http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Mișu Negrițoiu, şeful ASF
Justiţia Americană: Şeful ASF din România a ÎNCĂLCAT embargoul SUA, falsificând documente bancare | DOCUMENT
Autor:
Silvana Chiujdea
| luni, 27 iulie 2015 |
Mișu Negrițoiu, şeful ASF
Ministerul Finanţelor din Statele Unite a transmis că actualul
sef al Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF), Mișu Negrițoiu, pe
când se afla la conducerea executivă a ING România, a încuviințat o
tranzacție ilegală, care încălca la acel moment embargoul economic impus
de SUA Iranului
Potrivit unor surse, citate de Realitatea TV,
Mișu Negrițoiu se află pe lista neagră a Departamentului de Stat
american și chiar ar putea primi interdicție de a intra în Statele Unite
pentru o perioadă ca urmare a acestui delict. Conform unui document
oficial, prezentat de Realitatea TV,
ING România a jucat un rol esențial ca bancă de tranzit pentru un
transfer ilegal de bani prin care o bancă iraniană a achiziționat un
motor de avion pentru compania aeriană Iran Air. Motorul era produs în
SUA, astfel că achiziționarea lui de către o entitate din Iran încălca
flagrant embargoul.
Tranzacția via ING România din 2003-2004, girată de Mișu Negrițoiu, a încălcat codul penal american, afirmă OFAC (Office of Foreign Assets Control), corp de control al Ministerului american de Finanțe care se asigură că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat.
Pe firul respectivelor tranzacții care au tranzitat ING România a intrat OFAC , un fel de gardian al Ministerului american de Finanțe a cărui menire este de a se asigura că toate schimburile internaționale care implică SUA respectă regimul de sancțiuni și embargourile impuse de statul american.
Scandalul iscat de ancheta OFAC ar fi precipat scoaterea lui Mișu Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de Administrație şi ulterior plecarea lui Negrițoiu din ING România, în 2014.
Încercarea de reabilitare a lui Mișu Negrițoiu s-ar fi făcut prin prin numirea sa în fruntea unei alte instituții mamut – ASF. În tot acest răstimp, Negrițoiu a pledat nevinovat în legătură cu acest scandal și a susținut că plecarea sa de la conducerea ING România nu are nicio legătură cu incidentul, ci s-a întâmplat pentru a lăsa locul altor cadre mai “tinere”, relatează Realitatea TV.
În documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care Mișu Negrițoiu era director ING România, stipulează că, în urma unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
"II.11 În noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de Președintele Bill Clinton spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania.
Pe firul respectivelor tranzacții care au tranzitat ING România a intrat OFAC , un fel de gardian al Ministerului american de Finanțe a cărui menire este de a se asigura că toate schimburile internaționale care implică SUA respectă regimul de sancțiuni și embargourile impuse de statul american.
Scandalul iscat de ancheta OFAC ar fi precipat scoaterea lui Mișu Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de Administrație şi ulterior plecarea lui Negrițoiu din ING România, în 2014.
Încercarea de reabilitare a lui Mișu Negrițoiu s-ar fi făcut prin prin numirea sa în fruntea unei alte instituții mamut – ASF. În tot acest răstimp, Negrițoiu a pledat nevinovat în legătură cu acest scandal și a susținut că plecarea sa de la conducerea ING România nu are nicio legătură cu incidentul, ci s-a întâmplat pentru a lăsa locul altor cadre mai “tinere”, relatează Realitatea TV.
În documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care Mișu Negrițoiu era director ING România, stipulează că, în urma unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
"II.11 În noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de Președintele Bill Clinton spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania.
În noiembrie 2013, exportatorul român a contactat ING România pentru a primi sprijinul băncii în vederea transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul motorului de avion, pentru ca firma românească să poată respecta cerința originii americane a motorului, formulată de importatorul iranian"
Responsabilitatea băncii ING era să verifice legalitatea tranzacției și să informeze atât importatorul, cât și exportatorul, că aceasta încalcă embargoul american și nu poate fi efectuată, chiar în această configurație cu o firmă intermediară în România. În consecință, pentru a putea trece de embargoul american, ING România, condusă de Mișu Negrițoiu, fără aprobarea căruia era exclus să poată fi operate astfel de mișcări, și Banca Tejarat au modificat continutul scrisorii de credit pentru a o face să fie transferabilă de către compania românească către furnizorul american.
Au fost schimbate descrierea mărfii (pentru a eluda originea), destinația finală a bunurilor (din Teheran în Germania). A fost șters certificatul de origine american din documentele originale și orice referire la Iran.
Schimbările făcute de banca Tejarat în colaborare cu ING România au avut ca efect înlăturarea oricărei referiri la Iran și ascunderea originii americane a bunurilor.
ING România nu a stopat tranzacția, nu a refuzat girarea acestei scrisori de credit, ci a continuat procedura, transferând scrisoarea de credit către o bancă americană, apoi suma de 1,2 milioane de dolari exportatorului american, se mai arată în documentul citat.
Tranzacția via ING România din 2003-2004, girată de Mișu Negrițoiu, a încălcat codul penal american, afirmă OFAC (Office of Foreign Assets Control), corp de control al Ministerului american de Finanțe care se asigură că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat.
Pe firul respectivelor tranzacții care au tranzitat ING România a intrat OFAC , un fel de gardian al Ministerului american de Finanțe a cărui menire este de a se asigura că toate schimburile internaționale care implică SUA respectă regimul de sancțiuni și embargourile impuse de statul american.
Scandalul iscat de ancheta OFAC ar fi precipat scoaterea lui Mișu Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de Administrație şi ulterior plecarea lui Negrițoiu din ING România, în 2014.
Încercarea de reabilitare a lui Mișu Negrițoiu s-ar fi făcut prin prin numirea sa în fruntea unei alte instituții mamut – ASF. În tot acest răstimp, Negrițoiu a pledat nevinovat în legătură cu acest scandal și a susținut că plecarea sa de la conducerea ING România nu are nicio legătură cu incidentul, ci s-a întâmplat pentru a lăsa locul altor cadre mai “tinere”, relatează Realitatea TV.
În documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care Mișu Negrițoiu era director ING România, stipulează că, în urma unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
"II.11 În noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de Președintele Bill Clinton spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania.
Pe firul respectivelor tranzacții care au tranzitat ING România a intrat OFAC , un fel de gardian al Ministerului american de Finanțe a cărui menire este de a se asigura că toate schimburile internaționale care implică SUA respectă regimul de sancțiuni și embargourile impuse de statul american.
Scandalul iscat de ancheta OFAC ar fi precipat scoaterea lui Mișu Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de Administrație şi ulterior plecarea lui Negrițoiu din ING România, în 2014.
Încercarea de reabilitare a lui Mișu Negrițoiu s-ar fi făcut prin prin numirea sa în fruntea unei alte instituții mamut – ASF. În tot acest răstimp, Negrițoiu a pledat nevinovat în legătură cu acest scandal și a susținut că plecarea sa de la conducerea ING România nu are nicio legătură cu incidentul, ci s-a întâmplat pentru a lăsa locul altor cadre mai “tinere”, relatează Realitatea TV.
În documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care Mișu Negrițoiu era director ING România, stipulează că, în urma unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
"II.11 În noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de Președintele Bill Clinton spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania.
În noiembrie 2013, exportatorul român a contactat ING România pentru a primi sprijinul băncii în vederea transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul motorului de avion, pentru ca firma românească să poată respecta cerința originii americane a motorului, formulată de importatorul iranian"
Responsabilitatea băncii ING era să verifice legalitatea tranzacției și să informeze atât importatorul, cât și exportatorul, că aceasta încalcă embargoul american și nu poate fi efectuată, chiar în această configurație cu o firmă intermediară în România. În consecință, pentru a putea trece de embargoul american, ING România, condusă de Mișu Negrițoiu, fără aprobarea căruia era exclus să poată fi operate astfel de mișcări, și Banca Tejarat au modificat continutul scrisorii de credit pentru a o face să fie transferabilă de către compania românească către furnizorul american.
Au fost schimbate descrierea mărfii (pentru a eluda originea), destinația finală a bunurilor (din Teheran în Germania). A fost șters certificatul de origine american din documentele originale și orice referire la Iran.
Schimbările făcute de banca Tejarat în colaborare cu ING România au avut ca efect înlăturarea oricărei referiri la Iran și ascunderea originii americane a bunurilor.
ING România nu a stopat tranzacția, nu a refuzat girarea acestei scrisori de credit, ci a continuat procedura, transferând scrisoarea de credit către o bancă americană, apoi suma de 1,2 milioane de dolari exportatorului american, se mai arată în documentul citat.
Tag-uri:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu