http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
luni, 8 februarie 2016
Roubini avertizeaza: Economia reala este bolnava! 2016, anul anormalitatii - Sursa: Business24
Actualitate
09:31 - Roubini avertizeaza: Economia reala este bolnava! 2016, anul anormalitatii
Lumea
a intrat intr-o stare de anormalitate economica, din perspectiva
economistului Nouriel Roubini. Omul care a prevazut criza financiara din
2008 nu da nicio sansa de schimbare a situatiei in...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlRoubini avertizeaza: Economia reala este bolnava! 2016, anul anormalitatii
Foto: Wikimedia
Lumea
a intrat intr-o stare de anormalitate economica, din perspectiva
economistului Nouriel Roubini. Omul care a prevazut criza financiara din
2008 nu da nicio sansa de schimbare a situatiei in care politicienii,
economistii bancilor centrale si investitorii par sa se complaca.
"Intr-adevar, in 2016, economia mondiala va fi caracterizata de anormalitate, in termeni de productie, politici economice, inflatie si comportamentul activelor cheie si al pietelor financiare", scrie Roubini intr-un editorial din Project Syndicate.
Inca de la inceputul acestui an, economia globala a avut de infruntat o noua sesiune de volatilitate a pietelor, caracterizata de prabusirea rapida a pretului actiunilor si a unor active cu risc ridicat.
Sunt destui factori care intretin acest trend: temerea de o aterizare fortata a economiei din China, spaima ca economia americana s-ar putea poticni tocmai in momentul in care Rezerva Federala a crescut rata dobanzii de referinta sau tensiunile inregistrate intre Arabia Saudita si Iran.
La fel, petrolul, laolalta cu lipsa de lichiditati de pe piata si impactul asupra sectorului energetic, mentin vii temerile privind incapacitatea de plata a unor state sau companii si a unei crize sistemice in piata bancara.
Europa mentine la randul ei aceeasi angoasa privind unitatea blocului comunitar, avand acum de confruntat sperietoarea Brexit, in vreme ce partidele populiste de dreapta si de stanga castiga tot mai mult teren pe continent.
Riscurile sunt amplificate de unele tendinte sumbre care anunta o crestere economica mediocra pe termen mediu.
Dar, pana la urma, ce face ca economia globala sa se scufunde in aceasta stare de anormalitate? se intreaba Roubini.
In primul rand, potentialul de crestere al economiilor dezvoltate si emergente a fost afectat de nivelul extrem de ridicat al datoriilor publice si private, de imbatranirea rapida a populatie, tradusa prin cresterea economiilor si reducerea investitiilor, ca si de o larga varietate de incertitudini care au tinut capitalul departe de aceste piete.
In plus, unele inovatii tehnologice nu au reusit sa creasca productivitatea, reformele structurale au batut pasul pe loc, iar stagnarea ciclica prelungita a erodat baza de competente si pe cea a capitalului fizic.
In al doilea rand, cresterea economica a ramas la un nivel anemic, sub potentialul real, in principal din cauza procesului dureros de reducere rapida a gradului de indatorare initiat intai in SUA, apoi in Europa si apoi in mai toate pietele cu un nivel ridicat al datoriilor.
In al treilea rand, politicile economice, in special cele monetare, au intrat in zona neconventionalului. Distinctia dintre politicile monetare si cele fiscale a devenit, in acest context, extrem de neclara.
Acum 10 ani, nici macar termenii folositi pentru desemnarea acestora, relaxare cantitativa, dobanda zero, dobanzi negative la depozite etc., nu se faceau auziti pentru ca, pur si simplu, nu existau.
Acum insa, aceste instrumente monetare neconventionale sunt regula in toate economiile avansate si chiar si pe cateva piete emergente, iar vestile venite dinspre Banca Japoniei si Banca Centrala Europeana ne fac sa credem ca vom vedea si mai multe masuri neconventionale adoptate in viitor, anticipeaza Roubini.
Unii au argumentat ca aceste masuri ar reprezenta o modalitate de a pune presiune pe monedele fiduciare, rezultatul conform argumentatiei lor urmand sa fie o inflatie galopanta, o crestere a ratei dobanzilor pe termen lung, prabusirea dolarului, aprecierea materiilor prime si inlocuirea valutelor cu monede virtuale de tip bitcoin.
In loc de toate acestea, avem o inflatie la un nivel scazut si cu riscul de a cobori in continuare in cazul economiilor avansate, in ciuda politicilor neconventinale adoptate de bancile centrale.
Pentru acestea, provocarea ramane sa creasca inflatia sau macar sa evite zona deflatiei.
In acelasi timp, dobanda acordata depozitelor pe termen lung a continuat sa scada, dolarul s-a apreciat, aurul si alte materii prime au inregistrat un declin rapid, iar bitcoin a fost cea mai slab performanta moneda in perioada 2014-2015.
Adevaratul motiv care se ascunde in spatele nivelului scazut al inflatiei il reprezinta ruptura suferita intre masa monetara si preturi, crede Roubini.
O cauza este reprezentata de faptul ca bancile au inceput sa stranga o multime din banii aflati in circulatie sub forma unor rezerve excesive, in loc sa-i arunce inapoi in piata sub forma de credite. In termeni economici, viteza de circulatie a banilor este extrem de redusa.
Mai mult, rata somajului ramane la un nivel ridicat, dand o putere de cumparare foarte mica populatiei.
Un factor perturbator se inregistreaza si in piata de productie a multor tari, unde exista dezechilibre mari intre capacitatea ridicata de productie si cea scazuta de cumparare a firmelor. China este exemplul cel mai des citat in aceasta privinta.
Acum asistam si la o prabusire a sectorului imobiliar in tari care si-au bazat economia pe boom-ul inregistrat in urma cu cativa ani de petrol si alte materii prime.
Este a cincea anomalie inregistrata in aceasta perioada, cauzata de incetinirea activitatii industriale in China, de scaderea pretului petrolului si a mineralelor si de aprecierea dolarului, care accentueza acest efect asupra pietei de materii prime.
Recentele turbulente in pietele de capital au inceput sa dezumfle bula activelor globale create in urma implementari programelor de relaxare cantitativa, desi extinderea politicitor monetare neconventionale le-ar mai putea alimenta un timp.
Economia reala din tarile avansate si din pietele emergente este bolnava intr-un mod serios si, totusi, pietele financiare de aici au crescut spre varfuri neasteptate, alimentare de relaxarea cantitativa adusa de bancile centrale.
Intrebarea care se pune este: cat timp va continua sa fie Wall Street paralela cu viata reala, din strada? De fapt, aceasta diferenta este un aspect al anomaliei finale inregistrate in economia globala de acum.
Celalalt este reprezentat de faptul ca pietele financiare nu au reactionat cu adevarat in concordanta cu riscurile geopolitice evidentiate de tensiunile din Orientul Mijlociu, criza de identitate a Europei sau agresiunea evidenta a Rusiei.
Si atunci, cat timp aceste politici - in care pietele nu doar ca ignora economia reala, ci minimalizeaza si riscurile politice - pot fi sustinute? conchide Roubini.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business2
"Intr-adevar, in 2016, economia mondiala va fi caracterizata de anormalitate, in termeni de productie, politici economice, inflatie si comportamentul activelor cheie si al pietelor financiare", scrie Roubini intr-un editorial din Project Syndicate.
Un an turbulent
Inca de la inceputul acestui an, economia globala a avut de infruntat o noua sesiune de volatilitate a pietelor, caracterizata de prabusirea rapida a pretului actiunilor si a unor active cu risc ridicat.
Sunt destui factori care intretin acest trend: temerea de o aterizare fortata a economiei din China, spaima ca economia americana s-ar putea poticni tocmai in momentul in care Rezerva Federala a crescut rata dobanzii de referinta sau tensiunile inregistrate intre Arabia Saudita si Iran.
La fel, petrolul, laolalta cu lipsa de lichiditati de pe piata si impactul asupra sectorului energetic, mentin vii temerile privind incapacitatea de plata a unor state sau companii si a unei crize sistemice in piata bancara.
Europa mentine la randul ei aceeasi angoasa privind unitatea blocului comunitar, avand acum de confruntat sperietoarea Brexit, in vreme ce partidele populiste de dreapta si de stanga castiga tot mai mult teren pe continent.
Riscurile sunt amplificate de unele tendinte sumbre care anunta o crestere economica mediocra pe termen mediu.
Dar, pana la urma, ce face ca economia globala sa se scufunde in aceasta stare de anormalitate? se intreaba Roubini.
Datorii si politici neconventionale
In primul rand, potentialul de crestere al economiilor dezvoltate si emergente a fost afectat de nivelul extrem de ridicat al datoriilor publice si private, de imbatranirea rapida a populatie, tradusa prin cresterea economiilor si reducerea investitiilor, ca si de o larga varietate de incertitudini care au tinut capitalul departe de aceste piete.
In plus, unele inovatii tehnologice nu au reusit sa creasca productivitatea, reformele structurale au batut pasul pe loc, iar stagnarea ciclica prelungita a erodat baza de competente si pe cea a capitalului fizic.
In al doilea rand, cresterea economica a ramas la un nivel anemic, sub potentialul real, in principal din cauza procesului dureros de reducere rapida a gradului de indatorare initiat intai in SUA, apoi in Europa si apoi in mai toate pietele cu un nivel ridicat al datoriilor.
In al treilea rand, politicile economice, in special cele monetare, au intrat in zona neconventionalului. Distinctia dintre politicile monetare si cele fiscale a devenit, in acest context, extrem de neclara.
Acum 10 ani, nici macar termenii folositi pentru desemnarea acestora, relaxare cantitativa, dobanda zero, dobanzi negative la depozite etc., nu se faceau auziti pentru ca, pur si simplu, nu existau.
Acum insa, aceste instrumente monetare neconventionale sunt regula in toate economiile avansate si chiar si pe cateva piete emergente, iar vestile venite dinspre Banca Japoniei si Banca Centrala Europeana ne fac sa credem ca vom vedea si mai multe masuri neconventionale adoptate in viitor, anticipeaza Roubini.
Unii au argumentat ca aceste masuri ar reprezenta o modalitate de a pune presiune pe monedele fiduciare, rezultatul conform argumentatiei lor urmand sa fie o inflatie galopanta, o crestere a ratei dobanzilor pe termen lung, prabusirea dolarului, aprecierea materiilor prime si inlocuirea valutelor cu monede virtuale de tip bitcoin.
In loc de toate acestea, avem o inflatie la un nivel scazut si cu riscul de a cobori in continuare in cazul economiilor avansate, in ciuda politicilor neconventinale adoptate de bancile centrale.
Pentru acestea, provocarea ramane sa creasca inflatia sau macar sa evite zona deflatiei.
In acelasi timp, dobanda acordata depozitelor pe termen lung a continuat sa scada, dolarul s-a apreciat, aurul si alte materii prime au inregistrat un declin rapid, iar bitcoin a fost cea mai slab performanta moneda in perioada 2014-2015.
Banii circula cu incetinitorul
Adevaratul motiv care se ascunde in spatele nivelului scazut al inflatiei il reprezinta ruptura suferita intre masa monetara si preturi, crede Roubini.
O cauza este reprezentata de faptul ca bancile au inceput sa stranga o multime din banii aflati in circulatie sub forma unor rezerve excesive, in loc sa-i arunce inapoi in piata sub forma de credite. In termeni economici, viteza de circulatie a banilor este extrem de redusa.
Mai mult, rata somajului ramane la un nivel ridicat, dand o putere de cumparare foarte mica populatiei.
Un factor perturbator se inregistreaza si in piata de productie a multor tari, unde exista dezechilibre mari intre capacitatea ridicata de productie si cea scazuta de cumparare a firmelor. China este exemplul cel mai des citat in aceasta privinta.
Acum asistam si la o prabusire a sectorului imobiliar in tari care si-au bazat economia pe boom-ul inregistrat in urma cu cativa ani de petrol si alte materii prime.
Este a cincea anomalie inregistrata in aceasta perioada, cauzata de incetinirea activitatii industriale in China, de scaderea pretului petrolului si a mineralelor si de aprecierea dolarului, care accentueza acest efect asupra pietei de materii prime.
Recentele turbulente in pietele de capital au inceput sa dezumfle bula activelor globale create in urma implementari programelor de relaxare cantitativa, desi extinderea politicitor monetare neconventionale le-ar mai putea alimenta un timp.
Economia reala din tarile avansate si din pietele emergente este bolnava intr-un mod serios si, totusi, pietele financiare de aici au crescut spre varfuri neasteptate, alimentare de relaxarea cantitativa adusa de bancile centrale.
Intrebarea care se pune este: cat timp va continua sa fie Wall Street paralela cu viata reala, din strada? De fapt, aceasta diferenta este un aspect al anomaliei finale inregistrate in economia globala de acum.
Celalalt este reprezentat de faptul ca pietele financiare nu au reactionat cu adevarat in concordanta cu riscurile geopolitice evidentiate de tensiunile din Orientul Mijlociu, criza de identitate a Europei sau agresiunea evidenta a Rusiei.
Si atunci, cat timp aceste politici - in care pietele nu doar ca ignora economia reala, ci minimalizeaza si riscurile politice - pot fi sustinute? conchide Roubini.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business2
UNPR - cipul implantat democrației din România - Autor: Sebastian Lăzăroiu, analist politic - Publicat: 08:07
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Spectacolul ofensivei liberale pentru
”revenirea la două tururi” s-a cam încheiat. Acum, că fumul s-a mai
risipit, putem înțelege mai bine ce s-a întâmpat cu adevărat. Singurul
rezultat notabil al înfruntării publice PSD-PNL pe tema modului de
scrutin la primării este menținerea UNPR pe scena parlamentară și după 2017 încolo.
Ceea ce, pentru mine, pare că a fost și obiectivul real al ”disputei”
ușor neverosimile iscate la început de an, pe când partidele încă nu se
dezmeticiseră după sarmalele și vinul de sărbători.
Citiți mai departe pe PoliticScan.ro.
UNPR - cipul implantat democrației din România
Spectacolul ofensivei liberale pentru
”revenirea la două tururi” s-a cam încheiat. Acum, că fumul s-a mai
risipit, putem înțelege mai bine ce s-a întâmpat cu adevărat. Singurul
rezultat notabil al înfruntării publice PSD-PNL pe tema modului de
scrutin la primării este menținerea UNPR pe scena parlamentară și după 2017 încolo.
Ceea ce, pentru mine, pare că a fost și obiectivul real al ”disputei”
ușor neverosimile iscate la început de an, pe când partidele încă nu se
dezmeticiseră după sarmalele și vinul de sărbători.
Am
spus neverosimilă, pentru că era greu de înțeles de ce liberalii s-au
trezit dintr-odată frustrați de alegerea într-un singur tur, pe care o
agreaseră cu PSD la masa verde.
Am să explic ce cred eu că s-a întâmplat și mai ales care a fost finalitatea reală.
Așadar,
UNPR se afla într-o situație extrem de dificilă după peripețiile
toamnei lui 2015 (scandal de plagiat, moartea polițistului Gigină,
incendiul Colectiv și căderea guvernului Ponta). Nimeni nu mai voia să
se asocieze cu acest partid, până mai ieri curtat și de social-democrați
și de liberali. Șansele de a se valida pe propriile picioare erau
infime.
Singurul loc unde putea fi
inserat UNPR, în mod natural, era PSD. Dar pesediștii înșiși nu mai erau
deloc fericiți de o colaborare între ei și oamenii lui Gabriel Oprea.
Nu doar problemele de imagine ale liderului și partidului au cântărit,
ci și jocul la două capete pe care UNPR l-a făcut în vară între
social-democrați și liberali (Iohannis).
Cum să-i convingi pe cei de la PSD să ia în remorcă și în 2016 partidul lui Gabriel Oprea? Foarte
simplu. Fluturi un ”pericol mortal”, așa cum este votul în două tururi
(de-a dreptul traumatizant pentru urmașii lui Adrian Năstase) și le
arăți că singura scăpare e UNPR, partid care azi deține o pondere
impresionantă în Parlament (circa 10%). Alături de PNL, UNPR putea
schimba, chipurile, soarta alegerilor locale din 2016, prin revenirea la
votul în două tururi. Târgul a fost simplu: UNPR primește 30 de locuri
eligibile în viitorul Parlament (aproximativ 6% ca pondere) și rămân
alături de PSD pe varianta cu un singur tur la primării.
De fapt, n-a fost un târg real, ci unul mimat. Liberalii au declanșat ”războiul” în bună înțelegere cu Dragnea pentru a-l ajuta pe șeful PSD să-și convingă colegii că UNPR, așa rău cum e, trebuie remorcat în viitorul Parlament.
Al
cui este UNPR și de ce e așa important să aibă o pondere în orice
Parlament? Ca să-l descriem mai bine, aș zice, metaforic, desigur, că UNPR este ”cipul” reglator care i se implantează democrației din România, ca să nu producă rezultate nedorite.
Democrația
este departe de a fi perfectă, nu spun ceva nou. Fie și dacă se uită la
ultimii 25 de ani de parlamentarism în România, unui observator atent
nu i-ar putea scăpa cîteva efecte colaterale negative. Ascensiunea PRM,
un partid extremist, comunist nostalgic, anti-occidental exact în
perioada în care România fusese invitată să-și negocieze intrarea în
Uniunea Europeană (anul 2000). Evenimentele din vara lui 2012, tot
”democratice”, nu-i așa?, care au aruncat o uriașă umbră de îndoială
asupra României pe plan internațional. Ar mai putea fi date și alte
exemple: ”marțea neagră”, guvernarea ”minoritară” Tăriceanu, asalturile
repetate ale politicului asupra justiției, într-un joc, până la urmă și
el democratic, de re-echilibrare a puterilor în stat.
Tradiția și anumite cutume nescrise pot juca acest rol reglator în democrațiile consolidate. Dar nu e cazul României. Și
atunci, dincolo de ecuația reprezentării prin alegeri, sistemul
plantează acest mecanism corectiv subtil, sub forma unui grup
parlamentar care, în momente critice, poate juca un rol crucial.
Prietenii lui Putin: Lista liderilor europeni pro-ruși și legătura cu România - Autor: Florin Pușcaș, Redactor - Publicat: 07:53
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Prietenii lui Putin: Lista liderilor europeni pro-ruși și legătura cu România
Printre extremiştii de dreapta ai
Europei un simbol devine din ce în ce mai popular: steagul rusesc.
„Rusia construieşte o structură similară cu cea a Internaţionalei
Comuniste” (Comintern), se arată într-un raport al serviciilor secrete
cehe BIS, citat de Spiegel Online, scrie euractiv.ro.
Spre
deosebire de era sovietică, Moscova şi-a îndreptat atenţia spre
formaţiunile de dreapta, nu de stânga. Strategia rusă se bazează pe
ideologia expansionistă a lui Aleksandr Dughin, consideră BIS.
Profesor la Universitatea din
Moscova, Dughin visează la "o revoluţie conservatoare” la nivel global.
Este consilierul preşedintelui Dumei de Stat şi apropiat al lui Vladimir
Putin. Acesta ţine legătură cu susţinătorii europeni ai Rusiei.
Aleksandr
Dughin a fost de două ori în vizită în România. Cu ocazia vizitei din
2013, Dughin a trecut şi pe la fundaţia Titulescu a fostului premier
Adrian Năstase. Într-un interviu acordat site-ului ungar alfahir.hu, în
ianuarie 2015, Dughin a susţinut că ţări precum Ungaria, România,
Austria, Serbia și Slovacia ar putea fi absorbite într-un "bloc
eurasiatic” mai mare. Pe 7 iulie 2013, ideologul rus a declarat pentru
Vocea Rusiei că "a treia verigă a lanţului regional al apropierii de
noua alianţă (eurasiatică - n.r.) va fi România”, care, "intrând în
această uniune”, s-ar putea uni cu Moldova.
Lista prietenilor de dreapta ai Rusiei, prezentată de Spiegel Online:
1.
Gabor Vona, preşedintele Jobbik, formaţiune de extremă dreapta din
Ungaria. El consideră Rusia drept un gardian al "adevăratelor valori
europene” şi o contrapondere la "trădătoarea UE”. În 2013 a ţinut un
discurs la Universitatea Lomonosov din Moscova, la invitaţia lui
Aleksandr Dughin.
2. Viktor
Orban: Partidul său, Fidesz, are contacte cu ideologul Kremlinului,
Aleksandr Dughin. Premierul ungar a dat ca model Rusia lui Putin pentru
dezvoltarea unui "stat iliberal".
3.
Johan Bäckman: Finlandezul este un adept al teoriilor conspiraţioniste
şi susţine că jurnalista Ana Politkovskaia, o opozantă a lui Putin ucisă
în 2006, s-ar fi sinucis, deoarece suferea de depresie. Bäckman a fost
"observator" la referendumul în urma căruia Rusia a anexat Crimeea,
afirmând că acesta a fost "perfect legitim conform dreptului
internaţional". Ruşii pretind că Bäckman ar fi un activist pentru
drepturile omului.
4. Mateusz
Piskorski: Polonezul a fost purtătorul de cuvânt al populistului Andrzej
Lepper, după care şi-a făcut partid - Smiana. A călătorit în Crimeea în
2014 în timpul referendumului nerecunoscut pe plan internaţional. Este
cunoscut pentru simpatii neonaziste şi publică pe site-ul rusesc
WhiteWorld.
5. Partidul Ataka
(Bulgaria): Liderul său, Volen Siderov, este antisemit. În Ucraina el
vede "o clică de evrei radicali, care sunt finanţaţi de alţi evrei
capitalişti din SUA". După ce Putin a devenit din nou preşedinte, în
2012, Siderov şi-a exprimat satisfacţia: Rusia este condusă în cele din
urmă de cine trebuie. În 2014, Siderov a primit, la Moscova, un premiu,
pentru serviciile aduse prieteniei bulgaro-ruse.
6.
Jared Taylor (SUA),autor al cărţii "White Identity", a ţinut un discurs
la Forumul Conservator Internațional de la Sankt Petersburg, în martie
2015. Un alt invitat al reuniunii: Nathan Smith, autointitulat "ministru
de externe" al Texas National Movements. Ulii de la Kremlin cred cu
tărie că dezintegrarea Statelor Unite va începe în curând cu
independenţa statului Texas.
7.
Heinz-Christian Strache şi FPÖ: Când vine vorba de intervenţia în
Ucraina, partidul austriac de extremă dreapta FPÖ e unul dintre cei mai
buni aliaţi ai Moscovei. Membrii formaţiunii cer eliminarea rapidă a
sancţiunilor împotriva Rusiei. Strache şi specialistul pe probleme de
politică externă al FPÖ au fost şi ei "observatori” la referendumul din
Crimeea. Au primit finanţare de la "Eurasian Observatory for Democracy
and Elections", organizaţie condusă de un extremist de dreapta din
Belgia şi finanţată de Moscova.
8.
Grecia: Nikolaos Michaloliakos, liderul partidului neonazist "Zori
Aurii", ai cărui logo aminteşte de svastica lui Hitler, pledează pentru
"o alianţă naturală” cu Moscova. Konstantin Malofeiev este prieten cu
mogulul media Giannis Karageorgis.
9.
Nick Griffin: În 2011, liderul British National Party, de extremă
dreapta, a avut prima apariţie importantă la televiziunea rusă. La
alegerile parlamentare din decembrie 2011, Griffin s-a prezentat ruşilor
drept "un observator independent".
10.
Manuel Ochsenreiter: A scris pentru "Deutsche Militärzeitschrift", o
publicaţie de extremă dreapta. În martie 2014, aflat în Crimeea, el îi
informa pe telespectatorii Russia Today că nu există soldaţi ruşi pe
străzile peninsulei ucrainene, aşa cum relata presa occidentală.
11.
Pegida: Agenţia Ruptly, controlată de statul rus, a transmis live pe
Internet protestele Pegida din 2015. La o demonstraţie a organizaţiei
populiste de dreapta din Dresda, din ianuarie anul trecut, Lutz
Bachmann, fondatorul Pegida, l-a prezentat pe rusul Alexander Orşulevici
drept invitat de onoare. Reprezentant al unei grupări separatiste
baltice, Orşulevici este originar din Kaliningrad.
12.
Jürgen Elsässer: Fost comunist, acum redactor al revistei Compact, el
susţine că Angela Merkel este "o dictatoare" şi face apel la ofiţerii
conservatori din Bundeswehr să iniţieze o lovitură de stat militară.
13.
Nigel Farage: Şeful formaţiunii eurosceptice UK Independence (UKIP)
crede că Putin este "genial". A fost o prezenţă constantă la postul de
televiziune Russia Today, destinat străinătăţii.
14.
Udo Voigt şi NPD: Vladimir Putin i-a "vrăjit” de ceva timp pe
extremiştii de dreapta din Germania. În 2012, în Saxonia Anhalt, NPD
(Partidul Naţional Democrat German) îl lăuda pe Putin, care conduce
"fără teamă” Rusia către libertate şi independenţă. Anul trecut, Voigt,
europarlamentar, a fost prezent la Forumul Conservator Internaţional de
la Saint Petersburg.
15. Alexander
Gauland: Liderul formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD), extremă
dreapta, a participat, în decembrie 2014, la o întâlnire la Ambasada
rusă din Berlin. Tot în 2014, o delegaţie a partidului condusă de
Gauland a vizitat Sankt Petersburg, la invitaţia unei fundaţii finanţată
de oligarhul Malofeiev.
16. Matteo
Salvini: Liderul formaţiunii extremiste italiene Liga Nordului este un
oponent ferm al sancţiunilor împotriva Rusiei. Salvini a numit Moscova
"partenerul natural al Europei" şi partidul lui Putin "Rusia Unită", o
"organizaţie soră". S-a pozat în Crimeea cu steaguri ruseşti şi în Piaţa
Roşie, purtând un tricou cu chipul lui Putin. Preşedintele rus l-a
primit la Kremlin, în 2014.
17.
Marine Le Pen: Preşedintele Frontului Naţional apreciază Rusia,
considerând-o "un model pentru politici economice patriotice". I-a luat
apărarea lui Putin pentru intervenţia în Ucraina. Consilierul său
Aymeric Chauprade este cel care ţine legătura cu Moscova. Frontul
Național ar fi primit de la o bancă rusească un împrumut în valoare de
mai multe milioane de euro.
Jurnalist intra in cursa electorala din Bucuresti / surse - Autor: A. Dumitrescu, Redactor - Publicat: 08:38
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Un jurnalist cunoscut, care a decis insa in 2014 sa paraseasca presa, ar urma sa intre in cursa electorala intr-un sector din Bucuresti, potrivit unor surse politice.
Laura Chiriac s-a inscris in vara anului trecut in ALDE, iar acum pare a fi candidatul formatiunii pentru Sectorul 6 după cum a și fost anunțată în cadrul unei emisiuni la Romania TV. Ea ar putea sa se confrunte cu Gabriel Mutu de la PSD si cu Razvan Mironescu PNL.
Fosta jurnalista a lucrat la postul de radio RFI, dar a avut colaborari in calitate de corespondent si cu AFP, televiziuni si radioruri din Franta. Cunoscuta publicului larg a devenit o data cu realizarea unei emisiuni la Realitatea TV, pe care a parasit-o pentru o alta emisiune la Romania TV.
In 2014 a iesit din presa pentru un post de consilier pe probleme sociale in Guvernul Ponta.
Jurnalist intra in cursa electorala din Bucuresti / surse
Un jurnalist cunoscut, care a decis insa in 2014 sa paraseasca presa, ar urma sa intre in cursa electorala intr-un sector din Bucuresti, potrivit unor surse politice.
Laura Chiriac s-a inscris in vara anului trecut in ALDE, iar acum pare a fi candidatul formatiunii pentru Sectorul 6 după cum a și fost anunțată în cadrul unei emisiuni la Romania TV. Ea ar putea sa se confrunte cu Gabriel Mutu de la PSD si cu Razvan Mironescu PNL.
Fosta jurnalista a lucrat la postul de radio RFI, dar a avut colaborari in calitate de corespondent si cu AFP, televiziuni si radioruri din Franta. Cunoscuta publicului larg a devenit o data cu realizarea unei emisiuni la Realitatea TV, pe care a parasit-o pentru o alta emisiune la Romania TV.
In 2014 a iesit din presa pentru un post de consilier pe probleme sociale in Guvernul Ponta.
Poliția Română a fost dotată cu radare ultraperformante cu laser - 8 Feb, 2016
Poliția Română a fost dotată cu radare ultraperformante cu laser
Poliția Română a fost dotată cu radare
ultraperformante cu laser. Opt astfel de aparate radar de tip LTI 20-20
TruCAM au intrat în...
Scurtă revistă a presei :Flux24 - 08 Febuarie 2016
SCANDALUL DIN PSD BUCUREȘTI, DEZVĂLUIRI DESPRE ȘANTAJE: Robert Negoiță amenință colegii cu înregistrări audio video/ PSD sector 5 suspendă mitingul împotriva lui Robert Negoiță la cererea lui Liviu Dragnea
In urma discutiilor pe care le-am avut cu Presedintele PSD, domnul Liviu Dragnea, am luat decizia impreuna cu colegii mei de a suspenda mitingul programat luni, ora 10:00, in fata Primariei Sectorului 3, a declarat duminica seara pentru FLUX 24 președintele PSD sector 5, deputatul Cristian Rizea. CITIȚI ȘI: MEGA SCANDAL ÎN PSD BUCUREŞTI: Luni demonstratie pentru demisia lui Robert
Secretarul general al Confederației Internaționale a Sindicatelor: România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană
România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană cu privire la drepturile lucrătorilor, iar sfaturile cu privire la piața muncii ale FMI au subminat democrația, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES Sharan Burrow, secretar general al Confederației Internaționale a Sindicatelor (International Trade Union Confederation - ITUC). Potrivit acesteia, în 2011, Guvernul român, "împins"Doi proxeneți români au escrocat un milionar elvețian
Doi proxeneţi din Ploieşti au profitat de dragostea unui milionar elveţian pentru o prostituată din România şi l-au escrocat de 300.000 de euro. Femeia l-a păcălit pe afacerist că fiul său este bolnav. Un milionar elveţian s-a îndrăgostit de o prostituată din România şi i-a dat 300.000 de euro pentru a-şi opera fiul, care ar fi fost bolnav de epilepsie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
