http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
detaliu care să clarifice despre ce fapte l-ar incrimina pe Biden, posibil contracandidat al lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale de anul viitor.
Echipa de campanie a lui Joe Biden a scris o scrisoare către Fox News, spunând că Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Donald Trump, n-ar trebui să fie invitat în nicio emisiune pentru că jurnaliştii îi permit să facă declaraţii absurde, nejustificate şi să spună miniciuni sfruntate, potrivit Digi 24.
Eu nici n-apuc să închei o propoziţie. Sunt contrazis imediat. Ia uitaţi-vă la un interviu cu oamenii lui Biden sau cu unul dintre lacheii democraţilor, ei primesc un sfert de oră pentru un răspuns. Şi ei spun prostii, gen Hunter Biden nu e de vină, punct. Eu sunt contrazis la un minut după ce am deschis gura. Eu n-apuc să spun nimic. Motivul pentru care nu mă vor în direct este că ei ştiu ceva despre care voi nu vorbiţi. Eu am totul aici", a declarat Rudy Giuliani în replică, în direct la Fox News.
"Avem multe dezvăluiri. Încă n-am ajuns la România. Staţi să vedeţi când ajungem la România. Uitaţi ce mă preocupă: omul e un escroc, un mare escroc şi şi-a bătut joc de Statele Unite", a subliniat Giuliani.
Video (de la minutul 6:11)
Declaraţiile lui Giuliani apar în contextul scandalului Ucrainagate, în urma căruia democraţii au demarat procedura de destituire a preşedintelui Donald Trump. Ei îl acuză pe liderul de la Casa Albă că i-a cerut omologului său ucrainean, într-o convorbire la telefon, la 25 iulie, să ancheteze cu privire la fostul vicepreşedinte democrat Joe Biden, bine plasat să-l înfrunte în alegerile prezidenţiale din 2020.
Procedura de suspendare a preşedintelui (impeachment) a fost declanşată de democraţii din Camera Reprezentanţilor, ca urmare a acestei conversaţii controversate dintre cei doi şefi de stat.
Duminică, un al doilea avertizor de integritate a depus o plângere care-l vizează pe preşedintele american Donald Trump.
Avocatul Mark Zaid a declarat pentru ABC News că şi a doua persoană este un oficial al serviciilor de informaţii şi că au vorbit cu inspectorul general.
Casa Albă nu a comentat informaţia. Preşedintele Trump a respins în mod repetat plângerea iniţială. Nu au fost oferite detalii legate de ceea ce susţine cel de-al doilea avertizor de integritate.
Însă Zaid a spus că acesta are cunoştinţe legate de discuţia telefonică dintre preşedintele ucrainean şi Trump, de pe 25 iulie.
Un cabinet american de avocatură a anunţat, duminică, pe Twitter, că reprezintă mai mulţi avertizori de integritate în legătură cu cazul Ucraina, care face ca Donald Trump să facă obiectul unei proceduri de destituire iniţiată de democraţi, relatează AFP.
Cabinetul apără interesele primului membru al serviciului de informaţii care a semnalat că o convorbire telefonică din 25 iulie dintre Donald Trump şi omologul său ucrainean a avut un conţinut nepotrivit.
“Pot confirma că echipa mea şi cabinetul meu reprezintă mai mulţi avertizori de integritate”, a notat pe Twitter avocatul Andrew Bakaj.
Bakaj a făcut anunţul la scurt timp după ce, la postul ABC, un alt avocat a declarat că încă un avertizor de integritate este pregătit să depună mărturie în cazul Trump – Ucraina. Mark Zaid, care îl reprezintă şi pe primul avertizor de integritate, care a semnalat convorbirea, ceea ce a dus la deschiderea unei anchete, a afirmat că şi al doilea avertizor este membru al serviciilor de informaţii şi cunoaşte elemente cu privire la convorbirea telefonică din data de 25 iulie.
Potrivit New York Times, al doilea avertizor de integritate se numără printre persoanele chestionate de inspectorul general Michael Atkinson pentru a corobora informaţiile oferite de primul. Însă cel de-al doilea avertizor încă nu a contactat şi nu a fost contactat de comisiile parlamentare care conduc ancheta.
Zilele trecute, liderii democraţi care se ocupă de ancheta Congresului american în cadrul procedurii de destituire a lui Donald Trump au transmis un ordin oficial prin care somează Casa Albă să le trimită, până în 18 octombrie, o serie de documente legate de convorbirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Democraţii i-au cerut şi vicepreşedintelui Mike Pence documente care să-i ajute să înţeleagă mai bine condiţiile în care Trump a încercat să facă presiuni asupra omologului său ucrainean pentru a deschide o anchetă împotriva lui Joe Biden şi a fiului acestuia.
Aflat în plină procedură de destituire, Donald Trump contraatacă, punându-şi avocatul să dezvăluie o parte dintre afacerile pe care fiul principalului său contracandidat la prezidenţialele de anul viitor le-ar fi făcut în România cu controversatul om de afaceri Puiu Popoviciu.
Avocatul personal al lui Donald Trump, Rudy Giuliani, a declarat că Hunter Biden (fiul candidatului la prezidenţiale Joe Biden) a lucrat cu o firmă emitentă de carduri de credit din Delaware, la Departamentul de Comerţ, sub preşedintele Clinton şi ca lobbyist din partea mai multor universităţi, asociaţii şi companii. În timpul celui de-al doilea mandat al tatălui său ca vicepreşedinte, Hunter Biden şi-a amplificat eforturile în afaceri, cu indivizi şi entităţi privite cu suspiciune de guvernul SUA şi de aliaţi.
Pe lângă afacerile din Ucraina, cu compania de energie Burisma, Hunter Biden a fost consilierul omului de afaceri român Gabriel (Puiu) Popoviciu, ale cărui afaceri cu imobiliare au devenit subiectul unei investigaţii, potrivit unor surse familiare cu contextul respectiv. Investigaţia, pornită într-o vreme în care SUA şi aliaţii puneau presiune pe statul român pentru a lua măsuri de combatere a corupţiei, a dus la condamnarea lui Popoviciu şi la o pedeapsă cu închisoarea, scrie New York Times.
Foxnews.com relata încă din luna mai că ancheta asupra lui Puiu Popoviciu, care era cunoscut drept unul dintre cei mai bogaţi şi mai puternici bărbaţi din România, a venit pe fondul apelurilor din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi privind combaterea corupţiei din ţara noastră. Acest lucru a condus la condamnarea omului de afaceri român la şapte ani de închisoare.
citeste totul despre: sua scamdal casa alba ucrainagate donald trump rudy giuliani volodimir zelebnski
”Etica in cazul României a acestui faimos avocat, altădată faimos procuror , a lăsat de dorit anul trecut în ”România lui Dragnea” TOT cel a cărui familie azi S.U.A, îi refuză oficial viza de intrare ”- Sile this Millennium - blogger
VIDEO
Avocatul lui Trump implică România în scandalul Ucrainagate. Ce a spus Rudy Giuliani despre afacerile lui Joe Biden 6
6 octombrie 2019, 20:54
de
Otilia Andrei
Rudy Giuliani susţine că are informaţii despre afaceri necurate pe care Joe Biden le-ar avea în România. Avocatul personal alui Donald Trump făcut această dezvăluire la Fox News, post TV apropiat de republicani, dar nu dat niciundetaliu care să clarifice despre ce fapte l-ar incrimina pe Biden, posibil contracandidat al lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale de anul viitor.
Echipa de campanie a lui Joe Biden a scris o scrisoare către Fox News, spunând că Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Donald Trump, n-ar trebui să fie invitat în nicio emisiune pentru că jurnaliştii îi permit să facă declaraţii absurde, nejustificate şi să spună miniciuni sfruntate, potrivit Digi 24.
Eu nici n-apuc să închei o propoziţie. Sunt contrazis imediat. Ia uitaţi-vă la un interviu cu oamenii lui Biden sau cu unul dintre lacheii democraţilor, ei primesc un sfert de oră pentru un răspuns. Şi ei spun prostii, gen Hunter Biden nu e de vină, punct. Eu sunt contrazis la un minut după ce am deschis gura. Eu n-apuc să spun nimic. Motivul pentru care nu mă vor în direct este că ei ştiu ceva despre care voi nu vorbiţi. Eu am totul aici", a declarat Rudy Giuliani în replică, în direct la Fox News.
"Avem multe dezvăluiri. Încă n-am ajuns la România. Staţi să vedeţi când ajungem la România. Uitaţi ce mă preocupă: omul e un escroc, un mare escroc şi şi-a bătut joc de Statele Unite", a subliniat Giuliani.
Video (de la minutul 6:11)
Declaraţiile lui Giuliani apar în contextul scandalului Ucrainagate, în urma căruia democraţii au demarat procedura de destituire a preşedintelui Donald Trump. Ei îl acuză pe liderul de la Casa Albă că i-a cerut omologului său ucrainean, într-o convorbire la telefon, la 25 iulie, să ancheteze cu privire la fostul vicepreşedinte democrat Joe Biden, bine plasat să-l înfrunte în alegerile prezidenţiale din 2020.
Procedura de suspendare a preşedintelui (impeachment) a fost declanşată de democraţii din Camera Reprezentanţilor, ca urmare a acestei conversaţii controversate dintre cei doi şefi de stat.
Duminică, un al doilea avertizor de integritate a depus o plângere care-l vizează pe preşedintele american Donald Trump.
Avocatul Mark Zaid a declarat pentru ABC News că şi a doua persoană este un oficial al serviciilor de informaţii şi că au vorbit cu inspectorul general.
Casa Albă nu a comentat informaţia. Preşedintele Trump a respins în mod repetat plângerea iniţială. Nu au fost oferite detalii legate de ceea ce susţine cel de-al doilea avertizor de integritate.
Însă Zaid a spus că acesta are cunoştinţe legate de discuţia telefonică dintre preşedintele ucrainean şi Trump, de pe 25 iulie.
Un cabinet american de avocatură a anunţat, duminică, pe Twitter, că reprezintă mai mulţi avertizori de integritate în legătură cu cazul Ucraina, care face ca Donald Trump să facă obiectul unei proceduri de destituire iniţiată de democraţi, relatează AFP.
Cabinetul apără interesele primului membru al serviciului de informaţii care a semnalat că o convorbire telefonică din 25 iulie dintre Donald Trump şi omologul său ucrainean a avut un conţinut nepotrivit.
“Pot confirma că echipa mea şi cabinetul meu reprezintă mai mulţi avertizori de integritate”, a notat pe Twitter avocatul Andrew Bakaj.
Bakaj a făcut anunţul la scurt timp după ce, la postul ABC, un alt avocat a declarat că încă un avertizor de integritate este pregătit să depună mărturie în cazul Trump – Ucraina. Mark Zaid, care îl reprezintă şi pe primul avertizor de integritate, care a semnalat convorbirea, ceea ce a dus la deschiderea unei anchete, a afirmat că şi al doilea avertizor este membru al serviciilor de informaţii şi cunoaşte elemente cu privire la convorbirea telefonică din data de 25 iulie.
Potrivit New York Times, al doilea avertizor de integritate se numără printre persoanele chestionate de inspectorul general Michael Atkinson pentru a corobora informaţiile oferite de primul. Însă cel de-al doilea avertizor încă nu a contactat şi nu a fost contactat de comisiile parlamentare care conduc ancheta.
Zilele trecute, liderii democraţi care se ocupă de ancheta Congresului american în cadrul procedurii de destituire a lui Donald Trump au transmis un ordin oficial prin care somează Casa Albă să le trimită, până în 18 octombrie, o serie de documente legate de convorbirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Democraţii i-au cerut şi vicepreşedintelui Mike Pence documente care să-i ajute să înţeleagă mai bine condiţiile în care Trump a încercat să facă presiuni asupra omologului său ucrainean pentru a deschide o anchetă împotriva lui Joe Biden şi a fiului acestuia.
Ce afaceri a avut fiul lui Joe Biden în România şi ce legătură a avut cu Puiu Popoviciu
7 octombrie 2019, 09:49
de
Afrodita Cicovschi
Aflat în plină procedură de destituire, Donald Trump contraatacă, punându-şi avocatul să dezvăluie o parte dintre afacerile pe care fiul principalului său contracandidat la prezidenţialele de anul viitor le-ar fi făcut în România cu controversatul om de afaceri Puiu Popoviciu.
Avocatul personal al lui Donald Trump, Rudy Giuliani, a declarat că Hunter Biden (fiul candidatului la prezidenţiale Joe Biden) a lucrat cu o firmă emitentă de carduri de credit din Delaware, la Departamentul de Comerţ, sub preşedintele Clinton şi ca lobbyist din partea mai multor universităţi, asociaţii şi companii. În timpul celui de-al doilea mandat al tatălui său ca vicepreşedinte, Hunter Biden şi-a amplificat eforturile în afaceri, cu indivizi şi entităţi privite cu suspiciune de guvernul SUA şi de aliaţi.
Pe lângă afacerile din Ucraina, cu compania de energie Burisma, Hunter Biden a fost consilierul omului de afaceri român Gabriel (Puiu) Popoviciu, ale cărui afaceri cu imobiliare au devenit subiectul unei investigaţii, potrivit unor surse familiare cu contextul respectiv. Investigaţia, pornită într-o vreme în care SUA şi aliaţii puneau presiune pe statul român pentru a lua măsuri de combatere a corupţiei, a dus la condamnarea lui Popoviciu şi la o pedeapsă cu închisoarea, scrie New York Times.
Foxnews.com relata încă din luna mai că ancheta asupra lui Puiu Popoviciu, care era cunoscut drept unul dintre cei mai bogaţi şi mai puternici bărbaţi din România, a venit pe fondul apelurilor din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi privind combaterea corupţiei din ţara noastră. Acest lucru a condus la condamnarea omului de afaceri român la şapte ani de închisoare.
Cine este Puiu Popoviciu
Gabriel „Puiu” Popoviciu, născut în 13 decembrie 1959, este un controversat om de afaceri din România şi unul dintre cei mai influenţi actori de pe piaţa imobiliară din România.
Este fiul profesorului universitar Aurel Popoviciu de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti. Este ginere al fostului demnitar comunist Ion Dincă. La începutul anilor 1980 s-a căsătorit cu Doina, fiica lui Ion Dincă, fost prim-vicepremier în „garda” ceauşistă din 1980 până în 1989.
Băneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, IKEA, Comaliment, Pizza Hut, KFC - sunt firme care se leagă într-un fel sau altul de Popoviciu[2]. În anul 2003, singurul an în care a fost inclus în „Top 300 Capital”, avea o avere estimată la cel puţin 100 de milioane de dolari.
Imediat după Revoluţie, Popoviciu a emigrat în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se la New Jersey, însă după un timp a revenit în ţară pentru a dezvolta afaceri. Tot după Revoluţie, a înfiinţat compania ComputerLand, împreună cu celălalt ginere al lui Ion Dincă, Nicolae Badea, acţionar la Clubul Dinamo
O altă afacere de început a lui Popoviciu a fost franciza Pizza Hut, reţea de restaurante cu afaceri de 10 milioane euro în anul 2008, lansată în 1994. Prima unitate a fost cea din Dorobanţi, iar în prezent (martie 2009) sunt 13 astfel restaurante. Tot în regim de franciză aduce în 1997 pe piaţa locală şi lanţul de restaurante Kentucky Fried Chicken (KFC), care în 2008 a avut afaceri de peste 40 milioane euro.
Controlează, alături de partenerul său de afaceri Radu Dimofte, cel mai important proiect imobiliar din Bucureşti - mallul din Băneasa şi proiectele de birouri şi rezidenţiale din zonă. Valoarea totală a proiectului imobiliar Băneasa depăşeşte 2 miliarde de euro. Mai controlează clădiri şi terenuri în Bucureşti în zona Calea Victoriei, Dorobanţi, Herăstrău sau Big Berceni. Deţine şi franciza IKEA în România, prin magazinul IKEA din Bucureşti. Începând cu anul 2010, IKEA România a devenit parte din IKEA Group, după 3 ani de operare sub franciză locală.
