Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
- stire actualizata la ora 22:44, 24 ianuarie 2016
Cioran şi trecutul său deocheat
Volumul de
eseuri „Cioran sau un trecut deocheat“, apărut în 2011 la Editura
Polirom, în seria de autor dedicată poetei şi eseistei Marta Petreu, a
fost publicat în limba italiană, editat de Giovannni Rotiroti la Editore
Orthotes, în traducerea Magdei Arhip şi a Ameliei Natalia Bulboacă şi
cu o postfaţă de Matia Luigi Pozzi. Cartea
Martei Petreu, aflată la a III-a ediţie, revăzută şi adăugită,
reconstituie minuţios şi documentat circumstanţele filosofice şi
istorice care l-au dus pe tânărul Cioran la o opţiune politică
extremistă şi analizează insolita sa combinaţie de idei – de extremă
dreaptă legionară şi de extremă stângă bolşevică –, aducând dovezile
despărţirii de trecutul său „deocheat“. „Oamenii
nu vorbesc decât despre ceea ce ascundem“, observa, nu fără amărăciune,
Cioran, adăugând: „Dac-am comis o greşeală în trecut, cu cât o
mărturisim mai puţin, cu atât ceilalţi revin asupra ei şi-o comentează“.
Filosoful român refugiat la Paris şi devenit unul dintre marii autori
de limbă franceză ştia ce spune: în Franţa, el a fost permanent în
situaţia de a-şi ascunde trecutul românesc, adică articolele politice
extremiste şi volumul „Schimbarea la faţă a României“ (1936). Din
cuprins: • Convertirea politică a lui Cioran. Noiembrie 1933 • Doctrina
legionară • Doctrina legionară şi intelighenţia interbelică • Filosofii
paralele: Spengler şi Cioran • Critica fizionomică a României •
Filosofii paralele: Lovinescu şi Cioran • Problema străinilor •
...gândul unei alte Românii • Cioran sau un trecut deocheat • Cioran în
peisajul ideologic românesc • Paşii sofistului. Volumele Martei Petreu
au mai fost traduse în Franţa, SUA, Elveţia, Ungaria, Serbia şi Italia.
Tot în limba italiană va apărea o antologie de 50 de poeme extrase din
volumul „Apocalipsa după Marta“ (Polirom, 2011). Marta Petreu este
scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme
„Aduceţi verbele“. Alte volume de poeme: „Dimineaţa tinerelor doamne“
(1983); „Loc psihic“ (1991); „Poeme neruşinate“ (1993); „Cartea mâniei
(1997); „Apocalipsa după Marta“ (1999); „Falanga“ (2001); „Scara lui
Iacob“ (2006). Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii
despre filosofia şi cultura românească: „Teze neterminate“ (1991);
„Jocurile manierismului logic“ (1995); „Un trecut deocheat sau
Schimbarea la faţă a României“ (1999; ed. a II-a, 2004); „Ionescu în
ţara tatălui“ (2001; ed. a II-a, 2002); „Filosofia lui Caragiale“
(2003); „Filosofii paralele“ (2005); „Despre bolile filosofilor. Cioran“
(2008; ed. a II-a, 2010). La Editura Polirom au mai apărut: „Diavolul
şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian“ (2009; ed. a II-a,
2010), „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului“ (2011), „Apocalipsa după Marta“
(2011), „Cioran sau un trecut deocheat“ (2011), „De la Junimea la
Noica. Studii de cultură românească“ (2011), „Filosofia lui Caragiale“
(2012), „O zi din viaţa mea fără durere“ (2012), „Ionescu în ţara
tatălui“ (2012), „Jocurile manierismului logic“ (2013), „Filosofii
paralele“ (2013), „Biblioteci în aer liber“ (2014) şi „Asta nu este
viaţa mea“ (2014).
Avantajele
șocante de care au ajuns să beneficieze așa-numiții „scriitori din
pușcării“ nu sunt o întâmplare. Este vorba, de fapt, despre o strategie
bine pusă la punct în Parlament, ascunsă sub un fals într-un document
oficial al Camerei Deputaților. După
săptămâni de presiuni ale presei în scandalul așa-ziselor „lucrări
științifice” scrise în pușcării și după ce noul ministru al Justiției,
Raluca Prună, a decis să facă publică lista sutelor de titluri publicate
dintre închisoare, a apărut și unul din vinovații pentru această
situație. Împricinatul a fost indicat Remus Cernea, deputat independent,
fost consilier al premierului Victor Ponta, intrat în Parlament pe
listele USL. Conform unei „sinteze” a lucrărilor din 14 mai 2013 a
Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor
naţionale din Camera Deputaților (document public aflat pe site-ul
instituției), „dl deputat Remus Cernea a propus un amendament, însuşit
de toţi deputaţii Comisiei - prin care numărul de zile scăzut din
pedeapsă să fie de 30 de zile în loc de 20 de zile - cât prevedea
iniţial proiectul (este vorba de proiectul de lege întocmit de Guvern
care se referea la executarea pedepselor și a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,
proiect de lege devenit Legea 254/2013 - n.r.). Membrii Comisiei au
votat în unanimitate amendamentul propus şi au acordat aviz favorabil
iniţiativei”. Remus Cernea, însă, a negat public
că ar fi fost autorul acelui amendament. Contactat de „România liberă”,
deputatul a detaliat: „Cu siguranță nu am depus acel amendament, nu m-au
preocupat niciodată astfel de chestiuni juridice”. Parlamentarul a
infirmat și scenariul conform căruia ar fi depus, totuși, acel
amendament pentru că i s-ar fi cerut de către pesediști apropiați de
Victor Ponta sau chiar de către Victor Ponta. „Este absurd să se creadă
că am fost manipulat de Ponta, câtă vreme ședința aceasta de comisie a
fost pe 14 mai 2013 și eu anunțasem cu câteva zile înainte că îmi dau
demisia din grupul parlamentar al PSD pentru că mă opuneam Guvernului
Ponta în cazul Roșia Montană. De altfel, de-a lungul a mai multe luni
înainte de acea ședință am avut dispute cu PSD și cu Victor Ponta, unele
publice, în legătură cu politicile guvernamentale antimediu”, a afirmat
Remus Cernea.
Cum s-a ascuns autorul amendamentului
Mai
multe surse parlamentare, dar și din Justiție, consultate de „România
liberă”, au confirmat că Remus Cernea nu minte. Mai mult, a apărut și
numele celui responsabil de propunerea amendamentului care mărea de la
20 la 30 de zile perioada scăzută din pedeapsă pentru o „lucrare
științifică” scrisă în spatele gratiilor. Este vorba de deputatul
minorității rome Nicolae Păun, de altfel și președintele Comisiei pentru
drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din
Camera Deputaților. Păun a fost prezent la ședința Comisiei din 14 mai
2013, ba chiar a votat amendamentul despre care sinteza lucrărilor
Comisiei susține că ar fi fost promovat de Remus Cernea. Ceea
ce, practic, înseamnă că „sinteza” Comisiei pentru drepturile omului,
culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaților a
fost, pur și simplu, falsificată. Dar deputatul Nicolae Păun nu
doar că a votat amendamentul, ci depusese deja o inițiativă legislativă,
încă din februarie 2013, prin care cerea expres ca numărul zilelor de
închisoare care li se scade din pedeapsă „scriitorilor din pușcării” să
fie mai mare decât era atunci reglementat.
Favorabil infractorului
Propunerea
legislativă viza modificarea Legii nr.275/2006 (în vigoare până la
apariția Legii 254/2013, referitoare tot la executarea pedepselor -
n.r.) privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal. Conform expunerii de motive la
această propunere legislativă a inițiatorului Nicolae Păun: „Unitățile
din sistemul penitenciar au capacitatea legală de cazare depășită.
Respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, aplicarea
drepturilor omului, reintegrarea în societate a persoanelor condamnate,
numărul tot mai mare de condamnați cazați în spații care nu asigură
normele legale, precum și alocarea unor sume din ce în ce mai mari
pentru întreținerea acestora impun modificarea unor prevederi ale Legii
nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv (...) art. 76,
alin. (1), litera f) (...) de majorare a numărului de zile acordate în
plus pentru persoanele condamnate care elaborează lucrări științifice
publicate sau invenții ori inovații brevetate”. Expunerea de
motive este semnată de deputații inițiatori Nicolae Păun (Partida
Romilor Pro-Europa) și Mădălin Voicu (PSD). Acesta din urmă, însă, în
ciuda faptului că apare cu nume și semnătură în documentul menționat, nu
recunoaște paternitatea propunerii legislative. „Cu siguranță nu am
semnat așa ceva, împreună cu Nicolae Păun am semnat doar propunerea
referitoare la grațieri, nu și asta”, a declarat Mădălin Voicu pentru
„România liberă”.
Scrii două zile, ți se taie patru din pedeapsă
În
propunerea legislativă a cuplului Păun-Voicu se scrie și cum trebuie să
sune, modificat, „art. 76, alin. (1), litera f)” din Legea 275/2006:
„în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții ori
inovații brevetate se consideră 4 zile executate pentru 2 zile de
muncă”. În textul atunci în vigoare al Legii 275/2006, pentru 2
zile de muncă intelectuală se scădeau doar 3 zile executate, așadar Păun
și Voicu propuneau, practic, favorizarea infractorilor condamnați
care scriau, inventau sau inovau. Culmea, la începutul lunii
aprilie 2013, Guvernul îi informa pe Nicolae Păun și Mădălin Voicu că
„nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”. Iar motivul
principal era că și Executivul, la rândul lui, avea în Parlament un
proiect care modifica Legea 275/2006. Iată câteva pasaje relevante din
adresa Guvernului: „Proiectul noii legi de executare prevede că în cazul
elaborării de lucrări științifice publicate, invenții sau inovații
brevetate să se considere 20 de zile executate. Apreciem că este foarte
greu de estimat câte zile se muncește sau ce efort presupune exact
elaborarea unei lucrări științifice sau invenții, de aceea s-a propus,
prin proiect, un număr fix de zile considerate ca executate pentru
elaborarea unei lucrări științifice sau invenții”.
Comisia lui Păun, „aviz favorabil în unanimitate“
Cu
toate acestea, Nicolae Păun nu a renunțat la propunerea sa legislativă.
Ba chiar a pus-o, o lună și jumătate mai târziu, în discuția Comisiei
pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
din Camera Deputaților. Culmea, discutarea acesteia a avut loc în
aceeași ședință din 14 mai în care s-a propus și adoptat și amendamentul
atribuit lui Cernea (la punctul 4 al ordinii de zi a Comisiei). Iată
cum apare discutarea propunerii Păun-Voicu în sinteza ședinței: „La
iniţiativa legislativă de la punctul 5, aparţinând domnilor deputaţi
Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, deputaţii au acordat aviz favorabil în
unanimitate, cu recomandarea către Comisia sesizată în fond ca
iniţiativa să fie joncţionată cu proiectul de lege având acelaşi obiect -
pedepsele privative de libertate”. În cele din urmă, însă,
propunerea Păun-Voicu nu a fost nici „joncționată” cu proiectul de lege
al Guvernului, nici nu a fost retrasă, astfel că și-a urmat traseul
legislativ până când a fost respinsă definitiv de Camera Deputaților
abia în iunie 2014.
Precedent.Păun, la originea legii amnistiei și grațierii
Deputatul
Nicolae Păun este cel care a declanșat ceea ce ne amintim azi ca
fiind „marțea neagră“ din Parlament de pe 10 decembrie 2013. În acea
zi s-a dezbătut în Camera Deputaților un alt proiect de lege al cuplului
Nicolae Păun -Mădălin Voicu, proiect „pentru amnistierea unor
infracţiuni şi graţierea unor pedepse”. Proiectul fusese depus în
Parlament în aprilie 2013 și prevedea amnistia pedepselor de până la
patru ani de închisoare, grațierea în întregime a pedepselor de până la
șase ani de închisoare și grațierea în parte a pedepselor de până la
zece ani de închisoare. Proiectul a fost respins definitiv de către
Camera Deputaților abia pe 18 noiembrie 2014, la cererea expresă a
președintelui nou-ales Klaus Iohannis.
Zile de muncă. Aritmetica abuzului
Un
calcul aritmetic simplu arată că propunerea lui Nicolae Păun și a lui
Mădălin Voicu de reducere a numărului de zile de închisoare pentru
intelectualii pușcăriilor este mai profitabilă pentru pușcăriași dacă un
condamnat nu scrie sau nu inventează din închisoare mai mult de o dată
pe lună. Astfel, conform propunerii respinse a cuplului Păun-Voicu, dacă
se scrie o carte sau se produce o inovație timp de un an de zile,
atunci condamnatului i se reduce un an din pedeapsă (principiul
reducerii a patru zile de închisoare la două zile de muncă
intelectuală). În condițiile actualei legi, cea propusă de Guvern, dacă
se scrie o carte sau se produce o inovație timp de un an de zile, atunci
condamnatului i se reduc doar 30 de zile din pedeapsă, deci de 12 ori
mai puțin. Acesta este motivul inflației de lucrări științifice din
pușcării: pe legea propusă de Guvern, importantă devine rapiditatea cu
care se scrie. O lege amendată favorabil de același Nicolae Păun. În
ciuda încercărilor repetate ale „României libere” de a-l contactat a
deputatul Nicolae Păun, acesta a fost de negăsit.
Procurorii
DNA au cerut oficial, luni, inceperea urmarii penale in cazul fostului
ministru de Interne Gabriel Oprea, pe care il acuza nu doar ca personal a
folosit ilegal coloana oficiala, dar si...
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară
(ASF) a constatat că sunt întrunite condiţiile pentru aplicarea
dispoziţiilor Legii 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia
asigurătorilor, atât în ceea ce priveşte susceptibilitatea intrării
într-o stare de dificultate majoră a societăţii Carpatica Asigurări cât
şi justificarea aplicării măsurilor de rezoluţie din perspectiva
interesului public (art. 42 şi art.... Autor:
Raluca Florescu
luni, 25 ianuarie 2016 Cererea a fost trimisă către procurorul general Tiberiu Niţu
pentru a fi remisă Senatului României, Gabriel Oprea, fost ministru al
Afacerilor Interne, fiind acuzat de două infracţiuni de abuz în
serviciu. Prima în legătură cu modul de folosire a coloanelor oficiale,
alta în legătură cu un protocol încheiat cu Parchetul condus de Tiberiu
Niţu, prin care procurorul general a beneficiat fără drept de coloane
oficiale. CAZ NEMAIÎNTÂLNIT: Procurorul general Tiberiu Niţu e nevoit să
trimită Senatului cererea din care rezultă că chiar el a încălcat
legea. Ce va face, fiindcă e în conflict de interese?
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Senatoarea PSD Gabriela Vrânceanu Firea şi
liberalul Cristian Buşoi, potenţiali candidaţi la Primăria Capitalei,
sunt invitaţi în această seară la Antena 3.
Volatilitatea recentă a burselor de acţiuni ridică
întrebarea dacă evoluţia de până acum este cu adevărat o piaţă „bear”
(scădere cu minim 20% în termenii de pe Wall Street), sau doar o
„corecţie” (scădere de până în 10%).
O luptă juridică crâncenă are loc în aceste zile
departe de ochii presei pentru recuperarea sau mai bine zis
nerecuperarea prejudiciului uriaş din dosarul ICA-Voiculescu. Sunt în
joc mai mult de 60 de milioane de euro.
La presiunea PNL, Guvernul Cioloş
ia în calcul angajarea răspunderii în Parlament privind revenirea la
alegerea primarilor în două tururi, deşi riscă să fie demis. Jocul
liberalilor avantajează, indirect, şi UNPR în negocirile la sânge pe
care le poartă cu PSD.
De curînd, a apărut, la Editura Monitorului
Oficial, o carte temeinică şi fermecătoare intitulată „Regalitatea şi
Marea”. Scrisă de Doina Păuleanu, directoare, de peste 20 de ani, a
Muzeului de Artă din Constanţa, cartea e o istorie a Dobrogei şi mai
ales a metropolei tomitane, după alipirea teritoriului dintre Dunăre şi
mare la Regatul României, ca urmare a Tratatului de Pace de la San
Stefano şi a Congresului de la Berlin (1878).
