Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

Se afișează postările cu eticheta colaj SALVAŢI PENINSULA -Sile this Millennium. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta colaj SALVAŢI PENINSULA -Sile this Millennium. Afișați toate postările

joi, 15 iulie 2010

Ziarul Cuget Liber Constanta - Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală (colaj SALVAŢI PENINSULA -Sile this Millennium)

Photo by Sile this Millennium
Photo by Sile this Millennium
Ziarul Cuget Liber Constanta - Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală

r În cadrul campaniei „Luaţi-i peninsula lui Mazăre!“, prezentăm, astăzi, istoricul Moscheii Regale „Carol I“, monument naţional de categoria a II-a

Cea mai mare moschee din Dobrogea a fost construită de Statul Român, din dorinţa regelui Carol I, în anii 1910 – 1913. Aşa cum aflăm din lucrarea „Moscheea Regală «Carol I» Constanţa 1910 – 2010\", realizată de dr. Doina Păuleanu şi dr. Virgil Coman, a fost construită „la voinţa expresă a regelui Carol I, înlocuind geamia «Sultan Mahmud», ridicată la rândul său în perioada 1882 (23) – 1825, ctitor fiindu-i comandantul oraşului Constanţa, Haffuz Hussein Paşa, pe locul unui alt edificiu musulman de cult” (p.24).

Decizia a fost luată în 1909, după cum consemnează ziarul „Conservatorul Constanţei”: „În oraşul nostru se va începe în curând clădirea unei moschee. […] Ea va costa 200 mii lei. Planurile sunt făcute de dl. arhitect V. Ştefănescu şi întreprinderea construcţiunii a luat-o dl. inginer I. Niculcea” (p. 24). Victor Ştefănescu proiectase mai multe edificii la Constanţa, el fiind responsabil de organizarea Pieţei Ovidiu în secolul trecut.

Autorii lucrării „Moscheea Regală…” subliniază contribuţia adusă de inginerul Gogu Constantinescu în tehnica inovatoare a betonului armat, prin care au fost realizate cupola şi minaretul. Mai mult decât atât, în 1926, revista londoneză „The Graphic” îl aşează pe inginerul craiovean într-un tablou care îi cuprinde pe Einstein şi pe Marconi.

În Ziarul „Conservatorul Con-stanţei”, citat în lucrarea „Moscheea Regală…”, este redat discursul muftiului Hafuz Rifat – Efendi, rostit la punerea pietrei fundamentale a moscheei: „Serbarea religioasă de astăzi constituie şi un important moment istoric, căci punerea în temelie a documentului scris în limba turcă şi română va aminti generaţiunilor viitoare că aici, pe malul Mărei Negre, pe ruinele vechiului Tomis, şi unde astăzi înfloreşte frumoasa Constanţa, sub domnia glorioasă a Înţeleptului şi Marelui Căpitan, Majestatea Sa Carol I, se ridică cu cheltuiala Statului Român acest sfânt locaş şi astfel se cimentează şi mai mult şi pentru totdeauna o puternică frăţie şi dragoste între românii şi musulmanii din Dobrogea, fii ai aceleiaşi Patrii” (p. 30).

Pe 31 mai 1913 are loc inaugurarea mos-cheii, în prezenţa familiei regale, a oficialităţilor, având ca martori un public numeros. Ziarele vremii scriau că Majestatea Sa Regele a vizitat, alături de Regină, în-treaga moschee, „admirând cele două mari sfeşnice de argint dăruite de M.S. Sultanul şi covoarele cu care e tapisată moscheea” (p. 36).

În 1925, Moscheea are nevoie de reparaţii, fiind efectuate în acest sens lucrări superficiale. În 1942, când zona peninsulară este grav afectată de raidurile aeriene, Muftiatul Musulmanilor din România, cu sediul la Constanţa, solicită Ministerul Educaţiei Naţionale suma de 130.000 lei pentru „o bună păstrare a acestei capodopere, care simbolizează dragostea mult regretatului Rege Carol I faţă de populaţiunea musulmană” (p. 39). 15 ani mai târziu, Ministerul Cultelor efectua reparaţii curente la moschee, în valoare de 565.000 lei. Pentru că era nevoie de un proiect special de reparaţii, se apelează la academicianul Aurel Beleş, care întocmeşte un memoriu prin care semnalează probleme ale moscheii, propunând, în acelaşi timp, soluţii.

Ultima constatare înregistrată în ceea ce priveşte reparaţiile de la Moschee poartă data decembrie 1966, fiind emisă de Direcţia Monumentelor Istorice. „Desigur că aceste intervenţii nu au fost şi ultimele. Chiar în aceşti ani, muftiul Cultului musulman din România, Muurat Iusuf, cu sprijin de stat sau privat, a reuşit să remedieze probleme curente sau restante şi să prevină altele”, este precizat în volumul „Moscheea Regală «Carol I» Constanţa 1910 – 2010\" (p. 41).

Unul dintre cele mai impunătoare monumente din Peninsulă, Moscheea rămâne un punct de reper nu doar religios, ci şi arhitectural, de la înălţimea minaretului putând fi privite şi mai bine ruinele cu care locaşul se învecinează.


  • 1. Felicitări Cuget Liber pentru acest serial
    Felicitări Violeta PAVELESCU şi nu în ultimul rînd doamnei dr. Doina Păuleanu şi domnului dr. Virgil Coman
    de la Sile this Millennium (15-07-2010 10:53:33)

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Înapoi în viitor