Yahoo! 360° - Sin D's Blog : PARTIDUL VEDETĂ AL EUROALEGERILOR A FOST DESIGUR P L D

Yahoo! 360° - Sin D's Blog
PARTIDUL VEDETĂ AL EUROALEGERILOR A FOST DESIGUR P L D

"TITLURILE ZILEI
PNL şi PLD, umăr la umăr la Constanţa
Cosmin ZAPOROJAN
Liberalii au strâns 13,93% din voturi în judeţ, în timp ce pelediştii au luat 12 procente # PD a câştigat alegerile la malul mării cu 32,88%
Pupi şi Stolo le suflă în ceafă liberalilor





Clasa politică a susţinut, duminică, primul examen în faţa românilor dintr-un ciclu electoral de doi ani. Atât scrutinul pentru euro-parlamentare, cât şi referendumul pentru votul uninominal, au stat sub semnul indiferenţei, chiar silei, românilor, sătui să tot fie părtaşi la alegerea unor sisteme politice ce s-au dovedit de fiecare dată ticăloşite. Aşa că românii au preferat să nu iasă la vot, prezenţa la urne fiind undeva la 28 de procente.









În judeţul Constanţa, de asemenea, oamenii nu s-au prea înghesuit cu ştampila. Din 624.000 de alegători înscrişi pe listele electorale, doar 184.000 şi-au exercitat dreptul votului, puţin peste 29% din electorat.












Curentul naţional pro-PD s-a păstrat şi la Constanţa, deşi democraţii locali nu au făcut eforturi considerabile în campanie. Ba chiar pediştii constănţenii au depăşit media pe ţară cu aproximativ 3 procente.








Nemultumit de rezultatele de la euroalegeri,
Orban spune ca PNL a pierdut voturi din cauza lui Stolojan
Partidul National Liberal are multe sa-si reproseze, chiar daca a iesit pe un onorabil loc trei in alegerile europarlamentare. Scorul este sub potential si asteptari, ba mai mult, PNL suporta cu greu faptul ca PLD a trecut, cu brio chiar, pragul de 5%. Ieri, in momentele in care liberalii s-au reunit in sedinta pentru a dezbate ceva ce nu au dorit apoi sa comenteze clar, s-a vehiculat si ideea conform careia urmeaza sa cada capete. Primii vizati – spun surse – ale ministrilor Adrian Cioroianu, Tudor Chiuariu si Cristian David, a caror activitate nu este una tocmai de lauda si de ridicat procentele partidului. Urmeaza, se mai aude, si analiza in teritoriu, a organizatiilor si scorurile obtinute de acestea, la Constanta de exemplu fiind extrem de suparator procentul obtinut de PLD – de 12%.
Alta data in verva si dornic sa intretina buna dispozitie a presei prin comentarii picante, vicepresedintele PNL Ludovic Orban a parut, de aceasta data, extrem de abatut dupa sedinta partidului. A dat vina pe oboseala si a evitat, sistematic sa spuna despre ce s-a discutat la intrunirea PNL de la centru: „Am vorbit... numai despre lucruri frumoase!”, a spus, cu amaraciune in glas, Orban. Vicepresedintele nu a dorit sa confirme daca s-a discutat despre o eventuala remaniere guvernamentala, mentionand doar ca „oricum, o remaniere se face greu, e nevoie de semnatura lui Basescu pentru numirea altor ministri”. In ceea ce priveste rezultatele alegerilor pentru europarlamentare, Ludovic Orban a afirmat, deschis: „Eu sunt nemultumit. Cu o strategie bine pusa la punct PNL ar fi putut lua 16,5 – 17% din voturi, atat cat este potentialul partidului”. Motivul pentru care PNL nu a „scos” mai mult: „Am pierdut voturi din cauza lui Stolojan. Noi nu am contracarat confuzia care a fost facuta in legatura cu Stolojan si partidul acestuia, a faptului ca el nu mai reprezinta PNL”, a declarat pentru „Replica” Orban. In ceea ce priveste invitatia presedintelui Traian Basescu, lansata partidelor parlamentare, precum si grupul parlamentar al minoritatilor nationale, la consultari pe tema votului uninominal, Ludovic Orban a declarat ca PNL n-o va onora. „Ce sa discutam? Nu mai avem ce”, a completat vicepresedintele liberal. Cat priveste rezultatul de la referendum – adica faptul ca nu a fost validat – Orban este de parere ca acest lucru reprezinta „cea mai mare infrangere a lui Basescu”. De mentionat ca invitatia la consultarile initiate de Basescu pentru ziua de joi, incepand cu ora 11.00, cand pentru prima data este invitat si PLD, au fost deja refuzate si de PSD si PRM, nu doar de PNL. (Alexandra Anton)

"Cei 35 care ne vor reprezenta in Parlamentul European
Potrivit datelor anuntate de Biroul Electoral Central (BEC), din totalul de 35 de europarlamentari romani care vor pleca in Parlamentul European 11 vor fi democrati, 8 social-democrati, 6 - PNL, in timp ce PLD si UDMR vor avea cate doi. De asemenea, un loc va fi ocupat de candidatul independent Laszlo Tokes, deoarece pragul pentru candidatii independenti este de 2,5%. Cel mai probabil, prin redistribuirea voturilor partidelor care nu au obtinut pragul de 5%, PD va mai obtine inca 3 mandate, iar PSD si PNL cate unul. Desi unii dintre candidatii eligibili ar putea renunta la mandat in favoarea urmatorilor pe lista, calculul arata ca lista finala a politicienilor care ne vor reprezenta in Parlamentul European este urmatoarea:


REPREZENTANTI PD

1. Frunzaverde Sorin - 47 ani. Profesia: Inginer

2. Anastase Roberta Alma - 31 ani. Profesia: Sociolog

3. Filip Petru - 52 ani. Profesia: Inginer

4. Iacob-Ridzi Monica - 30 ani. Profesia: Economist, jurist

5. Marinescu Marian Jean - 55 ani. Profesia: Inginer

6. Petre Maria - 56 ani. Profesia: Economist

7. Niculescu Rares Lucian - 31 ani. Profesia: Licentiat stiinte politice

8. Zlotea Marian - 36 ani. Profesia: Economist

9. David Dragos Florin - 39 ani. Profesia: Inginer

10. Popa Mihaela - 45 ani. Profesia: Profesor

11. Dumitriu Constantin - 36 ani. Profesia: Jurist

12. Bulzesc Nicodim - 55 ani. Profesia: Inginer

13. Bodu Sebastian Valentin - 37 ani. Profesia: Jurist

14. Rus Flaviu Calin - 37 ani. Profesia: Psiholog


REPREZENTANTI PSD

15. Titus Corlatean - 39 ani. Profesia: Jurist

16. Adrian Severin - 53 ani. Profesia: Jurist

17. Rovana Plumb - 47 ani. Profesia: Doctor inginer

18. Daciana Sarbu - 30 ani. Profesia: Jurist

19. Catalin Nechifor - 33 ani. Profesia: Inginer

20. Adriana Ticau - 37 ani. Profesia: Inginer

21. Ioan Mircea Pascu - 58 ani. Profesia: Economist

22. Gabriela Cretu - 42 ani. Profesia: Profesor

23. Corina Cretu - 42 ani. Profesia: Economist


REPREZENTANTII PNL

24. Weber Renate - 52 ani. Profesia: Jurist

25. Daianu Daniel - 55 ani. Profesia: Economist

26. Valean Adina Ioana - 39 ani. Profesia: Matematician

27. Busoi Cristian - 29 ani. Profesia: Medic

28. Manescu Ramona Nicole - 35 ani. Profesia: Avocat

29. Csibi Magor Imre - 27 ani. Profesia: Politolog

30. Olaru Stejarel Nicolae - 34 ani. Profesia: Analist stiinte politice


REPREZENTANTII PLD

31. Theodor Dumitru Stolojan - 64 ani. Profesia: Economist

32. Oprea Dumitru Manesti - 55 ani. Profesia: Economist


REPREZENTANTI UDMR

33. Frunda György - 56 ani. Profesia: Avocat

34. Sógor Csaba - 43 ani. Profesia: Preot reformat


CANDIDAT INDEPENDENT

35. Laszlo Tokes - 55 ani. Profesia: Preot reformat


Potrivit acestei liste, media de varsta a reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European este de 43 de ani. Cel mai in varsta candidat este Theodor Stolojan (PLD) - 64 de ani, urmat de Ioan Mircea Pascu (PSD) - 58 de ani. Avand in vedere ca Theodor Stolojan este presedintele PLD, este posibil ca acesta sa se retraga de pe lista pentru europarlamentare, lasand loc unui coleg mai tanar. Cel mai tanar europarlamentar aflat pe lista eligibila este Csibi Magor-Imre (PNL), care are doar 27 de ani. Cei 35 de europarlamentari romani vor avea un mandat scurt, deoarece in 2009 vor avea loc din nou alegeri pentru Parlamentul European.
PLD a umilit PNL

-- Ieri, rezultatele partiale ale europarlamentarelor aratau ca, la Constanta, PLD se situa inaintea PNL, liberal-democratii avand 16,9% din voturile valabil exprimate, iar liberalii doar 11,02%






Viata interna a partidelor va capata un alt potential de conflict, iar competitia dintre formatiuni va capata noi dimensiuni.

Un caz concret este competitia acerba dintre Partidul National Liberal si Partidul Liberal Democrat. Apelurilor lansate de liderii importanti ai liberalilor, printre care vicepresedintele PNL senatorul Puiu Hasotti, prin intermediul carora indemnau electoratul sa nu voteze cu PLD, nu si-au atins scopul. Scorul obtinut de formatiunea condusa de Theodor Stolojan, un partid nou pe scena politica autohtona, confirma faptul ca PNL nu mai reprezinta nici macar interesele propriului electorat. Centralizarea rezultatelor inregistrate in 288 de sectii de votare din judetul Constanta situa PLD-ul inaintea PNL-ului, liberal-democratii avand 16,9% din voturile valabil exprimate, iar liberalii doar 11,02%. Rezultatul final al europarlamentarelor avea sa schimbe raporturile dintre cele doua formatiuni - PNL (13,93%) si PLD (12%) - insa diferenta de aproape doua procente arata, fara echivoc, interesul crescut pe care liberal-democratii au reusit sa-l insufle cetatenilor, intr-un timp relativ scurt.

Situatia devine foarte interesanta in municipiul Constanta. In cele 195 de sectii de votare ce au functionat aici, Partidul Liberal Democrat a reusit sa atraga 12.650 de voturi, reprezentand 16,9% din optiunile constantenilor, comparativ cu PNL care a avut doar 8244 voturi (11,02%). In contextul prezentat, aparitia PLD-ului pare sa creeze probleme serioase PNL-ului si nu ar fi exclus ca, la viitoarele scrutine - alegerile locale si parlamentare din 2008, multe din mandatele detinute acum de liberali sa revina "fostilor colegi" liberal-democratilor.

Mihaela CIORBARU
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl",

About « itrekkie’s Blog : Las un cadou Coanei Mari –SECURITATEA CEAUŞISTĂ-CORNELIU VADIM –TUDOR :

About « itrekkie’s Blog



About

This is an example of a WordPress page, you could edit this to put information about yourself or your site so readers know where you are coming from. You can create as many pages like this one or sub-pages as you like and manage all of your content inside of WordPress.
2 Responses to “About”

1. 49sin Says:
August 19, 2007 at 7:53 am

with another nickname :Sile this Millennium
2. Sile this Millennium Says:
November 25, 2007 at 4:13 pm

Coana Mare cum este numită generic Securitatea Comunistă care prin anii de vîrf al deceniului 80 din secolul trecut ,împărţită între Pingelică şi Codoi în slugărnicia lor faţă de cei doi au racolat intelectualii compromişi ori veleitarii culturnici cărora le-au creat condiţii materiale şi sinecuri pentru a contracara rezistenţa prin cultură a elitelor intelectuale pro-Occidentale -din care poporul român îşi făurise modele şi cu care începu-se un subliminal dialog naţional spre disperarea NOMENCLATURII )-aceştia au creat PROTOCRONISMUL ca replică :

”

Las un cadou Coanei Mari –SECURITATEA CEAUŞISTĂ-CORNELIU VADIM –TUDOR :

« UN FALIMENT RESUSCITAT »

« Avantajul anilor literari ceauşişti e că, ecranaţi de evenimentele istorice care le-au succedat (o lovitură de stat şi-o revoluţie, mineriade, ciomăgeli, teroare organizată etc.), riscă să ne iasă din amintire. Timpul trece, generaţiile – literare şi cititoare – se primenesc, senzaţiile tari se alterează. Uitarea îşi cere drepturile, ipochimenii comunismului de partid şi de stat se scufundă încet, dar sigur, în neant. Dacă n-ar fi încăpăţînarea unilaterală a vreunei ediţii tendenţioase, aproape că ne-ar veni să ne considerăm mai curaţi, mai protejaţi.
Iată, de pildă, volumul de Interviuri al lui Edgar Papu, alcătuit de Ilie Rad şi Graţian Cormoş şi recent publicat la Editura Limes din Cluj. Intenţia evidentă este de a ni se readuce sub ochi figura unui cărturar plin de abnegaţie şi devotament pe tărîmul beletrismului. Eforturile editorilor insistă aşadar pe imaginile triumfale, cu protagonistul în prim-plan: studiile prestigioase în străinătate, ucenicia în preajma lui Tudor Vianu, biletele de admiraţie adresate lui Lucian Blaga, tomurile sintezelor succesive etc. Toate gesturile esteticianului provoacă entuziasmul monocolor al comentatorilor de azi, toate rezultatele sale se plasează la nivelul excelenţei invariabile, toate iniţiativele sale sînt aplaudate răsunător, cu palmele crăcănate pînă la nivelul umerilor.
Îndeosebi conceptul de protocronism se bucură de amplele piruete aprobatoare ale lui Edgar Papu însuşi, secondat cu falseturi ghiduşe de prefaţatorul Ilie Rad, de pe strapontină. Dar ce-a mai fost şi cu protocronismul anilor ceauşişti ‘70 şi ‘80? Cine şi-l mai aminteşte? Datoria de onoare l-ar fi obligat pe intelectualul ce repune în discuţie o realitate să aducă în lumină ampla diversitate a aspectelor sale (inclusiv a celor mai puţin mărturisibile). A reduce azi, pe urmele lui Lenin, comunismul doar la electricitate şi puterea sovietelor reprezintă o flagrantă mistificare prin parţializare. A reduce azi, pe urmele lui Edgar Papu, protocronismul doar la “încercarea de a demonstra precedentele literare româneşti: idei, formule, modalităţi artistice, curente literare etc., valorificate ulterior pe plan mondial” (p. 9) constituie o la fel de evidentă mistificare prin parţializare.
Ideea din start nici nu era foarte nouă. Ea fusese cu succes brevetată încă pe vremea stalinismului sovietic. Cheia paradoxului consta în faptul că o civilizaţie tehnologic subdezvoltată pretindea că a pus la dispoziţia omenirii majoritatea invenţiilor purtătoare de progres (vezi Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Buc., Ed. Humanitas, 2005, p. 109 şi urm.). Contribuţiile – mult exagerate – ale unor savanţi ruşi autentici, dublate de ciudăţeniile unor cabotini, au fost popularizate cu impertinentă insistenţă. “Scopul: acela de a demonstra superioritatea zdrobitoare a acestei tehnologii în culori naţionale. Lista, interminabilă, include prima maşină cu aburi, becul electric, motorul cu combustie internă, avionul, elicopterul, telegraful electric şi radioul…” (ibid.). Cine nu ştia încă, să afle aşadar că teoria modernă a avionului a fost formulată mai întîi de N.E. Jukovski, iar primul avion din lume a fost construit de Mojaiski în 1881 (înaintea lui Ader şi a fraţilor Wright). Prima ascensiune în balon s-a efectuat de un funcţionar rus (cu jumătate de secol înaintea fraţilor Montgolfier). Un meşteşugar rus a inventat bicicleta încă de la începutul secolului al XIX-lea. Tot ruşii au experimentat navigaţia cu abur, după cum au descoperit şi prima locomotivă. Blinov a construit în 1888 tractorul, iar motorul Diesel a apărut, în 1899, în… Rusia. A.N. Lodîghin a realizat becul electric cu incandescenţă încă din 1872, luîndu-i-o înainte cu cîţiva ani lui Edison. Marele A.S. Popov a inventat radioul, cu toate că savantul capitalist Marconi şi-a înscris fără scrupule această realizare în istoria omenirii. Finalitatea propagandistică a unor asemenea “succese mondiale” era legată cu aţă albă: realitatea economică de zi cu zi constituia un lung prilej de jale şi mirare, însă cetăţenii comunişti erau chemaţi a se mîndri cu priorităţile universale ale descoperirilor tehnico-ştiinţifice din patrie.
Ideea valabilă în ţara socialismului… de omenie nu putea rămîne fără ecouri în ţara comunismului de cumetrie. Cu ocazia răsucirii de şurub produse prin “tezele din iulie” 1971, neo-dictatorul Ceauşescu atrăsese atenţia asupra caracterului nociv al “ploconelii” în faţa străinătăţii (“S-a creat o practică necorespunzătoare, tovarăşi, de a privi numai la ce se face în altă parte, în străinătate, de a apela pentru orice la importuri. (…) A venit vremea să subliniem necesitatea de a ne sprijini pe propriile noastre forţe în primul rînd… şi doar mai apoi să apelăm la import”). Se dădea prin aceasta semnalul politic pentru noua orientare umanist-socialistă dîmboviţeană, sintetizabilă în memorabila formulă: “Atenţie, se închid uşile!”.
Articolul de inaugurare a protocronismului îi fusese comandat lui Edgar Papu, tocma tocronism românesc (Buc., Ed. Eminescu, 1977). Protocronismul şi mîndrul său meşter făurar(…) »
Laszlo Alexandru
« UN FALIMENT RESUSCITAT»
sub influenţa tezelor din iulie, de către redacţia revistei Secolul 20 (vezi importantul detaliu în Katherine Verdery, Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu, Buc., Ed. Humanitas, 1994, p. 161). Ideile năstruşnice, prin care E. Papu aplica în sfera literaturii directivele ceauşiste din domeniul social-politic, au fost apoi amplu reluate în volumul Din clasicii noştri. Contribuţii la ideea unui pro

E Elena Ceausescu….suflet mandru si vibrant !…..Mama buna ….om politic ….binecunoscut savant !!!…..***
“

John Lennon ,ANUNŢ UMANITAR :

ANUNŢ UMANITAR :

"Vlad Popescu (24.11.2007 19:02:14): TE ROG, da-l mai departe!!! Un copil are nevoie de grupa de sange ab4.Salveaza o viata! Constantin 0720468382. Macar da-l mai departe "

John Lennon

"Globalizarea - buna sau rea?
24/11/2007
Ce este globalizarea? Are o definitie universal valabila? Atenteaza acest fenomen la cultura traditionala, la valorile si la identitatea nationale? Este un progres sau dimpotriva, un regres? Este acest proces al globalizarii nou sau globalizarea exista de mai mult timp, procesele doar fiind accelerate incepand cu anii '80? Ne putem opune globalizarii? O sa-i vdem pe nemti vorbind engleza si pe americani franceza?

Cum ne afecteaza globalizarea in viata de zi cu zi? Globarizarea inseamna standardizare? Roland Robertson spune ca "globarizarea se refera la micsorarea lumii si la marirea gradului de constientizare a lumii ca un intreg".

Definitia globalizarii

Globalizarea este "procesul de surmontare al granitelor aparute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonima cu eroziunea (dar nu si cu disparitia) suveranitatii statelor nationale si se infatiseaza ca o "detasare" a economiei de piata fata de normele morale si legaturile institutionalizate dintre societati", propune Elmar Altvater.

Potrivit analistului Anthony Giddens, globalizare este "intensificarea relatiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanta unele de celelalte ajung sa se interconecteze astfel incat evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc intr-un loc de la multi kilometri departare si viceversa".

Globalizarea este "intensificarea cantitativa si calitativa a tranzactiilor ce depasesc limitarea impusa de granite, concomitenta cu expansiunea spatiala a acestora", considera Ulrich Menzel. Cercetattorii Dirk Messner si Franz Nuscheler spun ca acest fenomen reprezinta "cea mai mare schimbare economica si sociala de la Revolutia Industriala incoace".

Pe de alta parte, Meghnad Desai explica globalizara ca pe "o interdependenta sporita si integrarea diferitelor economii din lume", iar Johannes Varwick ca pe "un proces al cresterii numarului legaturilor dintre societati si domenii-problema. A devenit un termen la moda, folosit de ceva timp in dezbaterile politice, publicistice si
stiintifice in mod inflationist, si care este privit, pe de o parte, ca o "amenintare" si, pe de cealalta, ca o "oportunitate".

In timp ce Schumann explica globalizarea pe o "descatusarea puterilor pietii mondiale si slabirea puterii economice a statuluic", Klaus Müller crede ca "dinamica globalizarii este controlata de puterile economice, si totusi consecintele sale cele mai importante apartin domeniului politic".

Istorie

Desi toate statele au propriile istorii, asadar propriile economii, specialistii au cazut de acord ca "prima era a globalizarii" este impartita in etape, incepand cu primul razboi mondial si continuand cu criza standardului in aur spre sfarsitul anilor '20 si inceputul anilor '30. Aceasta perioada este cunoscuta sub numele de liberalizarea, in care aurul definea standardul economic. Prima era a globalizarii
era bazata pe Pax Britannica si pe schimbul de bunuri in numerar, ducand astfel la o industrializare sporita.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, globalizarea a continuat cu semnarea unor tratate pentru creerea Organizatia Mondiala a Comertului (WTO) cu rolul de a media dispute comerciale, precum si tratate de reducere a barierelor comerciale si a tarifelor vamale, cum ar fi Tratatul de la Mastricht si NAFTA.

Globalizarea

Globarizarea economica este procesul dinamic al cresterii interdependentelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor dintre acestea si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale.

Redus la conceptele economice se poate spune ca globalizarea contrasteaza cu nationalismul economic si cu protectionismul. Este inrudita cu economia de piata libera si neo-liberalismul. Imparte o parte din caracteristici cu internationalizarea si este deseori interschimbabila, chiar daca unii prefera sa foloseasca termenul de globalizare pentru largirea gaurilor din granitele nationale
sau statale. Formarea satului global – o mai mare apropiere intre diferite parti ale lumii odata cu cresterea posibilitatilor de schimburi personale, intelegere mutuala si prietenie intre cetateni "internationali".

In timp ce din punctul de vedere al FMI globalizarea este "cresterea in
interdependenta economica a tarilor din intreaga lume prin cresterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii peste granite, fluxul de capital international mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei".(FMI, World Economic Outlook, mai 1997). In schimb, globalizarea este mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei.(FMI, World
Economic Outlook, mai 1997), Banca Mondiala defineste globalizarea ca "libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a initia tranzactii economice voluntare cu rezidenti ai altor tari".

Globalizarea politica reflecta hegemonia ideologiei neoliberale in care a triumfat economia de piata si dominatia modelului democratic occidental in deciziile interne ale unei tari si deciziile dintre tari. Victoria democratica a fost facilitata de beneficiile globalizarii tehnologice, care a realizat mariajul intre informatie si tehnologia de comunicare, aceasta din urma dand o viteza de diseminare incredibila
primei.

Globalizarea economica sau cea culturala se exprima si printr-o globalizare politica, fie prin aliante strategice internationale, fie prin efectul ce-l au anumite politici locale asupra intregului sistem politic, fie printr-o mai mare sensibilizare, informare si influentare in ceea ce priveste procesele de natura politica de pe intregul glob.

Globalizarea reprezinta inlaturarea tuturor barierelor de natura administrativa pe toate pietele. Este un principiu liberal de pe vremea lui Adam Smith, dar aplicabil acum la nivel de economie interstatala (la nivel de relatii economice internationale. Fiind o extensie a culturii liberale, social-democratii si doctrinele de extrema dreapta sau stanga sunt impotriva.

Se pare ca omul viitorului, omul globalizat va trai pentru a produce si pentru a consuma. Tehno-stiinta, transformata in pseudo-stiinta, va elimina cultura umanista.

Cultura traditionala, impreuna cu valorile si identitatea nationale vor fi doar demult apuse. Omul globalizat va fi lipsit de cultura, religie, politica si constiinta, iar curentul, indubitabil, ne indreapta spre globalizare. Este bine sau este rau?
Sursa: Ziare.com

"

Yahoo! 360° - Sin D's Blog

Yahoo! 360° - Sin D's Blog

Yahoo! 360° - Sin D's Blog : 129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama

Yahoo! 360° - Sin D's Blog



129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama

PHOTO-SIN:"La 16 iunie 1881, Eminescu ii scria Veronicai Micle de pe malul marii, Hotel D’Angleterre. "Constanta este un mic orasel, dar indestul de frumos. Viata e cam scumpa aici. Casele au oarecare eleganta, caci cladirile sunt din piatra patrata. O terasa pe tarmul inalt da o frumoasa priveliste pe intinderea marii. (...). Sed intr-o mansarda si privirea mi-e deschisa din doua parti asupra marii, pe care as vrea sa plutesc cu tine"."

Dobrogei la aniversare

:
"

Romanian Culture

Mihai Eminescu________________________________________


Floarea Albastrã








Floarea Albastrã







"- Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte
Sufletul vietii mele.

În zadar râuri în soare
Grãmãdesti-n a ta gândire
Si câmpiile Asire
Si întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urcã-n cer vârful lor mare
Nu cãta în depãrtare
Fericirea ta, iubite !"

Astfel zise mititica,
Dulce netezându-mi pãrul.
Ah ! ce spuse adevãrul;
Eu am râs, n-am zis nimica.

- Hai la codrul cu verdeatã,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stã sã se prãvale
În prãpastia mãreatã.

Acolo-n ochi de pãdure,
Lângã bolta cea seninã
Si sub trestia cea linã
Vom sedea în foi de mure.

Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta guritã,
Eu pe-un fir de romanitã
Voi cerca de mã iubesti.

Si de-a soarelui cãldurã
Voi fi rosie ca mãrul,
Mi-oi desface de-aur pãrul,
Sã-ti astup cu dânsul gura.

De mi-i da o sãrutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Cãci va fi sub pãlãrie -
S-apoi cine treabã are?

Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de varã,
Mi-i tinea de subsuoarã,
Te-oi tinea de dupã gât.

Pe cãrarea-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sãrutãri pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastrã n-aib-o nime,
Cui ce-i pasã cã-mi esti drag?"

Înc-o gurã - si dispare...
Ca un stâlp eu stau în lunã!
Ce frumoasã, ce nebunã
E albastra-mi, dulce floare!

Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastrã -
Floare- albastrã ! floare-albastrã!...
Totusi este trist în lume!


"




129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama

23/11/2007

Vineri, 23 noiembrie, se implinesc 129 de ani de cand provincia istorica Dobrogea, "California Romaniei", a revenit oficial la patria-mama. California Romaniei inseamna, la sfarsitul secolului trecut, viata scumpa insa vesela, plaja, mare, croaziere si oportunitati de afaceri, un El Dorado balcanic.


Ziua de 23 noiembrie nu a intrat in constiinta populara, insa acest lucru nu inseamna catusi de putin ca importanta acestei zile a scazut, date fiind documentele vremii, asa cum au fost ele zugravite de cunoscatori.

Cel mai vechi arhivist de la Arhivele din Constanta, Constantin Cheramidoglu, a povestit ca in 1878, Constanta se numea Kustendge, iar pe langa romani, in zona traiau greci, turci, tatari, bulgari, armeni, albanezi, italieni, austrieci, englezi si nemti.

Personalitatile vremii erau Logaridi, Cecilianopolu, Seni, Hafuz, Cadar, Iafet, Ivanof, Contogiorgi, Dgeaburov, Bercovici, Lascaridi, Vuteras, Rondos, Luzi, Miliaresi, Frangopolu, Hrisicos, Bolton si Chefala. In plus, Kustendge avea sase consulate (austro-ungar, italian, rus, francez, englez si german), patru biserici crestine (greaca, armeana, catolica si bulgara), geamii, sinagoga si o singura scoala in evidente - primara greaca.

In secolul al XIX se facea comert cu boi si camile, apa se bea numai de la sacagii, iar in centrul monden al orasului, Gradina Beledie - langa actualul Palat de Justitie – se vanau prepelite. Se pare ca inainte ca cei 3.000 sa paraseasca Constanta la scurta vreme de la instalarea administratiei romane, un grup de ofiteri a mancat bataia de adio intr-un cabaret faimos, Capato, de la cativa tineri greci din protipendada.

La 23 noiembrie 1878, trupele romanesti au fost primite cu entuziasm. Tricolorul a fost inaltat peste tot in oras, chiar si pe vasele din port. Odata cu Proclamatia Regelui Carol catre armata, data dupa Tratatul de la Berlin care consfintea reunirea Dobrogei cu Romania, dobrogenii de natii diferite fusesera linistiti.

La trecerea in revista a soldatilor care se pregateau sa plece catre "vechea posesiune a printilor nostri de mai inainte", domnitorul Carol a spus la Braila ca "in aceasta noua Romanie veti gasi populatiune in cea mai mare parte deja romaneasca, dar si locuitori de alt neam si alte credinte.

Toti devin membri ai statului roman si au acelasi drept la protectiunea si dragostea voastra. Va recomand cu deosebire sa respectati credinta mahomedanilor, ale caror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Fiti in mijlocul noilor concetateni, ceea ati fost atat in timp de pace, cat si pe campul de onoare: model de bravura si disciplina. Astfel va cunoaste acum intreaga Europa".

La dezvoltarea orasului Constanta au pus umarul si Anghel Saligny, membru in comisia de infrumusetare a orasului, Mihail Kogalniceanu, care si-a construit trei case in zona si viitorul maresal Constantin Prezan, care a lucrat, pe vremea cand era locotenent, la topografia orasului. De altfel, scriitoarea Hortensia Papadat - Bengescu si-a urmat aici sotul, Nicolae Papadat, numit judecator la Constanta.

La 16 iunie 1881, Eminescu ii scria Veronicai Micle de pe malul marii, Hotel D’Angleterre. "Constanta este un mic orasel, dar indestul de frumos. Viata e cam scumpa aici. Casele au oarecare eleganta, caci cladirile sunt din piatra patrata. O terasa pe tarmul inalt da o frumoasa priveliste pe intinderea marii. (...). Sed intr-o mansarda si privirea mi-e deschisa din doua parti asupra marii, pe care as vrea sa plutesc cu tine".

"Pavarea si asfaltarea strazilor, canalizarea orasului, extinderea retelei de iluminat public, amenajarea parcurilor si a statiilor de calatori, construirea de edificii noi au reprezentat o grija constanta pentru mai toate administratiile orasului" sunt probleme vechi de 100 de ani, a mai spus dr. Constantin Cheramidoglu.

Ironie a sortii, figuri proeminente ale Constantei au murit in saracie. Soarta de care demnitarii contemporani se feresc din rasputeri, adunand averi nemasurate. Constanta are strazi care si-au pastrat denumirea originala: Dacia, Decebal, Sabinelor, Jupiter, Mercur. Putine poarta, insa, numele personalitatilor orasului. Iar data de 23 noiembrie nu mai este marcata nicaieri in patrimoniul urbanistic al Constantei.

Potrivit arhivistului, "este visul oricarui istoric sa se puna in postura personajelor pe care le studiaza. Trebuie sa gandesti, sa simti ca ele, ca sa le poti intelege mai bine. Eu, unul, traiesc in alt timp. Ma astept sa gasesc birja in fata. Spun ca ma duc la pravalie si nu calc in supermarket. Ma deranjeaza graba contemporana. Inainte, era un timp pentru toate".

Sursa: Ziare.com

"
Tags: photo-sin:"hoteld’angleterre."constanta | Edit Tags

Yahoo! 360° - Sin D's Blog

Yahoo! 360° - Sin D's Blog

Heaven of the Net new virtual existing and a new Adam and new Eva eat new "apple " family tree Microsoft, what you say ?