un bun român şi naţionalist. Timp de două ceasuri de discuţii, nu i-am găsit niciun defect în patriotismul dumnealui şi ne-am despărţit într’o atmosferă foarte prietenoasă…
Şi acum revin înapoi la domnul Vadim Tudor
care m-a dezamăgit peste măsură când, fără nici o îndoială, a dezamăgit pe toţi naţionaliştii când
s-a “înhăitat cu jidanii” care i-a promis că’l face preşedinte!!!.
Probabil că domnul Funar avea şi dânsul o slăbiciune pe care eu nu am observat-o în 1993!
Probabil că era prea mult sub influienţa domnului Vadim, de nu a încercat să’l sfătuiască pe Tribun că, ce face, ar fi o trădare pentru interesele României şi o mare dezamăgire pentru naţionaliştii români!!!.
Acuma este prea târziu ca să mai schimbi un “târâie brâu” şi, nu pot înţelege de ce domnul profesor Ion Coja nu se avântă dumnealui în acestă luptă disperată pentru salvarea Neamului Românesc!?!?!?.Tamburus
-
Felicitări Dl.prof.Ion Coja pentru acest articol -oarecum-lămuritor
“E vorba de acele structuri care trag sforile nevăzute ale vieții noastre politice. Se citează în acest sens sprijinul primit la apariția revistei România Mare din partea lui Petre Roman, groparul bunăstării românești” de aici ar trebui despicat firul în patru şi astfel din această despicătură ar ieşi chipul hîd al “Tribunului” care a văduvit timp de 20 de ani România de un lider naţionalist autentic ,care ,azi ,ar fi trbuit să fi fost propulsat la Cotroceni în locul “marinarului veleitar” de un autentic partid naţionalist ,care -poate -ar fi ferit România de criză …Dar cum istoria nu se scrie cu “dacă” nu avem decît să suportăm consecinţele politicii a 20 de ani de trădare naţională şi să asistăm neputincioşi la dezastrul naţional ,OPERA tuturor partidelor din eşichierul politic românesc…
-
Subscriu..
Ma intreb insa ce putem face?Acceptam o cadere libera?
N-am crezut ca voi zice asta vreodata,dar mi-e rusine ca m-am nascut aici!
