http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
- DEZVĂLUIRI
CNSAS a stabilit că Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea
După ce jurnaliștii de la România Liberă au publicat astăzi articolul „Mugur Isărescu, a turnat la Securitate sub numele de cod Manole” i-am solicitat Guvernatorului BNR prin biroul de presă să comenteze materialul din România Liberă și am întrebat și dacă „A dat vreodată dl. Mugur Isărescu declarații la Securitate sau Miliție? Dacă da, sub ce nume și despre ce sau cine?”.
Cu promptitudine, Biroul de presă ne-a răspuns la cele două întrebări:
„Referitor la întrebările 1) şi 2), vă comunicăm următoarele:
Domnul guvernator Mugur Isărescu a clarificat acuzaţiile respective. Ultima dată, în interviul din Jurnalul Naţional, din luna februarie a.c. Pasajele de mai jos, le puteţi considera răspuns la întrebările dvs.:
„Institutul (de Economie Mondiala) avea într-adevăr o poziție specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa prețuri, evoluții de cursuri valutare, știri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituțiile abilitate, la Ministerul Comerțului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceaușescu. Având în vedere importanța și destinația acestora, era precizat cu inițiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, și continuă să prezinte interes și astăzi, întrebările legate de activitatea IEM.
Dan Constantin: Putea fi considerată activitatea din institut una de poliţie politică?
Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de așa ceva! Este adevărat că statutul neconvențional al IEM impunea salariaților o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomați, și am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, așa cum era atunci, al instituțiilor statului. Și cu referințe pe care angajații le scriau între ei ca garanții reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalității academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat, așa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat și răsverificat. Așa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeași oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea.”
Adică altfel spus, niciun cuvânt despre Securitate sau Miliție. Dar și tăcerea este un răspuns.
„Referitor la întrebările 1) şi 2), vă comunicăm următoarele:
Domnul guvernator Mugur Isărescu a clarificat acuzaţiile respective. Ultima dată, în interviul din Jurnalul Naţional, din luna februarie a.c. Pasajele de mai jos, le puteţi considera răspuns la întrebările dvs.:
„Institutul (de Economie Mondiala) avea într-adevăr o poziție specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa prețuri, evoluții de cursuri valutare, știri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituțiile abilitate, la Ministerul Comerțului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceaușescu. Având în vedere importanța și destinația acestora, era precizat cu inițiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, și continuă să prezinte interes și astăzi, întrebările legate de activitatea IEM.
Dan Constantin: Putea fi considerată activitatea din institut una de poliţie politică?
Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de așa ceva! Este adevărat că statutul neconvențional al IEM impunea salariaților o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomați, și am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, așa cum era atunci, al instituțiilor statului. Și cu referințe pe care angajații le scriau între ei ca garanții reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalității academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat, așa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat și răsverificat. Așa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeași oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea.”
Adică altfel spus, niciun cuvânt despre Securitate sau Miliție. Dar și tăcerea este un răspuns.
Fotografia notei: România Liberă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu