Romania plagiatului bine facut - de Ioana Ene Dogioiu, - Senior editor - Sambata, 05 Septembrie 2015, ora 07:07 - Sursa : Ziare.com

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Politic > Gabriel Oprea > plagiat

Romania plagiatului bine facut

de

 Ioana Ene Dogioiu, 

Senior editor

Sambata, 05 Septembrie 2015, ora 07:07

Citind verdictul fara echivoc al presedintelui Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, Marian Popescu, in privinta acuzatiilor de plagiat la adresa vicepremierului Gabriel Oprea, am inteles de ce Victor Ponta se declara gata sa renunte la functie in favoarea presedintelui UNPR: continuitate si traditie.
Lasand gluma amara la o parte, chestiunea mi se pare foarte grava pe mai multe paliere.

Marian Popescu spune ca, si in cazul lui Gabriel Oprea, la fel ca in cel al lui Victor Ponta, discutam despre zeci de pagini copiate, deci despre un plagiat grosier, "o culpa grava". Si, totusi, Consiliul National de Etica, cel care functioneaza in subordinea Ministerului Educatiei si este singura institutie abilitata sa se pronunte in cazul demnitarilor, a infirmat acuzatia.

Cum? "Legea ne-a obligat, cum se intampla in cazul demnitarilor, sa transmitem autosesizarea la Consiliul National de Etica. Consiliul National de Etica a dat verdictul atat de rapid, incat nici macar nu am apucat sa le transmitem ce incepuseram noi sa analizam", a declarat pentru Gandul presedintele Comisiei de Etica a UB.

Exact ca in cazul dlui Ponta, desi UB, CNTCDU si o comisie internationala de experti au confirmat plagiatul, iata ca o comisie subordonata politic functioneaza ca un zid de netrecut.

Avem, asadar, cred, o problema institutionala foarte serioasa, pentru care nu vad sa se grabeasca cineva sa gaseasca solutie, foarte simpla de altfel: desfiintarea consiliului special care albeste demnitarii plagiatori.

In privinta lui Gabriel Oprea situatia este, intr-un fel, mai complicata decat in cel al premierului Ponta, pentru ca suspiciunea nu vizeaza numai propria teza de doctorat, ci si teze coordonate de dl Oprea, dupa cum a dezvaluit Hotnews: teza secretarei lui Oprea, Adela Loredana Neagu, teza primarului Sectorului 2, Neculai Ontanu, care este si secretar general al UNPR, a avocatei Loredana Radu, care il apara pe Victor Ponta, si a prim-adjunctului procurorului general al Romaniei.

Ceea ce se profileaza este o adevarata industie a plagiatului in mijlocul caruia se afla ditamai vicepremierul Romaniei si, dupa unele voci, un posibil viitor premier al Romaniei. Deci cum se zice in popor, am scapa de necuratul pentru a da de tac'su?

Poate ca un om cu educatie mai precara ar putea privi aceste acuzatii ca pe un moft. "Adica ce? A dat in cap la oameni?". Nu e asa. Plagiatul este o forma de furt, nu de cuvinte, ci de munca. Munca altcuiva inglobata in cuvintele furate. Si orice furt arata o mentalitate viciata. Daca esti capabil sa furi niste cuvinte, niste idei, esti capabil sa furi orice pentru ca furtul nu ti se pare o problema.

Pe de alta parte, plagiatul arata o inclinatie spre impostura. Si impostura ascunde incompetenta. Nu poti sa faci singur o teza de doctorat, dar vrei sa pari ca o poti face si sa profiti de efectele titlului obtinut fara munca.

In orice domeniu, aceste tare mi se par grave, dar cand este vorba despre oameni care au pe mana soarta Romaniei, ele mi se par extrem de periculoase. Nu numai prin ele insele, ci si prin modelul pe care il propaga: cand tanarul roman vede ca un premier plagiator este secondat si ar putea fi inlocuit de alt plagiator, ce intelege? Ca furtul si impostura sunt reteta succesului, nu? Ca asta e calea pe care trebuie sa o apuce si cand este eliminat din examen pentru copiat este victima unui abuz, de fapt?

Vad ca dl Oprea este marea vedeta a politicii romanesti: toti il curteaza, toti ii fac cu ochiul, de vointa domniei sale depinde soarta guvernarii, are televiziuni de casa care ii lustruiesc statuia de dimineata pana seara.

Una peste alta este insusi miezul consensului in interes national. Care este acest interes national?

Il definea recent presedintele Romaniei: "Cercetarea si educatia sunt sansa pe care Romania o are, sansa unui viitor pe care nu avem voie sa il ratam", spunea Iohannis. Condusi de plagiatori, formatori de plagiatori ma tem ca nu avem nicio sansa.

Eu am asteptarea si speranta ca dl Iohannis sa fie intransigent cu boala teribila a furtului si a imposturii intelectuale, in primul rand in virtutea formatiei de profesor a domniei sale, dar si in virtutea schimbarii totale pe care promis-o si pentru care a fost ales.

Cancerul Romaniei nu se reduce la coruptie, ci include toate formele de furt si impostura. Iar, daca nu va incepe si in aceasta zona o ofensiva fara rezerve, Romania lucrului bine facut va esua lamentabil in Romania plagiatului bine facut.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre  

plagiat Oprea plagiat Ponta

Sursa: 
Ziare.com

Ziua in care doi pusti inecati condamna pasivitatea Uniunii Europene - de Emilian Isaila, - Senior editor - Sambata, 05 Septembrie 2015, ora 06:51 - Ziare.com

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Actualitate > invazie imigranti > Europa

Ziua in care doi pusti inecati condamna pasivitatea Uniunii Europene

de  

Emilian Isaila,

 Senior editor

Sambata, 05 Septembrie 2015, ora 06:51

Trebuia ca doi frati, unul de cinci ani si celalalt de trei, sa fie gasiti inecati pe o plaja din Bodrum ca sa realizam ca problema refugiatilor e mai presus de disputele sterile dintre liderii europeni.
Mama celor doi s-a inecat si ea. A supravietuit doar tatal care a fugit din calea Statului Islamic pentru a-si salva familia. Si n-a reusit.

In aceste zile se discuta teorii ale conspiratiei despre interesele lui Vladimir Putin de a destabiliza Occidentul, despre decizia de a primi in casa imigranti sau de a-i lasa de izbeliste.

Urmaresc demult problema refugiatilor, dar pana nu s-a transformat intr-o imensa criza, nimeni nu i-a dat prea multa importanta.

In urma cu doi ani, autoritatile din micuta insula Lampedusa au protestat, spunand ca nu mai fac fata. Nu au fost auziti. Si atunci mureau oameni, si atunci veneau barci pline cu refugiati din Libia ca sa scape de sangerosul razboi dintre taberele lasate mostenire de Gadaffi, dar nu era niciun pericol pentru marea Europa. La CNN si BBC erau stiri scurte, de jurnal. In Romania, nici macar atat.

De mai bine de cinci ani, autoritatile din Grecia striga ca nu au solutii impotriva valurilor de imigranti venite din Asia. Acest lucru se intampla chiar inainte de a incepe razboiul din Siria. Nimeni nu a crezut ca e o problema serioasa. Dar, incet, incet, a devenit.

Cine considera ca aceasta criza a izbucnit peste noapte se insala. Nu. Ea a aparut tocmai pentru ca nimeni nu a avut solutii. Daca existau solutii, n-am fi ajuns aici.

De fapt, pentru aceasta criza, in opinia mea, cea mai vinovata e Angela Merkel si spun asta cu toate ca o consider un politician responsabil si corect, dar nu poti sa-ti propui sa conduci Uniunea Europeana doar in interesul Germaniei.

Daca vrei sa fii lider, trebuie sa-i salvezi pe toti ceilalti. De ani de zile nu reuseste sa gaseasca un limbaj comun cu Franta, cu Marea Britanie ce sa mai vorbim, micile interese nationale devenind generatoare de mari crize umanitare.

Un articol de pe Ziare.com scoate in evidenta oportunitatea provocata de aceasta criza a imigrantilor sirieni si irakieni, in fapt, o posibilitate pentru o Europa imbatranita de a-si revigora populatia si de a oferi un viitor unei generatii de tineri care vor sa-si gaseasca loc pe Batranul Continent.

In Romania, sporul natural e negativ de un sfert de secol, am pierdut trei milioane de locuitori din 1989 si pana acum.

Nu suntem singuri in situatia aceasta si, in loc sa profitam prin politici de integrare coerente, preferam sa ne speriem de 500 de mii de refugiati de razboi cati sunt pana acum.

Sa zicem ca pana la sfarsitul anului vor fi un milion de refugiati, asta inseamna 37.000 de oameni pentru fiecare tara din UE. Daca e sa vorbim in cifre crude, acesti oameni nu i-ar inlocui nici macar pe cei disparuti in ultimul sfert de secol in accidentele rutiere pe minunatele drumuri ale patriei noastre.

Dar, in loc sa gasim solutii, e mai simplu sa ne speriem, sa ne bagam capul in nisip si sa construim teorii ale conspiratiei care mai de care mai nebunesti.

Pana una alta, micutii Aylan si Galip au sfarsit pe plaja unui complex all-inclusive din Turcia fara sa aiba nicio sansa sa se bucure de realizarile unei Uniuni construite din experienta dureroasa a doua razboaie mondiale, o Uniune care si-a propus sa apere viata si drepturile fundamentale ale omului.
 Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre  

criza imigranti copil mort plaja Turcia cota Uniune imigranti

Sursa:
 Ziare.com

Jacques Le Nantec

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

IT WAS LOVE - Frank Duval

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Caricatura zilei – 4 septembrie 4 Sep, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Traian Băsescu acuză Occidentul că a dus la crearea Statului Islamic și la criza refugiaților - Flux 24

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Traian Băsescu acuză Occidentul că a dus la crearea Statului Islamic și la criza refugiaților

• Traian Băsescu acuză Occidentul că a dus la crearea Statului Islamic și la criza refugiaților

Fostul președinte Traian Băsescu a acuzat joi seară Occidentul că a creat  puterea de azi a Organizației Statul Islamic prin intervențiile greșite în Libia și Siria, la care România s-a opus. Băsescu a reiterat la B1 Tv că se opune primirii refugiaților în România.
Să mă lase UE cu solidaritatea, a susținut Băsescu.
Fostul șef al statului român a spus că România a anticipat ce se va întâmpla în Consiliul European.
CITIȚI ȘI:Traian Băsescu: România NU trebuie să primească refugiați/ Țările occidentale care au provocat haosul din Libia și Siria să-și asume responsabilitatea
Aștept ca președintele și premierul să se folosească de ceea ce a făcut România în această direcție în Consiliul European și prin poziția de atunci să explice acum de ce nu acceptă refugiați, a mai spus Băsescu.
UE nu poate face acestei situații, dar s-a ferit să ia măsuri, e o chestie majoră de securitate, a mai afirmat fostul președinte.
Băsescu a susținut că trebuie distruse capacitățile de plecare a navelor de imigranți.
Ieri erau 1700 de refugiați pe care trebuie să îi primească România, azi sunt 7000, mâine vor fi mult mai mulți, a mai precizat Băsescu.
”Eu am spus și în intervenția mea de acum câteva zile, când am fost categoric împotriva unei poziții prin care România să accepte primirea refugiaților. Îmi mențin poziția că România ar face o mare greșeală să intre în categoria statelor membre care vor accepta refugiați, indiferent că sunt din Siria, din Magreb sau Afganistan. România are piloni extrem de puternici în Consiliul European. Nu e treaba mea să le spun public, e treaba reprezentanților României să valorifice acele poziții. Vreau să spun un lucru. România și-a pus piloni în interiorul Consiliului European asupra Orientului Mijlociu, Asupra Libiei și Siriei, care sunt acum marile goluri, care îi pot folosi la o poziție prin care să spună: România v-a avertizat, dar ați luat-o pe cont propriu. Nu ne puneți să plătim o factură pe care voi ați generat-o. Povestea cu solidariatea trebuia să funcționeze atunci când România a atras atenția cu Siria și Libia, cu ce punem în locul dictatorilor. Și am pus Statul Islamic care își trimite oamenii peste mări. Pentru că Stat Islamic deține exploatări petroliere, deține în Siria și Irak zone de control are resurselor petroliere pe care le valorifică. Și în acest val de care ne e milă, intră și oameni finanțați de cei care dețin astfel de resurse.Îi văd și eu că sunt chinuiți, dar când ești șef de stat în loc de inimă trebuie să ai o piatră. În condițiile în care avem un acord de la Dublin care spune clar că care sunt regulile UE cu privire la imigrația ilegală. Cine crede că astfel de valuri se preiau doar prin a le oferi cazare se înșală profund”, a declarat Traian Băsescu în cadrul emisiunii ”Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV și moderată de Cătălin Striblea și Sabin Orcan.
Fostul președinte a mai spus că îi este de milă de refugiați, de mamele care fug cu copiii în brrațe, dar ”ca șef de stat, trebuie să ai o inimă de piatră”.
Acesta a mai menționat faptul că autoritățile din țara noastră ar trebui să trateze criza imigranților ca pe o problemă de securitate pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană. Traian Băsescu a mai afirmat că UE nu poate face față acestei situații, care era anticipabilă.
Ba mai mult, susține fostul președinte, România nu are de ce să primească 1.700 sau 7.000 de imigranți (n.r. cifre vehiculate în presă), deoarece nu știm multe informații despre aceste persoane.
”Eu sunt un om căruia îi dau lacrimile. Am văzut imaginile, sunt înduioșătoare, dar un șef de stat trebuie să spună nu”, a spus Băsescu.

Isabela Vasiliu-Scraba, „Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic - ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Isabela Vasiliu-Scraba, „Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic

Motto: „Am văzut Rinocerii de Ionescu. Alături de sclavia economică, rinocerizarea e unul din flagelele cumplite și permanente pe care omul e nevoit să le suporte. Rinocerizarea e perfect valabilă peste tot unde se face politică și se propagă vreo ideologie”. (Victor Felea, Jurnal, 13 sept. 1964).

„Rinocerizarea” criteriului biografic s-a putut observa la un istoric dilematic recenzând  Scrisorile din București, 1944-1946 (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006) trimise de profesorul Eric Tappe (1910-1992) specialist în limba română la Universitatea din Londra, fost elev al istoricului Grigore Nandriș de la Londra (fratele memorialistei Anița Nandriș Cudla deportată de sovietici de la Cernăuți în Siberia pentru 20 de ani). Ȋntr-un  articol din 2008 (vezi „Dilema Veche”, Nr. 211/ 2008), Andrei Pippidi mentionează relațiile englezului Tappe cu români de prestigiu, cu istoricul academician gen. Radu Rosetti, cu arheologul Ion Nestor (1905-1974), director al Muzeului Național de Antichități - devenit din 1956 Institutul de Arheologie al Academiei-, și cu Marioara Golescu (1), - ultima fiind cea care a avut ideea de a salva prin fotografiere multe din Tăblițele de la Sinaia făcute dispărute în comunism (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Un ziarist, o filoloagă și o carte bombă: Cronica geto-dacă de pe Tăblițele de la Sinaia, în rev. „Oglinda literară”, Focșani, Nr. 76/ 2008, p.3382,  http://www.isabelavs.go.ro/Articole/dan_romalo2.htm     ), dar „uită” arestările istoricilor menționați, detenții începute la Ministerul de Interne condus de Teohari Georgescu / Burăh Tescovici. „Regimurile care funcționeză pe baza terorii exercitate de o poliție politică” ar fi conspirative, observa în 2002 un fost deținut politic, nepot al istoricului militar Radu Rosetti, decedat în temnița comunistă din Sighetul Marmației (2).

„Rinocerizarea” devine posibilă după „cucerirea puterii prin modificarea mentalității, grație hegemoniei ideologice” veșnic atentă ca cele spuse și publicate să nu-i fie defavorabile (vezi Ion Varlam, Pseudoromânia. Conspirarea deconspirării, București, Ed. Vog, 2004, p.68). Istoricul Ion Varlam vede o ilustrare simbolică a conspirativității chiar în numele conspirativ al unor comuniști precum Lenin, Stalin, Molotov, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Walter Roman, Silviu Brucan, Leonte Răutu, Andrei Oișteanu, Paul Cornea, Zigu Ornea, etc.” (Op. Cit., p.66). 

După moda „libertății de expresie” dinainte de 1990 când era absolut interzis a se vorbi în public despre martirii închisorilor comuniste (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martirică a Sfântului Arsenie Boca, https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/) și despre milioanele de detenținuți politic de după 23 august 1944 (vezi  Monumentul victimelor comunismului din Elveția, la Chene Bours, aproape de Geneva) dilematicul recenzent al Scrisorilor din București s-a ferit să menționeze temnița politică făcută fără nici o vină de exact acele personalități care-l impresionaseră pe Eric Tappe în anii șederii sale de la sfârșitul anului 1944 până în 1948 la Misiunea Militară Britanică din București.

Despre detenția Marioarei Golescu (1897-1987), condamnată la 20 de ani de muncă silnică (3), aflăm de la d-na Aspazia Oțel Petrescu povestind în două pagini antologice cum a salvat-o Marioara Golescu după înghețul pe timp de iarnă la izolator (vezi Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne..., București, Ed. Platytera, 2008, pp. 233-235, prima ediție în 2000 la Fundația Culturală Buna Vestire, pp. 235-238).

Ȋn cazul Mariei Golescu (specialistă care studiase mult în străinătate) arestată în 1949, „uituceala” dilematicului istoric Andrei Pippidi este cu atât mai semnificativă, cu cât nobila specialistă în artă bisericească,  „poliglotă și plină de înțelepciune” (apud. Aspazia Oțel Petrescu) făcuse anii de temniță comunistă pentru „vina” de a-l fi cunoscut și a fi corespondat cu britanicul Eric Tappe (4), „vină” care le-a dat prilej agenților Moscovei să-i confecționeze acuzația de „spioană britanică” și s-o condamne pentru „înaltă trădare de patrie”.

Note și considerații marginale:

1.Colaboratoare cu articole de istoria artei bizantine în reviste prestigioase ale vremii (Revista Fundațiilor Regale, Cronica numismatică și arheologică, Convorbiri literare, Revue historique du Sud-Est europeen, Boabe de grâu, etc) Maria Golescu a publicat în Buletinul Comisiunii Istorice, 1943-1944, articolul Un arhitect român la începutul veacului al XIX-lea : meșterul Ilie Gulie, pp.109-113, on-line https://fr.scribd.com/doc/264118184/Maria-Golescu-Mesterul-Ilie-Gulie-1943-1944 . Despre caietele ei aflate în arhiva Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” din București s-a publicat în 16 mai 2013 un articol scris de Silvia Marin Barutcieff și Cristina Bogdan, on-line la http://revistacultura.ro/nou/2013/05/lada-de-zestre-a-mariei-golescu/ .

2. Despre academicienii și istoricii supuși regimului de exterminare din inchisoarea de la Sighetul Marmației se poate citi în cartea profesorului Nuțu Roșca, Închisoarea elitei românești (Baia Mare, Ed. Gutinul, 1998) de unde aflăm că rinocerizații regimului comunist scriau pe actele de deces ale celor uciși după gratii „persoană fără ocupație”. Iată câteva nume ale „dezocupaților” arestați de poliția politică: academician George Brătianu, decedat la 55 de ani după trei ani de temniță, doctor în litere la Sorbona, profesor de istorie universală, succesor al lui N. Iorga; acad. Alex. Lapedatu, decedat după trei luni de închisoare politică, din 1935 președinte al Academiei Române; acad. Ioan Lupaș, președinte al Secției Istorice a Academiei Române, descoperitorul actelor originale ale Unirii ortodocșilor cu papistașii, istoric sfătuit de Lucian Blaga să nu publice sub comuniști actele din care reiese înșelăciunea catolicilor;  acad. Ion Nistor, fost rector al Universității din Cernăuți, unde era profesor de Istoria Românilor ; acad. Dumitru Caracostea, doctor în filologie romanică la Viena cu W. Meyer-Luebke, fost profesor universitar la catedra de Istorie literară și Folclor de la Universitatea din București, fost Președinte al Secției Literare a Academiei Române, deținut din 1950 până în 1955 la inchisoarea din Sighet fără a fi fost judecat și condamnat; filozoful academician Ion Petrovici specializat în Germania șI în Franța, fost profesor de logică și de istoria filozofiei la Universitatea din Iași, apoi la Universitatea din București,  italienistul Alexandru Marcu, membru corespondent al Academiei purtat în lanțuri în închisoare împreună cu filozoful Mircea Vulcănescu, ambii omorâți după gratii ; poetul Adrian Maniu, membru corespondent al Academiei, publicat după ieșirea din temniță de poetul Mircea Ciobanu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Poet la vremea lui Ahab, https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ciobanu10mirceapoezii/ ); istoricul basarabean Ion Pelivan care a făcut parte din Delegația României la Conferințele de pace de la Paris șI Geneva, decedat după patru ani de închisoare comunistă; istoricul Teofil Sauciuc-Săveanu, fost rector al Universității din CernăuțI unde a predat filologie clasică, doctor în filozofie șI litere la Viena, profesor de istorie antică șI epigrafie la Universitatea din București; acad. Radu Rosetti, istoric militar, fost director al Muzeului Militar șI apoi al Bibliotecii Academiei; acad. Silviu Dragomir (unchiul filozofului Alexandru Dragomir, vezi interviul refăcut șI adnotat de Isabela Vasiliu Scraba https://isabelavs2.wordpress.com/miscellanea/isabelavs-adnotat3-interviu-alxdragomir/ ), istoric cercetător al arhivelor austriece șI maghiare, fost profesor universitar, doctor în teologie șI istoric al bisericii; acad. George Fotino, eminent specialist în limbi clasice, fost decan șI profesor de istorie a dreptului românesc la Universitatea din București; istoricul Ștefan Meteș, membru corespondent al Academiei, fost director al Arhivelor Statului din 1922 până în 1947; istoricul Victor Papacostea, fost profesor la Facultatea de Litere șI Filozofie din București șI întemeietorul Institutului de Studii șI Cercetări Balcanice; Zenovie Pâclișanu, decedat în închisoarea din Sighetul Marmațiuei, membru corespondent al Academiei, autor de scrieri privitoare la istoria bisericească, fost profesor de teologie la Blaj (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualizări. Elemente pentru o topologie a prezentului, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2002, pp. 141-142, http://www.scribd.com/doc/130732402/IsabelaVasiliuScrabaContextualizari ). 

3.Condamnarea de 20 de ani de muncă silnică a aflat-o d-na Aspazia Oțel Petrescu de la Marioara Golescu (1897-1987) întemnițată la 53 de ani probabil doar pentru că era o „medievalistă de mare cultură și cu o minte fermecătoare, pasionată de istorie și de arheologie” (Dan Romalo, Cronica getă pe plăci de plumb, Ed. Alcor, București, 2005, p.19). Informația Aspazia Oțel Petrescu este mai credibilă decât „condamnarea la 16 ani” despre care scrie Enciclopedia României on-line după George Marcu (coordonator), Enciclopedia personalităților feminine din România, București, Ed. Meronia, 2012, mai ales că inerția vremurilor de teroare securistă e sezizabilă exact la capitolul istoriei detențiilor politice despre care înainte de 1990 era absolut interzis a se vorbi. Iată pasajul despre Maria Golescu din cartea fostei studente a lui Lucian Blaga ajutată să scape de „repatrierea” în URSS de mama scriitorului Marin Tarangul (1938-2010), care-i fusese profesoară la Liceul de fete din Cernăuți. Tânăra Aspazia ajunsese înghețată tun în „camera secretului mare” unde condamnatele aveau pedepse mari : „Văzând că picioarele mele refuză să-și revină, domnișoara Marioara Golescu m-a chemat pe patul dânsei, mi-a desfășurat picioarele din tot felul de șosete cu care au fost îmbrăcate, doar, doar se vor încălzi și așa goale, le-a aplicat direct pe epigastrul său, locul cel mai cald al corpului omenesc. Nu puteam să le retrag  deoarece domnișoara le ținea stâns înlănțuite și ca să nu mă întind la o polemică pe linia sacrificiului ce-l făcea, a început să-mi povestească un episod din viața sa, cu adevărat extrem de interesant. Vocea ei plăcută, cu timbru grav, ne-a dus în însorita Italie, la braț cu Charles Diehl, reputatul bizantinolog, într-o discuție  privitoare la primele mânăstiri creștine din acea țară, discuție polemică pe care dânsa avea s-o câștige. Mă întrebam cum putea să suporte sloiurile de ghiață ale picioarelor mele când într-o cameră neîncălzită într-o iarnă haină păstrarea căldurii propriului corp era o problemă. Simțeam cum, în schimbul căldurii ce mi-o ceda primea fiori de ghiață care îi dădeau un frison ușor. Cu mâna ei bolnavă. în timp ce povestea, îmi masa ușor picioarele pentru ca trecerea la starea normală să fie mai puțin dureroasă. Și astfel, încet, încet a reușit să-mi dezmorțească sloiurile de gheață și să-mi aducă picioarele la o stare normală. Eu eram foarte mândră că eram nepoata bunicilor mei, unul fost căpitan de răzeși sub Soroca Nistrului, celălalt fost plăieș vornic în Cotenii de sub Cernăuți… Cât de mândră trebuie să fie domnișoara Mărioara Golescu de strămoșii ei, această voevodală prințesă valahă (căci Goleștii una sînt cu Basarabii) și cât de vrednică era de ei, căci pe un câmp de luptă diferit de acela pe care luptaseră ei nu a pregetat să încălzească la sânul ei plebeenele mele picioare” (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către tine, Doamne, 2008, pp.233-235).

4. Corespondența dintre Eric Tappe și Maria Golescu (din perioada 1946-1979) se află în arhiva School of Slavonic and Est European Studie htts,  Tappe Collection, vezi http://www.aim25.ac.uk/cgi-bin/vcdf/detail?coll_id=7064&inst_id=58 . Maria Golescu a ajuns în Anglia „cumpărată” cu 4500 de lire sterline la începutul deceniului șase probabil prin același personaj Jakober prin care Ion Rațiu și alți români din exil negociau cumpărarea filozofului Noica aflat și el fără de vină după gratii. Prețul cumpărării lui Constantin Noica prin acel Jakober, „traficant de vieți umane și reprezentant al intereselor românești în domeniul cerealelor” (vezi Ion Rațiu, Cine mă cunoaște în țară așa cum sunt?, București, Ed. „Progresul Românesc”, 1991,  p.92), ar fi fost de 3000 lire sterline, din care Mircea Eliade ar fi dat 500 de dolari. Noica urma să  ajungă „în Apus prin luna mai 1962” (apud. Ion Rațiu, op. cit). Cum bine se stie, Noica a ieșit din temniță abia în 1964 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Excluderea din cultura românească a lui Noica și a poeților martirizați în închisorile comuniste, https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-10noicaexclus/ ).

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate