Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro
/ ANALIZĂ
Cristi Șelaru,
Redactor
28/06/2015
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro
/ ANALIZĂ
Temerile de contagiune a Grexit-ului
s-au concentrat pe zona euro, dar retragerea dezordonată a Greciei din
uniunea monetară poate pune în pericol statele răsăritene foste
comuniste, înclusiv România, potrivit unei analize realizate de Capital
Economics.
Citește și: După Silviu Mănăstire, Sorina Matei face și ea dezvăluiri incendiare despre Sebastian Ghiță
"Pericolul
tot mai mare de exit al Greciei din zona euro umbreşte perspectivele
pieţelor de la frontiera europeană estică", afirmă în raport analiştii
John Ashbourne, Gareth Leather şi Jason Tuvey, citaţi de CNBC.
Serbia
şi Bulgaria, care au graniţă cu Grecia, sunt considerate cele mai
vulnerabile pieţe de frontieră, în cazul unui Grexit, în special dacă
evenimentul ar provoca stres financiar în zona euro.
România a fost menţionată la rândul ei ca unul dintre statele cele mai expuse la ieşirea Greciei din uniunea monetară.
"Reacţia
pieţelor financiare a fost deocamdată limitată, iar problemele Greciei
implică un pericol scăzut pentru restul lumii. Chiar şi aşa, temerile
sunt în creştere", au scris analiştii Capital Economics.
Grecia
a intrat în Uniunea Europeană în 1981, la scurt timp după Portugalia şi
Spania, fiind unul dintre membrii fondatori ai zonei euro.
Din
punct de vedere geopolitic Grecia este considerată ca parte a Europei
Occidentale, dar strict geografic ţara face parte dintre statele
balcanice, având graniţă cu Albania, Macedonia şi Bulgaria, nu cu
Germania sau Franţa.
Capital
Economics a avertizat la începutul lunii iunie că Europa de Est este
vulnerabilă, dacă problemele Greciei vor provoca stres financiar şi în
consecinţă o creştere economică mai lentă în zona euro.
Exporturile ţărilor est-europene în zona euro sunt echivalente cu 15% şi până la 50% din PIB.
"Având
în vedere amploarea schimburilor comerciale nu este surprinzător că
exporturile est-europene au urmat îndeaproape creşterea economică din
zona euro", se arată în raportul Emerging Europe watch al Capital
Economics.
Mai mult, subsidiarele
băncilor elene în Macedonia, România şi Bulgaria arată legăturile
financiare directe ale acestor ţări cu Grecia, la fel ca restul zonei
euro.
În Macedonia, de exemplu, băncile din Grecia deţin o cotă de piaţă de circa 20%.
"Probabilitatea
ca exit-ul Greciei din zona euro să declanşeze încetinirea economică în
Europa de Est este în creştere", avertizează Capital Economics.
Investiţiile
greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5
miliarde de euro. Pe piaţa românească, cele patru mari bănci elene,
Eurobank, NBG, Alpha Bank şi Piraeus Bank, aveau în toamna anului trecut
o expunere totală de 12 miliarde de euro, în scădere cu echivalentul a
2,5 miliarde de euro faţă de nivelul din 2011, potrivit datelor
Autorităţii Bancare Europene.
Investitorii
din Grecia au plasat în capitalul social al companiilor din România
1,74 mld. euro, ceea ce reprezintă 4,5% din tot capitalul străin adus în
afacerile locale, conform datelor Registrului Comerţului. După valoarea
soldului capitalului social din companii, Grecia este al şaselea
investitor din economia locală. Prin intermediul unor companii precum
Coca-Cola HBC, Stirom, Frigoglass, ICME Ecab şi Jumbo, grecii au o
prezenţă importantă în industria băuturilor răcoritoare, în producţia de
sticlă şi de vitrine frigorifice, de cabluri pentru sectorul energetic,
în industria alimentară şi în retail.
Zona
euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată,
săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării,
în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor
la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale
creditorilor.
Autorităţile de la
Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susţinere
financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeaşi zi în care Grecia trebuie
să plătească FMI 1,6 miliarde de euro. Oficialii celorlalte state ale
zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate, demonstrând cât
de mult a reuşit Tsipras să nemulţumească partenerii din uniunea
monetară cu anunţul surprinzător referitor la referendum, după cinci
luni de negocieri intense.
Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul.
Tsipras
a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor
reprezintă un "ultimatum jignitor" şi a apreciat că respingerea
pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.
Grecia
mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul internaţional de
finanţare, de 240 de miliarde de euro, care expiră pe 30 iunie. În lipsa
fondurilor, statul elen riscă să nu plătească o datorie de 1,54 de
miliarde de euro cătrre FMI, scadentă în aceeaşi zi.
Directorul
general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat într-un interviu la BBC
că instituţia nu va mai finanţa Grecia dacă autorităţile de la Atena nu
vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie.
FMI
nu va ajuta nici băncile elene, pentru necesarul imediat de
lichidităţi, care va trebui acoperit de Banca Centrală Europeană şi
Banca Greciei.
Negocierile ar putea
fi reluate dacă votaţii greci îşi vor contrazice liderii şi vor dori să
rămână în zona euro, a precizat Lagarde.
"Dacă
răspunsul va fi da, vrem să rămânem în zona euro, vrem să facem parte
din uniunea monetară, vrem să refacem economia, să fim sustenabili pe
termen lung, atunci vom mai încerca" a spus şefa FMI.
În
afară de plata către FMI de pe 30 iunie, Grecia mai trebuie să
răscumpere pe 20 iulie, de la Banca Central Europeană, obligaţiuni în
valoare de 4,2 miliarde de euro, scrie mediafax.ro