In ultima perioada s-au inmultit stirile privind reducerea pretului la petrol la un nivel minim pentru ultimii ani.
De exemplu, in anii de glorie al bulei speculative, petrolul se vindea la 145...
Prostia
e mai periculoasa decat plagiatul, as renunta la un sfert din scolile
doctorale si din conducatorii de doctorat. Discutia despre reforma
programelor este sterila pentru ca pune caii...
Azilantii
din Cardiff primesc bratari colorate pe care trebuie sa le poarte tot
timpul. Initiativa, care aminteste de controversa "usilor rosii" din
Middlesbrough, a dus dus la abuzuri comise...
Indragita
de elita financiara si liderii lumii stransi la Davos, Christine
Lagarde pare a-si fi asigurat al doilea mandat la sefia Fondului Monetar
International in pofida faptului ca este...
Andrei
Lugovoi si Dmitri Kovtun, rusii acuzati de asasinarea fostului spion
KGB Alexander Litvinenko, ar fi lasato urma de substante radioactive in
jurulAmbasadei Marii Britanii la Moscova, cand...
DNA
a cerut oficial, luni, procurorului general al Romaniei, Tiberiu Nitu,
sa sesizeze Senatul cu privire la formularea cererii de incepere a
urmaririi penale in cazul fostului ministru de Interne Gabriel Oprea
pentru abuz in serviciu si obtinere de ...
DNA cere inceperea urmaririi penale a lui Gabriel Oprea - coloana oficiala, folosita ilegal
de Camelia Badea
Luni, 25 Ianuarie 2016, ora 10:52
Foto: Hepta.ro (Arhiva)
DNA
a cerut oficial, luni, procurorului general al Romaniei, Tiberiu Nitu,
sa sesizeze Senatul cu privire la formularea cererii de incepere a
urmaririi penale in cazul fostului ministru de Interne Gabriel Oprea pentru abuz in serviciu si obtinere de foloase necuvenite. "In
conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef
al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al
P.I.C.C.J referatul cauzei, in vederea sesizarii Senatului, pentru
formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de Oprea
Gabriel, senator in Parlamentul Romaniei, fost viceprim-ministru pentru
Securitate Nationala si ministru al Afacerilor Interne, in legatura cu
savarsirea a doua infractiuni
de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau
pentru altul in perioada in care a detinut functia ministeriala", se
arata in comunicatul DNA.
DNA arata ca infractiunea de abuz in
serviciu savarsita de Gabriel Oprea consta in "folosirea resurselor
umane si materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura,
in mod nelegal, insotirea deplasarilor efectuate de ministru cu
echipaje ale politiei rutiere".
"In perioada ianuarie 2014 -
noiembrie 2015, Oprea Gabriel a detinut functia de ministru al
Afacerilor Interne (iar incepand cu martie 2014 si pe cea de
viceprim-ministru pentru securitate
nationala). In toata aceasta perioada, demnitarul a beneficiat de
insotire permanenta cu echipaje ale politiei rutiere, cu incalcarea
conditiilor prevazute de Regulamentul de aplicare a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede ca beneficiaza de
insotire cu echipaje ale politiei rutiere presedintele Romaniei,
presedintii celor doua camere ale Parlamentului si prim-ministrul).
In
cazul ministrilor, acelasi act normativ prevede ca acestia pot
beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere doar in situatii
deosebite, care impun deplasarea in regim de urgenta (conditii care
trebuie indeplinite simultan) ", se arata in comunicatul DNA.
Procurorii spun ca probele de care dispun arata ca in perioada mentionata, ministrul Gabriel Oprea "a
fost insotit in cvasitotalitatea deplasarilor, intr-un regim rezervat
de lege exclusiv presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua camere
ale Parlamentului si prim-ministrului".
Astfel, Gabriel
Oprea a beneficiat de coloana oficiala inclusiv la deplasarile zilnice
la sediul Ministerului si cele saptamanale la sedintele de Guvern,
"imprejurari care nu pot fi calificate ca situatii deosebite in sensul
avut in vedere de legiuitor".
"Totodata, politia rutiera insotea deplasarile la destinatii cu vadit caracter privat
(vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante,
revenirea zilnica la locuinta personala), inclusiv in afara programului
de lucru si in zilele nelucratoare, situatii in care nu poate fi
justificata in mod obiectiv o urgenta", subliniaza procurorii DNA.
Mai mult, conform probelor administrate in cauza, la compartimentul special din Politia Bucuresti "au fost desemnati lucratori care aveau ca atributii exclusive insotirea ministrului, intr-o structura permanenta care presupunea asigurarea concomitenta a 3 politisti pentru fiecare post (doua schimburi si o rezerva). Lucratorii erau permanent la dispozitia ministrului, asteptandu-l dupa fiecare deplasare in imediata apropiere a destinatiei", se arata in comunicatul citat.
- continua -
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Publicistul și universitarul Dumitru Cornel Vîlcu a anunțat că va
depune astăzi o plângere penală în vederea desființării Partidului
România Unită din cauza înființării Patrulei lui Vlad Țepeș, inițiativă
care a făcut valuri ieri în media din România. Vîlcu a lansat și opetiție online în acest sens: ”Dizolvarea pe cale judecătorească a Partidului România Unită În atenţia MINISTERULUI PUBLIC / a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Semnatarii
prezentei petiţii solicită, în temeiul Art. 45, 1) a) al Legii
partidelor politice din România nr. 14/2003, republicată la 10 iunie
2015, autosesizarea Ministerului Public în vederea iniţierii demersului
legal de dizolvare pe cale judecătorească a Partidului România Unită. În
data de 24 ianuarie 2016, cu ocazia primului său congres, această
formaţiune politică a înfiinţat o grupare paramilitară numită "Patrula
lui Vlad Ţepeş", sub conducerea campionului de K1, Daniel Ghiţă. Cu
ocazia înfiinţării numitei organizaţii, preşedintele PRU, Bogdan Diaconu, a declarat: "Dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri." Acest
demers contravine art. 3, alin. 4 din Legea partidelor politice, care
stipulează următoarele: "Partidele politice nu pot organiza activităţi
militare sau paramilitare şi nici alte activităţi interzise de lege."
Conform aceleiaşi legi, încălcarea articolului menţionat se pedepseşte
prin dizolvarea pe cale judecătorească a partidului, acţiune care
trebuie iniţiată de către Ministerul Public, conform art. 46, alin. 2
din legea menţionată. Considerăm că înfiinţarea acestei miliţii
cetăţeneşti constituie un atentat la adresa democraţiei din România.
Astfel de demersuri trebuie stopate neîntârziat, înainte ca spiritul
vindicativ şi violenţa să devină, dincolo de demagogia oricum
inadmisibilîă a politicienilor noştri, instrumente concrete ale luptei
politice. Cerem, în consecinţă, autorităţilor să constate faptele şi să aplice prevederile legale cuvenite”. La
comentariile petiției care a adunat numai 108 semnături, dar multe
comentarii împotriva inițiativei, Vîlcu le răspunde celor care îl
critică anunțând că ”Acest ungur nu numai că a făcut petiția, dar va
depune necesara sesizare penală pentru desființarea PRU. Cu stimă, al
Dvs. Dumitru Cornel Vîlcu”. Liderul PRU, deputatul Bogdan
Diaconu, a reacționat dur pe pagina sa de Facebook împotriva
desființării partidului: ”Dumitru Cornel Vâlcu, colaborator al lui
Active Watch (ONG-ul susținut de Soros pentru întinarea valorilor
românești), amenință că depune astăzi sesizare penală împotriva
Partidului România Unită în vederea desființării noastre pe motiv că am
înființat Patrula lui Vlad Țepeș. Ce credeți, s-au speriat Soros și
vânzătorii de țară că România e de partea noastră și au dat comanda să
fim scoși din competiția electorală? Ei nu-și dau seama că dacă se
desființează Partidul România Unită la cererea slugilor lui Soros va fi
revoluție în România?” Dacă
publicistul se ține de cuvânt și depune astăzi sesizarea penală, așa
cum a promis public, vom asista la un război în toată regula prin
tribunale, mai ales că Diaconu promite revoluție dacă va fi desființat
PRU!
