Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

sâmbătă, 11 aprilie 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Lumea nouă





gandeste.org - AN ALTERNATIVE MEDIA SELECTION
O Selecție de Perspective Interesante, Importante și Controversate, în Mare Parte Excluse din Mass-Media Convenționale

Lumea nouă

modernity

“Lumea nouă” este emblema, dar şi destinul Modernităţii. Puţine “presimţiri” au fost mai puternice şi, pe cît de puternice, pe atît de des repetate: “Stăm sub semnul naşterii lumii noi!” De la Columb, stăpînul navigaţiei cu pînze şi compas, la Columbia, naveta spaţială, lumea omului modern se naşte, mereu alta, schimbată, radical schimbată, de nerecunoscut schimbată, sub ochii miraţi ai fiecărei generaţii.

Motorul care îi susţine dinamica este unul “clasic” în patru timpi: ştiinţă şi tehnologie, educaţie şi cultură, libertate individuală şi transformarea (măcar în parte!) a instituţiilor puterii în furnizoare de servicii către cetăţeni şi comunităţile lor, dezvoltare economică bazată pe “raţionalitatea” legilor pieţei şi pe organizarea producţiei după tiparul militar-industrial.

Fiecare dintre aceste domenii specializate ale realităţii sociale beneficiază de “apa vie” a celorlalte trei izvoare şi, la rîndul său, creează şi sporeşte resursele necesare potenţării celorlalte, la fiecare ciclu generaţional. Este primul sistem social cu mai multe bucle pozitive de feed back creat în istoria cunoscută a omenirii. Efectele şi performanţele sale sunt pur şi simplu copleşitoare! Evident, generaţia actuală nu face deloc excepţie. Stă şi ea în pragul unei alte “lumi noi” şi priveşte uimită la ce i se aşterne înainte.

Oamenii sunt deja pe cale să altereze sistematic datele bio-tehnologice ale speciei pentru a deschide calea cel puţin altor trei lumi noi, cu care, un timp, vom fi obligaţi să interacţionăm: cea a “cyborgilor”, cea a oamenilor “profund modificaţi (alteraţi/potenţaţi) genetic” şi cea a “maşinilor gînditoare” cu independenţă în alegerea viitorului lor. Lumea cea nouă se pregăteşte să facă primul pas către noua frontieră şi către următoarea mare migraţie, inter-planetară. Faţă de lumea de astăzi, totul, de la “fabricarea noilor oameni”, educarea lor şi pînă la modelele de bază ale interacţiunii sociale – economie, politică etc., va fi radical schimbat într-o generaţie, maxim două. Evident, dimensiunea spiritual-culturală a noii lumi va arăta cu totul diferit de ceea ce experimentăm astăzi.
Între noi, lumea noastră, şi această lume nouă, pe cale de-a se naşte, pare să stea, însă, o prăpastie: marea criză globală. Una care sapă la temelie şi prăbuşeşte nu doar “ordinea” financiar-economică pe care ne-am bazat pînă acum, ci şi pe cea politică, de la organisme şi structuri statale, la instrumente, reguli şi modalităţi de a face politică, ori de a administra treburile publice. Pornită la vale, pe versantul abrupt şi stîncos, ca o căruţă fără cai şi vizitiu, cu sentimentul acut că este predestinată să nu se oprească decît în fundul genunii, lumea post-modernă anunţă, pe toate tonurile şi în toate gamele, “sfîrşitului lumii”. O noutate la fel de veche, în structurile culturale şi social-psihologice ale Modernităţii, ca şi anunţul perpetuu al schimbării radicale şi iminente! Nimic mai simetric: lumea modernă este prinsă ca într-un cleşte nemilos între răsărituri şi apusuri neîntrerupte ale civilizaţiei sale! Locul şi rolul “catastrofelor” în aceste neîntrerupte treceri între lumi reprezintă un subiect care te-ai fi aşteptat să fie vizitat mai des şi cercetat cu mai multă aplecare spre sistematizare. Nu e cazul! Abia acum, în anii din urmă, se impune evidenţa că, în istoria cunoscută, catastrofele naturale sunt, de departe, vectorii cei mai puternici ai schimbării sociale, chiar dacă nu sunt recunoscuţi ca atare prin manuale. Uneori cu efecte distructive masive, echivalente cu extincţia unor mari grupuri de oameni, state şi civilizaţii, alteori cu valenţe de potenţare, fără precedent, a vieţii sociale. Pe locul următor, stau catastrofele biologice, cu aceeaşi dublă valenţă negativ-pozitiv.
În sfîrşit, pe ultimul loc stau catastrofele generate de activitatea umană însăşi, iar dintre acestea cel mai important este, de departe, războiul. Această formă de interacţiune socială, pe care anticii nu se sfiau să o catalogheze drept o manifestare de “nebunie colectivă”, a marcat trecerea generaţiilor ultimelor două secole, de la “o lume, la alta”, mai ales prin consecinţele demografice, dar şi prin alte bucle de influenţă, cum sunt cele generate de eforturile concentrate ştiinţifico-tehnologice, de favorizarea schimbării modelelor de organizare statală şi politică, economice şi culturale. Acest aspect sincopat al schimbărilor inerente ciclurilor modernităţii este însă mult exagerat la nivel cultural de faptul că oamenii fiecărei generaţii nu trăiesc şi nu operează în activităţile lor zilnice cu memoria activă a trecutului lor. În realitate, aşa cum observa Max Weber (“Die sozialen Grunde des Untergangs der antiken Kultur”), lumea veche nu se sparge brusc în mii de cioburi, ci, mai degrabă, apune îndelung, îşi consumă resursele, în timp ce lumea cea nouă îşi face loc, la început nevăzută, insidios, în ţesătura ochiurilor sale, impunînd în cele din urmă soluţiile noi, din necesitate, unei lumi prezente lăsată fără viitor, fără alternativă, de apusul celei vechi.
Singurul lucru cert: întoarcerea în trecut, la trecut şi la modelele sale, este imposibilă, oricît de tentantă le-ar părea unora ca “soluţie”, oricît de disperaţi ar fi alţii, de lipsa soluţiilor imediate! Cînd lumea cea veche îşi ţipă drama lipsei de soluţii, ca dintr-o bolgie a infernului, e sigur că undeva soluţiile au apărut deja, doar că ele aparţin lumii noi şi, de aceea, nu pot fi văzute de cei obişnuiţi şi disperaţi să le păstreze pe cele vechi!
Concluzia e foarte simplă: staţi liniştiţi, există viaţă şi după “marea criză”. Alta, însă!
Autor:
Cornel Codita
Sursa:
Cuvinte cheie : Lumea, nouă
Vizualizări: 1
▼ Răspunde la Aceasta
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri
By la Niciun comentariu:
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

PERSONAJUL SĂPTĂMANII. Ioan Niculae. Un miliardar, fost securist, băgat la pârnaie de „țara lui tâmpită” Autor: Mihnea-Petru Pârvu | sâmbătă, 11 aprilie 2015

EVZ

EVZ Special

PERSONAJUL SĂPTĂMANII. Ioan Niculae. Un miliardar, fost securist, băgat la pârnaie de „țara lui tâmpită”

Autor:
Mihnea-Petru Pârvu
| sâmbătă, 11 aprilie 2015
               Împăierea elefantului împușcat în Africa de Sud l-a costat pe Niculae 50.000 de dolari.
La fel ca Dan Voiculescu, alt securist ajuns multimilionar, a fost unul dintre îmbogățiții tranziției. Acum, s-au întâlnit la pârnaie unde, la o partidă de table, au timp să se împărtășească reciproc. Timp au berechet.
În 2011, într-un interviu acordat Evenimentului zilei, miliardarul Ioan Niculae mărturisea nonșalant că trăiește într-o „țară tâmpită”. O țară în care a fost mereu un privilegiat. Dintr-un simplu țăran din Buturugeni, județul Giurgiu, s-a făcut ofițer de Securitate. Apoi a lucrat în comerțul exterior, Revoluția prinzându- l în Iran, unde sosise cu trei săptâmâni înainte de căderea lui Ceaușescu. Apoi, ca orice securist care se respectă, a intrat în afaceri. A devenit exploatatorul a peste 50.000 de hectare de pământ și a acumulat o avere de peste un miliard de euro. În ultimii ani a fost mereu în „TOP 300 Capital - Cei mai bogați români”, fiind chiar și NO. 1!
S-a remarcat prin tot felul de excentricități. Și-a cumpărat un TAB blindat, pentru vânătoare, pe care l-a tapisat, i-a pus fotolii și a instalat în el chiar și o sobă pentru partenerii săi de plăceri cinegetice.

FOTO: În loc de lei, elefanți și antilope, Ioan Niculae a împușcat o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare
Recent a împușcat un elefant. Costurile deplasării în Africa de Sud și al autorizației de împușcare a pachidermului au fost de 40.000 de dolari. A mai dat 50.000 ca să-și împăieze trofeul și să-l aducă în țară. Și-a tras, ca orice magnat care se respectă, și o echipă de fobal, Astra Giurgiu, fostă Astra Ploiești. Cu care a câștigat, în 2014, Cupa și Supercupa României. Avea și un yacht de lux. Astăzi, „țara tâmpită”, în care a trăit ca un nabab, l-a trimis la pușcărie.
Din Buturugeni, la „Ștefan Gheorghiu”
Ioan Niculae avea o problemă. Se simțea filat și urmărit de serviciile secrete și spunea asta oricui și oricând. „De peste 12 ani sunt urmărit”, se lamenta în 2011. La școlarizarea sa, știa el ceva. În biroul său, de la ultimul etaj al unui bloc de lângă Piața Galați, are un acvariu imens cu pești exotici scumpi. Deși a fost cel care a dat tunul privatizării la „Tutunul românesc” nu lăsa pe nimeni să fumeze la el în birou. Stilul său de a vorbi era cam la fel cu al lui Dan Diaconescu, fără semne de punctuație, numai că ceva mai butucănos. Trebuia să faci eforturi să-l urmărești.
Fostul țăran din Buturugeni, care povestea cu mândrie cum muncea el la pepeni, roșii și ardei, în gospodăria părintească, a terminat și școala de partid a comuniștilor, celebra „Ștefan Gheorghiu”. La întrebarea dacă știe cine a fost personajul care a dat numele instituției pe care a absolvit- o, s-a enervat. Nu știa. Deranjat de controalele la care firmele sale erau supuse, a declarat, la un moment dat, că vrea să-și mute afacerile în Bulgaria ca să nu-l mai urmărească serviciile secrete românești, ci cele bulgărești.

FOTO: Un miliardar în lanul de rapiță. O perioadă va mai vedea câmpul doar la „Viața satului”, dacă va avea voie la televizor
Un om „cumpătat”
Nemulțumit de lenea angajaților săi români a angajat, la combinatul său de la Zimnicea, muncitori bulgari și chinezi. Cu ultimii chiar a făcut o afacere, că o găleată de orez pe zi le ajungea și, dacă stăteau mai puțin de zece într-o garsonieră, se plictiseau. Deoarece combinatul petrochimic Arpechim era, zicea el, nerentabil, l-a închis și mii de oameni au rămas pe drumuri. Din economii, a construit un hotel de cinci stele la Azuga și a cumpărat și renovat un alt hotel emblematic din Venus pe care l-a botezat „Inter”.
A pus bazele unei companii de aviație, „Interaviation”, cu două avioane, din care un jet de lux, Hawker 900 XP, cu nouă locuri, plus un elicopter Dolphin cu șase locuri: „E un început și, de fapt, în afacere e majoritară fata mea, de 22 de ani. Are 51%! Restul e al Interagro”, se lăuda el.
Din miliardar infractor de drept comun
Ioan Niculae este și un tip petrecăreț. La chefurile unde mergea îi plăcea să-l asculte cântând pe un interlop celebru, Genică Boerică, condamnat și el la pușcărie pentru evaziune fiscală și fugit din țară. Dacă va fi prins, va avea ocazia să-i cânte „nani-nani”, la culcare, fanului său, Ioan Niculae. Niculae, patronul Interagro, și fostul baron PSD de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, au primit, săptămâna trecută, sentințe cu executare la Curtea de Apel București, în dosarul în care sunt acuzați că au finanțat ilegal campania electorală a lui Mircea Geoană la președinție, în 2009. Ioan Niculae a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare, iar Bunea Stancu a primit 3 ani de închisoare. „Țara tâmpită”, care i-a adus o avere de 1,2 miliarde de euro, l-a trimis acolo unde îi este locul. La pușcărie. Ca infractor de drept comun.
Tag-uri:
Vizualizări: 3
▼ Răspunde la Aceasta
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri
By la Niciun comentariu:
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Judecătorii au motivat de ce au condamnat "cârtița" lui Liviu Dragnea de la DNA.

Ziare.com

Dosare

Judecătorii au motivat de ce au condamnat "cârtița" lui Liviu Dragnea de la DNA. "A înțeles să torpileze munca colegilor săi. Avea o singură ţintă respectiv, aceea de a ajunge numărul 1 sau 2 în IPJ Constanţa!”

| DEZVĂLUIRI EVZ

Autor:
Ionel Stoica
| sâmbătă, 11 aprilie 2015

Pe parcursul unei lungi perioade de timp, toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire și suspectaţi de divulgarea de informaţii, astfel încât în loc să se ocupe de problemele specifice, DNA-ul a trebuit să aloce resurse și bani identificării unei „cârtiţe”. Afirmația aparține judecătorului care a decis condamnarea la 6 ani și 8 luni cu executare a lui Dan Emil Manolachi, fost ofiţer de poliţie judiciară în cadrul DNA, în prezent ofiţer la IPJ Constanţa cu grad de comisar şef- într-un dosar în care a anunțat comosari din Garda Financiară că sunt monitorizați de DNA.


                                                                                      Liviu Dragnea
Pe parcursul unei lungi perioade de timp, toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire și suspectaţi de divulgarea de informaţii, astfel încât în loc să se ocupe de problemele specifice, DNA-ul a trebuit să aloce resurse și bani identificării unei „cârtiţe”. Afirmația aparține judecătorului care a decis condamnarea la 6 ani și 8 luni cu executare a lui Dan Emil Manolachi, fost ofiţer de poliţie judiciară în cadrul DNA, în prezent ofiţer la IPJ Constanţa cu grad de comisar şef- într-un dosar în care a anunțat comosari din Garda Financiară că sunt monitorizați de DNA.
Polițistul a fost găsit vinovat de judecători pentru folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi favorizarea făptuitorului. Sentința este fără precedent în România. Polițistul a făcut apel, care are termen pe 15 aprilie 2015 la Curtea de Apel București. Manolachi este trimis în judecată că a scos din DNA documente secrete cu antentul SRI,  despre firma Tel Drum și Liviu Dragnea.
Care sunt pedepsele date pe 21 octombrie 2014 de judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul București. Judecătorul este recunoscut pentru duritatea pedepselor sale, de exemplu l-a condamnat pe Dinel Staicu, în dosarul falimentării Băncii Internaționale a Religiilor la 12 ani de închisoare- pedeapsă redusă de Curtea de Apel București la 7 ani. 
  • Dan -Emil Manolachi: 6 ani și 8 luni cu executare
  • Sorin Florea, fost şef al Gărzii Financiare: 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare
  • Ciprian-Mihail Fronea, fost comisar şef al Gărzii Financiare Constanţa: 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare
  • Eduard-Cristian Tomescu, fost comisar în cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General: 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare

Dosarele polițistului Dan -Emil Manolachi
Dan-Emil Manolachi este trimis în judecată în două dosare penale, privind scurgeri de infomații din DNA.
  • În primul dosar, în care s-a dat sentința, Manolachi fost acuzat că a dat infomații despre faptul că unul dintre comisarii Gărzii Financiare, George Cristescu, este monitorizat de DNA. În baza atribuţiilor de serviciu şi a ordonanţei de delegare a procurorului, comisarul şef Manolachi a intrat în posesia informaţiilor existente în dosarul respectiv, date care nu erau destinate publicităţii. Aceste informaţii reprezentau: conţinutul denunţului care a stat la baza înregistrării dosarului, solicitarea şi dispunerea autorizaţiilor de interceptare de către instanţa de judecată, rezultatul activităţilor infracţionale monitorizate urmare a autorizării de către instanţă, aspecte de ordin tactic privind ancheta şi realizarea momentelor operative.
  • Cel de-al doilea dosar, Manolachi a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru că l-a prevenit pe fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Valentin Preda, cercetat pentru trafic de influenţă, privind organizarea unui flagrant de către direcţie. Comisarul-şef a fotografiat o notă secretă emisă de Serviciul Român de Informații (SRI), care conţinea date despre vicepremierul României Liviu Dragnea (PSD) şi despre societatea Tel Drum. Valentin Răducu Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor la data faptelor, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, trafic de influență și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Acesta era membru al PSD- Constanța, și a fost promovat de Radu Mazăre în Guvern. Următorul termen din acest proces este pe 29 aprilie 2015.

Cum motivează judecătorul Mitu Stegaru
Judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul București arată în sentința de condamnare de ce i-a dat o condamnare atât de mare lui Manolachi. 
"Prin desele „scurgeri de informaţii” efectuate de către inculpatul Manolachi, acesta avea o singură ţintă respectiv, aceea de a ajunge numărul 1 sau 2 în IPJ Constanţa ori, furnizarea acelei informaţii inculpatului Fronea dovedea din partea lui Manolachi puterea pe care acesta o are si mai ales, pe care urma să o aibă la IPJ Constanţa, pentru Fronea „prietenia” cu Manolachi fiind esenţială în raport de specificul profesiei pe care o avea Fronea, respectiv aceea de comisar şef Gardă Financiară Constanţa, astfel că remiterea acelor produse alimentare reprezenta o adevărată „investiţie pe viitor”. De asemenea, instanţa apreciază că furnizarea acelor informaţii de către inculpatul Manolachi si apoi prin intermediul celorlalţi trei inculpaţi, martorului –denunţător Cristescu conduce si la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului, fiind evident din actele şi lucrările dosarului că o dată alertat Cristescu nu s-a mai întâlnit cu martorul-denunţător, flagrantul pus la cale de către DNA a eşuat îngreunând astfel activitatea acestora, organele de urmărire penală ajungând astfel că tragă pe răspundere penală pe cei patru inculpaţi la mai bine de un an de la săvârşirea infracţiunilor,” Mitu Stegaru, judecător la Tribunalul București.
“Toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire si suspectaţi de divulgarea de informaţii”
Magistratul a avut în vedere atitudinea nesinceră de care a dat dovadă Manolachi atât în faza de urmărire penală cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti. “Inculpatul pur si simplu a manifestat nepăsare, prin declaraţiile sale încercând de fapt să scape de răspundere penală pe ceilalţi trei inculpaţi, împrejurările si modul de săvârşire a infracţiunilor, promovat într-o înaltă funcţie la nivelul DNA-Structură Centrală- inculpatul în loc să îşi folosească cunoştinţele în scopul exercitării cu bună credinţă a profesiei pe care singur şi-a ales-o a înţeles să „ torpileze” munca colegilor săi si a procurorilor de a căror încredere se bucura, singurul lui ţel fiind acela de a ajunge într-o funcţie si mai înaltă respectiv a aceea de şef IPJ Constanţa, unde o dată ajuns i s-ar fi deschis drumul către „bunăstare”, deşi salariul conform propriei declaraţii nu era unul de neglijat (7.400 lei/lunar); natura si gravitatea infracţiunilor săvârşite de către inculpat, prin divulgarea acelor informaţii, organele de urmărire penală, în speţă DNA, a trebuit să întreprindă eforturi susţinute , pe de o parte, pentru tragerea la răspundere a martorului-denunţător Cristescu, iar pe de altă parte, de depistare a „cârtiţei” infiltrate în structurile sale, practic, pe parcursul unei lungi perioade de timp toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire și suspectaţi de divulgarea de informaţii, astfel încât să se ocupe de problemele specifice, DNA-ul a trebuit să aloce resurse și bani identificării acestei „cârtiţe”, instanţa apreciază că scopul educativ si preventiv al pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului poate fi atins printr-o sancţiune cu pedeapsa închisorii al cărei cuantum va fi maximul special prevăzut de lege si cu executare în regim de detenţie,” se arată în motivarea Tribunalului București.

Riscă 15 ani în cel de-al doilea dosar
Potrivit sentinței, inițial Manolachi a învederat instanţei că recunoaşte infracţiunile puse pe seama sa si înţelege să beneficieze de o reducere a condmnaării cu o treime, potrvit prevederilor legale. La solicitarea instanţei de a detalia pe larg, modalitatea de săvârşire a infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, polițistul a învederat că în realitate, că a săvârşit acele infracţiuni din culpă si nu în forma vinovăţiei cerută de lege, din cuprinsul întregii declaraţii a reieșit că îți afirmă nevinovăția. El a negat toate acuzațiile. Instanța i-a pus în vedere că are dreptul să solicite readministrarea probatoriului efectuat în faza de urmărire penală si noi probe cu ocazia cercetării judecătoreşti. După acest moment procesual, Manolachi “a adoptat o atitudine de dezinteres faţă de cercetarea judecătorească pentru ca în ultimul cuvânt, să-şi afirme din nou nevinovăţia,singura explicaţie a atitudii inculpatului fiind aceea a faptului că a fost trimis în judecată într-o altă cauză penală (aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti) pentru infracţiuni mult mai grave, una dintre acestea fiind cea prevăzută de art. 407 alin.1 C.p. care are o limită maximă a pedepsei de 15 ani închisoare, astfel că inculpatul a considerat că indiferent de cuantumul pedepsei ce ar urma să-l primească în prezenta cauză, acesta va fi absorbit de pedeapsa ce urmează a fi primită în cealaltă cauză.”

Tag-uri:
Vizualizări: 4
▼ Răspunde la Aceasta
By la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Înapoi în viitor