Yahoo! 360° - Sin D's Blog
129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama
PHOTO-SIN:"La 16 iunie 1881, Eminescu ii scria Veronicai Micle de pe malul marii, Hotel D’Angleterre. "Constanta este un mic orasel, dar indestul de frumos. Viata e cam scumpa aici. Casele au oarecare eleganta, caci cladirile sunt din piatra patrata. O terasa pe tarmul inalt da o frumoasa priveliste pe intinderea marii. (...). Sed intr-o mansarda si privirea mi-e deschisa din doua parti asupra marii, pe care as vrea sa plutesc cu tine"."
Dobrogei la aniversare
:
"
Romanian Culture
Mihai Eminescu________________________________________
Floarea Albastrã
Floarea Albastrã
"- Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte
Sufletul vietii mele.
În zadar râuri în soare
Grãmãdesti-n a ta gândire
Si câmpiile Asire
Si întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urcã-n cer vârful lor mare
Nu cãta în depãrtare
Fericirea ta, iubite !"
Astfel zise mititica,
Dulce netezându-mi pãrul.
Ah ! ce spuse adevãrul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
- Hai la codrul cu verdeatã,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stã sã se prãvale
În prãpastia mãreatã.
Acolo-n ochi de pãdure,
Lângã bolta cea seninã
Si sub trestia cea linã
Vom sedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta guritã,
Eu pe-un fir de romanitã
Voi cerca de mã iubesti.
Si de-a soarelui cãldurã
Voi fi rosie ca mãrul,
Mi-oi desface de-aur pãrul,
Sã-ti astup cu dânsul gura.
De mi-i da o sãrutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Cãci va fi sub pãlãrie -
S-apoi cine treabã are?
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de varã,
Mi-i tinea de subsuoarã,
Te-oi tinea de dupã gât.
Pe cãrarea-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sãrutãri pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastrã n-aib-o nime,
Cui ce-i pasã cã-mi esti drag?"
Înc-o gurã - si dispare...
Ca un stâlp eu stau în lunã!
Ce frumoasã, ce nebunã
E albastra-mi, dulce floare!
Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastrã -
Floare- albastrã ! floare-albastrã!...
Totusi este trist în lume!
"
129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama
23/11/2007
Vineri, 23 noiembrie, se implinesc 129 de ani de cand provincia istorica Dobrogea, "California Romaniei", a revenit oficial la patria-mama. California Romaniei inseamna, la sfarsitul secolului trecut, viata scumpa insa vesela, plaja, mare, croaziere si oportunitati de afaceri, un El Dorado balcanic.
Ziua de 23 noiembrie nu a intrat in constiinta populara, insa acest lucru nu inseamna catusi de putin ca importanta acestei zile a scazut, date fiind documentele vremii, asa cum au fost ele zugravite de cunoscatori.
Cel mai vechi arhivist de la Arhivele din Constanta, Constantin Cheramidoglu, a povestit ca in 1878, Constanta se numea Kustendge, iar pe langa romani, in zona traiau greci, turci, tatari, bulgari, armeni, albanezi, italieni, austrieci, englezi si nemti.
Personalitatile vremii erau Logaridi, Cecilianopolu, Seni, Hafuz, Cadar, Iafet, Ivanof, Contogiorgi, Dgeaburov, Bercovici, Lascaridi, Vuteras, Rondos, Luzi, Miliaresi, Frangopolu, Hrisicos, Bolton si Chefala. In plus, Kustendge avea sase consulate (austro-ungar, italian, rus, francez, englez si german), patru biserici crestine (greaca, armeana, catolica si bulgara), geamii, sinagoga si o singura scoala in evidente - primara greaca.
In secolul al XIX se facea comert cu boi si camile, apa se bea numai de la sacagii, iar in centrul monden al orasului, Gradina Beledie - langa actualul Palat de Justitie – se vanau prepelite. Se pare ca inainte ca cei 3.000 sa paraseasca Constanta la scurta vreme de la instalarea administratiei romane, un grup de ofiteri a mancat bataia de adio intr-un cabaret faimos, Capato, de la cativa tineri greci din protipendada.
La 23 noiembrie 1878, trupele romanesti au fost primite cu entuziasm. Tricolorul a fost inaltat peste tot in oras, chiar si pe vasele din port. Odata cu Proclamatia Regelui Carol catre armata, data dupa Tratatul de la Berlin care consfintea reunirea Dobrogei cu Romania, dobrogenii de natii diferite fusesera linistiti.
La trecerea in revista a soldatilor care se pregateau sa plece catre "vechea posesiune a printilor nostri de mai inainte", domnitorul Carol a spus la Braila ca "in aceasta noua Romanie veti gasi populatiune in cea mai mare parte deja romaneasca, dar si locuitori de alt neam si alte credinte.
Toti devin membri ai statului roman si au acelasi drept la protectiunea si dragostea voastra. Va recomand cu deosebire sa respectati credinta mahomedanilor, ale caror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Fiti in mijlocul noilor concetateni, ceea ati fost atat in timp de pace, cat si pe campul de onoare: model de bravura si disciplina. Astfel va cunoaste acum intreaga Europa".
La dezvoltarea orasului Constanta au pus umarul si Anghel Saligny, membru in comisia de infrumusetare a orasului, Mihail Kogalniceanu, care si-a construit trei case in zona si viitorul maresal Constantin Prezan, care a lucrat, pe vremea cand era locotenent, la topografia orasului. De altfel, scriitoarea Hortensia Papadat - Bengescu si-a urmat aici sotul, Nicolae Papadat, numit judecator la Constanta.
La 16 iunie 1881, Eminescu ii scria Veronicai Micle de pe malul marii, Hotel D’Angleterre. "Constanta este un mic orasel, dar indestul de frumos. Viata e cam scumpa aici. Casele au oarecare eleganta, caci cladirile sunt din piatra patrata. O terasa pe tarmul inalt da o frumoasa priveliste pe intinderea marii. (...). Sed intr-o mansarda si privirea mi-e deschisa din doua parti asupra marii, pe care as vrea sa plutesc cu tine".
"Pavarea si asfaltarea strazilor, canalizarea orasului, extinderea retelei de iluminat public, amenajarea parcurilor si a statiilor de calatori, construirea de edificii noi au reprezentat o grija constanta pentru mai toate administratiile orasului" sunt probleme vechi de 100 de ani, a mai spus dr. Constantin Cheramidoglu.
Ironie a sortii, figuri proeminente ale Constantei au murit in saracie. Soarta de care demnitarii contemporani se feresc din rasputeri, adunand averi nemasurate. Constanta are strazi care si-au pastrat denumirea originala: Dacia, Decebal, Sabinelor, Jupiter, Mercur. Putine poarta, insa, numele personalitatilor orasului. Iar data de 23 noiembrie nu mai este marcata nicaieri in patrimoniul urbanistic al Constantei.
Potrivit arhivistului, "este visul oricarui istoric sa se puna in postura personajelor pe care le studiaza. Trebuie sa gandesti, sa simti ca ele, ca sa le poti intelege mai bine. Eu, unul, traiesc in alt timp. Ma astept sa gasesc birja in fata. Spun ca ma duc la pravalie si nu calc in supermarket. Ma deranjeaza graba contemporana. Inainte, era un timp pentru toate".
Sursa: Ziare.com
"
Tags: photo-sin:"hoteld’angleterre."constanta | Edit Tags
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu