Criza economică din China face să tremure planeta
de Gabriela Anghel , 25 august 2015
- stire actualizata la ora 00:01, 25 august 2015
Bursa din Shanghai a terminat luni şedinţa cu o cădere de 8,5%, cea mai mare scădere zilnică de peste opt ani, într-o piaţă mereu afectată de morozitatea economiei chineze în pofida eforturilor autorităţilor pentru a asigura investitorii. Beijingul anunţa duminică autorizarea gigantului fond naţional de pensii (3.500 miliarde yuani, echivalentul a 476,4 miliarde euro) de a investi până la 30% din activele sale în acţiuni. Pentru stoparea căderii burselor, un organism public, CSF, a realizat deja achiziţii masive de acţiuni în iulie.
Pentru moment, acţiunile de forţă ale Beijingului par incapabile să asigure investitorii, care rămân preocupaţi de încetinirea creşterii economice a ţării, dar şi de apariţia bulelor speculative, în special de supraevaluarea excesivă a pieţelor, deconectate de economia reală. Pentru oprirea spectaculoasei căderi a burselor chineze, Beijingul a intervenit în forţă după sfârşitul lunii iunie prin organisme publice care au realizat achiziţii masive de acţiuni, fără să poată întrerupe corecţia pieţelor pe termen lung.
Devalorizarea-surpriză a yuanului la 11 august – percepută ca un efort disperat al autorităţilor chineze pentru relansarea exporturilor şi a activităţii economice – nu a făcut decât să accentueze îngrijorarea generală, provocând o undă de şoc pe pieţele financiare. Potrivit analiştilor, Bursa din Shanghai pare condamnată să cadă sub 3.000 puncte. „Este un adevărat dezastru şi pare că nimic nu îl poate opri”, declara Chen Gang, analist la Heqitongyi Asset Management.
Undă de şoc
Dacă ar fi nevoie de o dovadă în plus a dependenţei de China la nivel mondial, furtuna monetară din ultimele zile este un exemplu în acest sens. Scăzând consecutiv în trei zile valoarea monedei sale, yuanul, în raport cu dolarul, Beijingul a declanşat o undă de şoc, un debut de panică pe pieţele mondiale. Din Frankfurt la Seul, toate bursele au fost afectate şi cursul materiilor prime, în frunte cu petrolul, a căzut la niveluri nemaiîntâlnite în ultimul deceniu.Toate pieţele internaţionale au interesul găsirii unei soluţii rapide, locomotiva chineză fiind indispensabilă creşterii mondiale. Dar hipercreşterea ţării aparţine trecutului şi se speră că puterea de la Beijing încearcă prin toate mijloacele să oprească prăbuşirea. Îngrijorarea investitorilor privind încetinirea economiei chineze şi impactul negativ asupra economiilor emergente a zguduit pieţele financiare din întreaga lume în ultimele zile şi nu sunt semne de încetinire. Pesimismul este prezent în întreaga Asie şi toate pieţele sunt în scădere la scară mondială.
Spre un război monetar?
Devalorizarea actuală, cea mai importantă din 1993, pare o măsură pentru susţinerea exporturilor milioanelor de întreprinderi, mai ales din sudul Chinei, şi prezintă toate atributele unei declaraţii de război monetar. Însă trebuie considerată ca o evoluţie dorită spre liberalizarea yuanului, prealabilă intrării sale în ansamblul marilor devize mondiale, alături de dolar, de euro sau de lira sterlină. O strategie avută în vedere de multă vreme la Beijing.În spatele acestei normalizări în curs se află în discuţie viabilitatea modelului economic chinez. Puterea zdrobitoare a marilor grupuri de stat sufocă iniţiativa privată. Restricţia intrării capitalurilor şi controlul strict al sectorului bancar orientează investitorii în direcţia proiectelor guvernamentale, lăsând pe margine întreprinzătorii.
În palatul Zhongnanhai, inima puterii chineze, se simte ezitarea, estimează experţii. În parte de teama instabilităţii, dar mai ales pentru că în opacitatea sistemului creat de partidul unic se ascund grupurile de interese care multă vreme au profitat de acest statu-quo.
» Acum, când China s-a impus printre primele puteri, întreaga planetă este dependentă de capacitatea sa de a se reforma.