Actualitate
09:31 - Roubini avertizeaza: Economia reala este bolnava! 2016, anul anormalitatii
Lumea
a intrat intr-o stare de anormalitate economica, din perspectiva
economistului Nouriel Roubini. Omul care a prevazut criza financiara din
2008 nu da nicio sansa de schimbare a situatiei in...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlRoubini avertizeaza: Economia reala este bolnava! 2016, anul anormalitatii
Foto: Wikimedia
Lumea
a intrat intr-o stare de anormalitate economica, din perspectiva
economistului Nouriel Roubini. Omul care a prevazut criza financiara din
2008 nu da nicio sansa de schimbare a situatiei in care politicienii,
economistii bancilor centrale si investitorii par sa se complaca.
"Intr-adevar, in 2016, economia mondiala va fi caracterizata de anormalitate, in termeni de productie, politici economice, inflatie si comportamentul activelor cheie si al pietelor financiare", scrie Roubini intr-un editorial din Project Syndicate.
Inca de la inceputul acestui an, economia globala a avut de infruntat o noua sesiune de volatilitate a pietelor, caracterizata de prabusirea rapida a pretului actiunilor si a unor active cu risc ridicat.
Sunt destui factori care intretin acest trend: temerea de o aterizare fortata a economiei din China, spaima ca economia americana s-ar putea poticni tocmai in momentul in care Rezerva Federala a crescut rata dobanzii de referinta sau tensiunile inregistrate intre Arabia Saudita si Iran.
La fel, petrolul, laolalta cu lipsa de lichiditati de pe piata si impactul asupra sectorului energetic, mentin vii temerile privind incapacitatea de plata a unor state sau companii si a unei crize sistemice in piata bancara.
Europa mentine la randul ei aceeasi angoasa privind unitatea blocului comunitar, avand acum de confruntat sperietoarea Brexit, in vreme ce partidele populiste de dreapta si de stanga castiga tot mai mult teren pe continent.
Riscurile sunt amplificate de unele tendinte sumbre care anunta o crestere economica mediocra pe termen mediu.
Dar, pana la urma, ce face ca economia globala sa se scufunde in aceasta stare de anormalitate? se intreaba Roubini.
In primul rand, potentialul de crestere al economiilor dezvoltate si emergente a fost afectat de nivelul extrem de ridicat al datoriilor publice si private, de imbatranirea rapida a populatie, tradusa prin cresterea economiilor si reducerea investitiilor, ca si de o larga varietate de incertitudini care au tinut capitalul departe de aceste piete.
In plus, unele inovatii tehnologice nu au reusit sa creasca productivitatea, reformele structurale au batut pasul pe loc, iar stagnarea ciclica prelungita a erodat baza de competente si pe cea a capitalului fizic.
In al doilea rand, cresterea economica a ramas la un nivel anemic, sub potentialul real, in principal din cauza procesului dureros de reducere rapida a gradului de indatorare initiat intai in SUA, apoi in Europa si apoi in mai toate pietele cu un nivel ridicat al datoriilor.
In al treilea rand, politicile economice, in special cele monetare, au intrat in zona neconventionalului. Distinctia dintre politicile monetare si cele fiscale a devenit, in acest context, extrem de neclara.
Acum 10 ani, nici macar termenii folositi pentru desemnarea acestora, relaxare cantitativa, dobanda zero, dobanzi negative la depozite etc., nu se faceau auziti pentru ca, pur si simplu, nu existau.
Acum insa, aceste instrumente monetare neconventionale sunt regula in toate economiile avansate si chiar si pe cateva piete emergente, iar vestile venite dinspre Banca Japoniei si Banca Centrala Europeana ne fac sa credem ca vom vedea si mai multe masuri neconventionale adoptate in viitor, anticipeaza Roubini.
Unii au argumentat ca aceste masuri ar reprezenta o modalitate de a pune presiune pe monedele fiduciare, rezultatul conform argumentatiei lor urmand sa fie o inflatie galopanta, o crestere a ratei dobanzilor pe termen lung, prabusirea dolarului, aprecierea materiilor prime si inlocuirea valutelor cu monede virtuale de tip bitcoin.
In loc de toate acestea, avem o inflatie la un nivel scazut si cu riscul de a cobori in continuare in cazul economiilor avansate, in ciuda politicilor neconventinale adoptate de bancile centrale.
Pentru acestea, provocarea ramane sa creasca inflatia sau macar sa evite zona deflatiei.
In acelasi timp, dobanda acordata depozitelor pe termen lung a continuat sa scada, dolarul s-a apreciat, aurul si alte materii prime au inregistrat un declin rapid, iar bitcoin a fost cea mai slab performanta moneda in perioada 2014-2015.
Adevaratul motiv care se ascunde in spatele nivelului scazut al inflatiei il reprezinta ruptura suferita intre masa monetara si preturi, crede Roubini.
O cauza este reprezentata de faptul ca bancile au inceput sa stranga o multime din banii aflati in circulatie sub forma unor rezerve excesive, in loc sa-i arunce inapoi in piata sub forma de credite. In termeni economici, viteza de circulatie a banilor este extrem de redusa.
Mai mult, rata somajului ramane la un nivel ridicat, dand o putere de cumparare foarte mica populatiei.
Un factor perturbator se inregistreaza si in piata de productie a multor tari, unde exista dezechilibre mari intre capacitatea ridicata de productie si cea scazuta de cumparare a firmelor. China este exemplul cel mai des citat in aceasta privinta.
Acum asistam si la o prabusire a sectorului imobiliar in tari care si-au bazat economia pe boom-ul inregistrat in urma cu cativa ani de petrol si alte materii prime.
Este a cincea anomalie inregistrata in aceasta perioada, cauzata de incetinirea activitatii industriale in China, de scaderea pretului petrolului si a mineralelor si de aprecierea dolarului, care accentueza acest efect asupra pietei de materii prime.
Recentele turbulente in pietele de capital au inceput sa dezumfle bula activelor globale create in urma implementari programelor de relaxare cantitativa, desi extinderea politicitor monetare neconventionale le-ar mai putea alimenta un timp.
Economia reala din tarile avansate si din pietele emergente este bolnava intr-un mod serios si, totusi, pietele financiare de aici au crescut spre varfuri neasteptate, alimentare de relaxarea cantitativa adusa de bancile centrale.
Intrebarea care se pune este: cat timp va continua sa fie Wall Street paralela cu viata reala, din strada? De fapt, aceasta diferenta este un aspect al anomaliei finale inregistrate in economia globala de acum.
Celalalt este reprezentat de faptul ca pietele financiare nu au reactionat cu adevarat in concordanta cu riscurile geopolitice evidentiate de tensiunile din Orientul Mijlociu, criza de identitate a Europei sau agresiunea evidenta a Rusiei.
Si atunci, cat timp aceste politici - in care pietele nu doar ca ignora economia reala, ci minimalizeaza si riscurile politice - pot fi sustinute? conchide Roubini.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business2
"Intr-adevar, in 2016, economia mondiala va fi caracterizata de anormalitate, in termeni de productie, politici economice, inflatie si comportamentul activelor cheie si al pietelor financiare", scrie Roubini intr-un editorial din Project Syndicate.
Un an turbulent
Inca de la inceputul acestui an, economia globala a avut de infruntat o noua sesiune de volatilitate a pietelor, caracterizata de prabusirea rapida a pretului actiunilor si a unor active cu risc ridicat.
Sunt destui factori care intretin acest trend: temerea de o aterizare fortata a economiei din China, spaima ca economia americana s-ar putea poticni tocmai in momentul in care Rezerva Federala a crescut rata dobanzii de referinta sau tensiunile inregistrate intre Arabia Saudita si Iran.
La fel, petrolul, laolalta cu lipsa de lichiditati de pe piata si impactul asupra sectorului energetic, mentin vii temerile privind incapacitatea de plata a unor state sau companii si a unei crize sistemice in piata bancara.
Europa mentine la randul ei aceeasi angoasa privind unitatea blocului comunitar, avand acum de confruntat sperietoarea Brexit, in vreme ce partidele populiste de dreapta si de stanga castiga tot mai mult teren pe continent.
Riscurile sunt amplificate de unele tendinte sumbre care anunta o crestere economica mediocra pe termen mediu.
Dar, pana la urma, ce face ca economia globala sa se scufunde in aceasta stare de anormalitate? se intreaba Roubini.
Datorii si politici neconventionale
In primul rand, potentialul de crestere al economiilor dezvoltate si emergente a fost afectat de nivelul extrem de ridicat al datoriilor publice si private, de imbatranirea rapida a populatie, tradusa prin cresterea economiilor si reducerea investitiilor, ca si de o larga varietate de incertitudini care au tinut capitalul departe de aceste piete.
In plus, unele inovatii tehnologice nu au reusit sa creasca productivitatea, reformele structurale au batut pasul pe loc, iar stagnarea ciclica prelungita a erodat baza de competente si pe cea a capitalului fizic.
In al doilea rand, cresterea economica a ramas la un nivel anemic, sub potentialul real, in principal din cauza procesului dureros de reducere rapida a gradului de indatorare initiat intai in SUA, apoi in Europa si apoi in mai toate pietele cu un nivel ridicat al datoriilor.
In al treilea rand, politicile economice, in special cele monetare, au intrat in zona neconventionalului. Distinctia dintre politicile monetare si cele fiscale a devenit, in acest context, extrem de neclara.
Acum 10 ani, nici macar termenii folositi pentru desemnarea acestora, relaxare cantitativa, dobanda zero, dobanzi negative la depozite etc., nu se faceau auziti pentru ca, pur si simplu, nu existau.
Acum insa, aceste instrumente monetare neconventionale sunt regula in toate economiile avansate si chiar si pe cateva piete emergente, iar vestile venite dinspre Banca Japoniei si Banca Centrala Europeana ne fac sa credem ca vom vedea si mai multe masuri neconventionale adoptate in viitor, anticipeaza Roubini.
Unii au argumentat ca aceste masuri ar reprezenta o modalitate de a pune presiune pe monedele fiduciare, rezultatul conform argumentatiei lor urmand sa fie o inflatie galopanta, o crestere a ratei dobanzilor pe termen lung, prabusirea dolarului, aprecierea materiilor prime si inlocuirea valutelor cu monede virtuale de tip bitcoin.
In loc de toate acestea, avem o inflatie la un nivel scazut si cu riscul de a cobori in continuare in cazul economiilor avansate, in ciuda politicilor neconventinale adoptate de bancile centrale.
Pentru acestea, provocarea ramane sa creasca inflatia sau macar sa evite zona deflatiei.
In acelasi timp, dobanda acordata depozitelor pe termen lung a continuat sa scada, dolarul s-a apreciat, aurul si alte materii prime au inregistrat un declin rapid, iar bitcoin a fost cea mai slab performanta moneda in perioada 2014-2015.
Banii circula cu incetinitorul
Adevaratul motiv care se ascunde in spatele nivelului scazut al inflatiei il reprezinta ruptura suferita intre masa monetara si preturi, crede Roubini.
O cauza este reprezentata de faptul ca bancile au inceput sa stranga o multime din banii aflati in circulatie sub forma unor rezerve excesive, in loc sa-i arunce inapoi in piata sub forma de credite. In termeni economici, viteza de circulatie a banilor este extrem de redusa.
Mai mult, rata somajului ramane la un nivel ridicat, dand o putere de cumparare foarte mica populatiei.
Un factor perturbator se inregistreaza si in piata de productie a multor tari, unde exista dezechilibre mari intre capacitatea ridicata de productie si cea scazuta de cumparare a firmelor. China este exemplul cel mai des citat in aceasta privinta.
Acum asistam si la o prabusire a sectorului imobiliar in tari care si-au bazat economia pe boom-ul inregistrat in urma cu cativa ani de petrol si alte materii prime.
Este a cincea anomalie inregistrata in aceasta perioada, cauzata de incetinirea activitatii industriale in China, de scaderea pretului petrolului si a mineralelor si de aprecierea dolarului, care accentueza acest efect asupra pietei de materii prime.
Recentele turbulente in pietele de capital au inceput sa dezumfle bula activelor globale create in urma implementari programelor de relaxare cantitativa, desi extinderea politicitor monetare neconventionale le-ar mai putea alimenta un timp.
Economia reala din tarile avansate si din pietele emergente este bolnava intr-un mod serios si, totusi, pietele financiare de aici au crescut spre varfuri neasteptate, alimentare de relaxarea cantitativa adusa de bancile centrale.
Intrebarea care se pune este: cat timp va continua sa fie Wall Street paralela cu viata reala, din strada? De fapt, aceasta diferenta este un aspect al anomaliei finale inregistrate in economia globala de acum.
Celalalt este reprezentat de faptul ca pietele financiare nu au reactionat cu adevarat in concordanta cu riscurile geopolitice evidentiate de tensiunile din Orientul Mijlociu, criza de identitate a Europei sau agresiunea evidenta a Rusiei.
Si atunci, cat timp aceste politici - in care pietele nu doar ca ignora economia reala, ci minimalizeaza si riscurile politice - pot fi sustinute? conchide Roubini.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business2
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu