Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

luni, 6 iulie 2015

Caricatura zilei – 6 iulie - Caricatura zilei de Cristina Mavrigu - 6 Iul, 2015 ... SRS decriptează polemica legată de proiectul mega-moscheei și subliniază două detalii cheie. Care ar fi legătura halucinantă cu genunchiul lui Ponta - News - de Flavia Marin - 6 Iul, 2015 -


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


SRS decriptează polemica legată de proiectul mega-moscheei și subliniază două detalii cheie. Care ar fi legătura halucinantă cu genunchiul lui Ponta

de

  

 -

0 127


După ce fostul președinte al României, Traian Băsescu, a criticat dur o hotărâre a Guvernului Ponta care vizează construirea celei mai mari moschei din Europa în București, a urmat un lanț de reacții.
Fostul senator PNL, Sorin Roşca Stănescu, proaspăt eliberat din închisoare, a decriptat, prin intermediul unui editorial publicat pe blogul personal, polemica legată de proiectul moscheei, subliniind faptul că „un lucru devine suspect atunci cand, in mod vadit, este pretins sau asumat, dar, cu certitudine, nu este necesar”.
În același timp, SRS a pus în discuție legătura halucinantă care ar putea exista între construirea moscheei și genunchiul premierului Victor Ponta: „nu pot sa nu fac o legatura intre moschee, cea mai mare moschee din Europa, si genunchiul accidentat al prim-ministrului. Un genunchi care nu a putut fi, dupa cum s-a vazut, operat niciunde in alta parte, decat la Istanbul. Via Baku”.
Nu în ultimul rând, Sorin Roșca Stănescu atrage atenția unor detalii cheie care ridică o serie de întrebări.
Iată explicațiile integrale publicate de jurnalistul Sorin Roșca Stănescu pe blogul personal:
„Nu am incotro. Sunt silit sa fac o legatura intre o moschee si genunchiul prim-ministrului. In ciuda faptului ca nu obisnuiesc sa ma leg de betesugurile unui om. Dar, totusi, sunt obligat sa constat ca de la genunchi ni se trage marea moschee. Cea mai mare moschee din Europa.
Comunitatea musulmana din Romania, fata de care avem, cum este si firesc, tot respectul, si impreuna cu care am convietuit in bune conditii, numara in total sub o suta de mii de persoane. Asta dincolo de datele recensamantului care indica o cifra mai mica. Dintre acestia, in Bucuresti, traiesc sub zece mii. Musulmanii, pentru a-si putea practica cultul religios, dispun de un mare numar de moschei, atat in Dobrogea, cat si in Bucuresti. Sunt mai numeroase decat este necesar. Ca dovada, in multe moschei numarul credinciosilor este alarmant de mic. Mai mult chiar, exista si moschei neautorizate. Si nerecunoscute de catre propria ierarhie religioasa. Si, in aceste conditii, Guvernul Romaniei ia o decizie absolut halucinanta. Autorizeaza, printr-o hotarare luata in Executiv, constructia celei mai mari moschei din Europa si ii aloca, in nordul capitalului, in zona Parcului Expoziţional, o suprafata de teren, nu mai putin de unsprezece mii metrii patrati. Oare ce se intampla?
Un lucru devine suspect atunci cand, in mod vadit, este pretins sau asumat, dar, cu certitudine, nu este necesar. Cred ca nimeni in aceasta tara si nici macar vreun musulman nu traieste cu convingerea ca, pentru practicarea unui cult religios, este indispensabila constructia unui lacas in care, pur si simplu, nu pot fi adunati enoriasii la capacitatea proiectata. Pe buna dreptate s-a spus ca daca, prin absurd, ar mai fi necesara o moschee, si inca una care sa fie cea mai mare din Europa, in niciun caz amplasarea acesteia nu ar trebui sa fie fixata la Bucuresti, ci, eventual, undeva in Dobrogea, acolo unde exista o concentrare mai semnificativa a celor saptezeci – optzeci de mii de musulmani. Si atunci, de ce daca nu este nevoie, pur si simplu pentru practicarea unui cult, Guvernul Romaniei a decis acest lucru? Daca nu este nevoie, inseamna ca gestul in sine este suspect.
Hotararea de Guvern este cel putin suspecta, nu numai fiindca nu exista in spatele ei o necesitate, nu numai fiindca daca ar exista asa ceva ar fi fost obligatoriu ca opinia publica sa primeasca explicatii, dar da de banuit, mai ales, fiindca decizia s-a luat cumva pe sub masa. Fara niciun fel de dezbatere prealabila. O dezbatere publica. Care este indispensabila atunci cand ne referim la un obiectiv care, eventual, este de interes public. Sa ne amintim ca dezbaterile legate de Catedrala Neamului, o construcţie destinata cultului ortodox, din care fac parte romanii intr-o majoritate covarsitoare, au durat ani de zile. Si inca mai dureaza. Nu pot sa nu fac o legatura intre moschee, cea mai mare moschee din Europa, si genunchiul accidentat al prim-ministrului.
Un genunchi care nu a putut fi, dupa cum s-a vazut, operat niciunde in alta parte, decat la Istanbul. Via Baku. Si tot de la Istanbul, iar nu de la comunitatea musulmana din Romania, a venit neobisnuita solicitare privind construirea la Bucuresti a unei moschei, cea mai mare din Europa, pentru care nu exista si nu sunt semne ca vor exista in viitor suficienţi drept credinciosi.
Iar legat de acest proiect, mai exista doua detalii. Primul este ca, in marinimia sa, Guvernul Romaniei a cedat, gratuit, la simpla solicitare a presedintelui Erdogan, o mare suprafata de teren in zona imobiliara cea mai scumpa a capitalei. Lucrurile sunt asa facute incat o persoana obisnuita ar putea sa se gandeasca ca genunchiul prim-ministrului a devenit unul dintre obiectele de mare pret din patrimoniul Romaniei, ajungand sa coste milioane de euro. Dincolo insa de legatura dintre moschee si genunchi, apar o serie de intrebari cat se poate de serioase legate de a doua ipostaza a proiectului, si anume ca, tot acolo, se intentioneaza construirea unui mare centru, tot cel mai mare din Europa, de pregatire religioasa a tinerilor musulmani. Pentru care, din nou, nu exista clienţi si nici nu stim sa se fi preconizat vreun pod aerian care sa aduca in capitala Romaniei mii de musulmani. Si daca tot exista asemenea nedumeriri si asemenea intrebari despre o fapta savarsita de Guvern, la cererea prim-ministrului, si care nu raspunde niciunei necesitati, atunci mai apare o intrebare simpla.
De ce Serviciul Roman de Informatii nu a stiut nimic? Si daca cumva a stiut, de ce nu l-a informat pe presedintele Romaniei? Pentru ca imi este imposibil sa imi imaginez ca daca domnul Klaus Iohannis ar fi fost pus in tema, el nu ar fi sesizat, daca nu ridicolul, macar ciudatenia acestui proiect. Si daca nu cumva ciudatenia, atunci poate pericolul pe care el l-ar putea prezenta pentru siguranta nationala a statului”, a scris Sorin Roșca Stănescu.

Stratfor: Turcia ar putea invada Siria - Autor: Denisa Miron, Colaborator - Publicat: 06:56


Stratfor: Turcia ar putea invada Siria

 

Denisa Miron,

 Colaborator

 

06:56

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 




Stratfor: Turcia ar putea invada Siria

 

Denisa Miron,

 Colaborator

 

06:56

turcia siria




Numeroase rapoarte neverificate din presa turcă spun că armata va interveni în curând în Siria. Un astfel de scenariu este alimentat şi de declaraţiile unor oficiali de rang înalt.
Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, nu a negat o astfel de ipoteză, iar preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, sublinia într-o postare pe Twitter faptul că turcii nu vor permite organizaţiilor teroriste să profite de mediul haotic format de-a lungul graniţelor Turciei, se arată într-o analiză Stratfor.
Cu toate acestea, operaţiunea dezbătută în mass-media, în special posibilitatea unei incursiuni la sol, este puţin probabilă. Totuşi, această posibilitate subliniază riscurile care vor limita Turcia să pună în aplicare un asemenea scenariu.

Rolul Turciei

Diferite scenarii au apărut pe fondul zvonurilor unei invazii turceşti în Siria. Unele rapoarte sugerează faptul că armata va detaşa 18.000 de militari, cu sprijin aerian substanţial, pentru a asigura 30 de kilometri peste graniţă, evitând oraşul Jarabulus apropiat de zonele ocupate de rebeli în jurul oraşului Azaz. „Operaţiunea ar acoperi o zonă aflată în prezent sub controlul statului islamic şi ar încerca să asigure o zonă tampon pentru Turcia, care ar afecta profund grupul extremist. De asemenea, acest scenariu militar ar creşte în mod substanţial rolul Turciei în conflict. În acelaşi timp, au apărut alte scenarii mult mai plauzibile pentru o eventuală implicare turcă, inclusiv o operaţiune care ar oferi un sprijin sporit pentru armata liberă siriană, evitând în această manieră perspectiva introducerii forţelor terestre. Este aproape sigur că turcii vor intensifica eforturile de control la frontieră, afectând liniile de aprovizionare ale statului islamic din Turcia”, notează Stratfor.

Politica din spatele războiului

Contextele politice interne ar putea motiva o dezbaterea referitoare la invadarea Siriei, în special în cazul opţiunilor mai riscante. Discuţia despre o operaţiune militară unilaterală semnificativă împotriva statului islamic vine imediat după alegerile îndoielnice din Turcia. „Partidul Justiţiei şi Dezvoltării din Turcia ar putea încerca să-şi mobilizeze alegătorii, în special în rândul Partidului Mişcării Naţionaliste, având în vedere că intenţionează să construiască o alianţă de guvernare sau să forţeze alegeri anticipate. O lovitură dată statului islamic ar deschide calea unui drum lung în repararea relaţia Turciei cu Statele Unite şi NATO, care în trecut au acuzat Turcia de pasivitate în ceea ce priveşte grupul extremist. Faptul că Turcia ar evita în mare măsură teritoriul controlat de unităţi de kurzi va repara şi mai mult relaţia. De direcţionarea către flancul statului islamic, în special în zona Jarabulus-Azaz, ar putea beneficia foarte mult forţele rebele din provincia Alep, care nu ar mai trimite forţe în lupta contra statului islamic, asigurând securitatea oraşului Alep”, subliniază Stratfor.

Iran şi Rusia sprijină guvernul sirian

Iran şi Rusia încă sprijină puternic guvernul sirian şi ar fi nemulţumite de implicarea directă a Turciei în conflict. „Turcia menţine legături economice substanţiale atât cu Iranul, cât şi cu Rusia. Aceste ţări ar putea pedepsi Turcia din punct de vedere economic dacă alege să intervină în Siria. Ali Reza Bikdeli, ambasadorul iranian în Turcia, a spus că o astfel de intervenţie militară a Turciei ar distruge capacitatea Ankarei de a influenţa o soluţionare paşnică, în Siria. Unele grupuri rebele care luptă pentru statul islamic, cum ar fi Jabhat al-Nusra, prezintă încă un risc pentru Turcia. În timp ce grupurile rebele, cum ar fi cele din cadrul Armatei Siriene Libere, Frontul Shamiya şi chiar aliaţii Jabhat al-Nusra din Frontul Islamic, pot aprecia o operaţiune militară turcă împotriva statului islamic însă reacţia grupului Jabhat al-Nusra rămâne imprevizibilă şi fragilă. Este foarte posibil ca soldaţii turci să afle că vor avea de înfruntat mai mult decât un grup islamist puternic în Siria”, precizează Stratfor.    În prezent, intervenţia militară turcă este îndepărtată ca posibilitate, în schimb rapoartele din Turcia demonstrează că armata turcă este încă ezitantă în a pune în aplicare o operaţiune în Siria, în pofida voinţei politice de a merge mai departe. Armata turcă este pe deplin capabilă să finalizeze cu succes misiunea, dar este de înţeles că comandanţii nu ar fi dornici să înceapă o astfel de operaţiune fără un mandat politic oficial, având în vedere climatul politic incert din ultima vreme.

Kurzii nu sunt o ţintă

Orice mandat în acest moment ar putea fi revocat de noul guvern. „Este important de menţionat faptul că pentru toate aceste riscuri, teama că kurzii vor fi ţinte nu este realistă. Turcia a spus vehement şi clar faptul că nu va tolera instituirea unui stat kurd independent în Siria. Cu toate acestea, operaţiunea, aşa cum s-a discutat în prezent în presa turcă, ar ignora în mare măsură kurzii. Acesta va avea loc nu numai într-o zonă lipsită de forţe armate, dar, de asemenea, într-o zonă în care kurzii nu au nici o posibilitate reală de a o ocupa”, notează Stratfor.   În încheierea analizei, Stratfor arată faptul că o mutare militară turcă în Siria este încă departe de a fi un lucru sigur, dar este mult mai probabilă în acest moment decât oricând. Creşterea potenţialului unei astfel de incursiuni ar putea fi o manevră politică a  actualului guvern de a-şi asigura creşterea capitalului politic. Dacă Turcia iniţiază o astfel de operaţiune militară va trebui să gestioneze consecinţele multiple şi variate ce vor avea loc pe plan intern şi extern.
content-image

Povestea omului care a ingrozit Europa! - Interesant! - 06.07.2015 - Autor: Roxana Popa


Povestea omului care a ingrozit Europa!

Interesant!

06.07.2015

Autor: 

Roxana Popa

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Înapoi în viitor