Este promotor al celui mai mare proiect imobiliar din ţară, „Băneasa Rezidenţial”, care funcţionează prin compania Băneasa Investments. Proiectul este controversat datorită asocierii firmei cu Universitatea de Agronomie, care a pus la dispoziţie terenul de 220 de hectare.
Popoviciu este şi al doilea proprietar de hoteluri din Bucureşti (după George Copos), cele trei unităţi pe care le controlează, Howard Johnson Grand Plaza, Ramada Plaza şi Ramada Parc, înregistrând în anul 2008 venituri de aproximativ 28-29 milioane euro.
Popoviciu a participat şi la privatizarea societăţilor Comaliment, Herăstrău, A.S.D. Mioriţa şi Practic (fosta ICL Alimentara).
De altfel, Puiu Popoviciu este dat în urmărire internaţională, după ce a fost condamnat definitiv, în 2 august 2017, la 7 ani de inchisoare pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul Ferma Băneasa, vizând fapte legate de tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, prin care s-au produs prejudicii de peste 335 de milioane de lei statului şi aproape 620 de milioane de lei USAMV.
Controversatele legături ale lui Trump şi Giuliani cu oligarhi ucraineni
7 octombrie 2019, 10:33
de
Viorica Marin
Legăturile lui Donald Tump şi a unora dintre apropiaţii săi, dacă ar fi să-i nominalizăm numai pe Paul Manafort şi Rudy Gouliani, cu Ucrana sunt vechi de zeci de ani. Mai precis de pe vremea când Trump era dezvoltator imobiliar şi Giuliani îşi făcea campanie pentru a fi primar al metropolei New York, scriu Daily Beast şi DW
Acum că Trump este preşedinte şi Giuliani acţionând ca avocatul său şi reprezentantul preşedintelui în Ucraina, pentru a descoperi detalii compromiţătoare despre rivalii săi democraţi din trecut şi din prezent, aceste conexiuni dubioase capătă o nouă semnificaţie, notează Daily Beast.
DW a făcut cercetări după ce preşedintele SUA a spus în controversata discuţie telefonică avută cu omologul său Zelenski că are „mulţi prieteni ucraineni” pentru a afla pe cine ar fi putut avea în vedere şeful Casei Albe şi iată pe cine a găsit:
Viktor Pinciuk
Legăturile ucrainene ale lui Trump îi cuprind pe cei ce îl cunosc şi pe cei care au cumpărat imobile ale sale. Probabil cel mai cunoscut om din prima categorie este miliardarul Viktor Pinciuk. De numele său se leagă una din primele apariţii publice ale lui Trump legate de Ucraina, care a avut loc în septembrie 2015. Candidatul republican cu şanse reale la preşedinţie de atunci a participat prin teleconferinţă la forumul YES, o manifestare privată a lui Pinciuk, în cadrul căreia politiceni şi experţi din vest au discutat despre relaţiile Ucrainei cu occidentul. În Ucraina Pinciuk este dintre cei pe care lumea îi califică drept oligarhi. În diverse clasamente el se numără între cei mai bogaţi ucraineni. Acest ginere al fostului preşedinte al Ucrainei, Leonid Kucima, în vârstă de 58 de ani, provine din oraşul Dnipro (odinioară Dnipropetrovsk), şi este proprietarul unei fabrici de ţevi şi al unui trust media, inclusiv al posturilor tv STB şi ICTV, care sunt „cele mai mari din ţară”, după cum afirmă conducerea acestora.
Apariţia video a lui Trump la acea manifestare a durat 20 de minute şi l-a costat pe Pinciuk, potrivit presei, 150.000 de dolari. Despre eventuale interese comune de afaceri ale lor nu se ştie nimic. În timpul forumului întrebările au fost puse de Douglas Schoen, un publicist din SUA, politolog şi comentator al postului de televiziune american Fox News, postul preferat al lui Donald Trump. Schoen lucrează de multă vreme pentru Pinciuk şi este înregistrat la Ministerul Justiţiei din SUA ca lobbyist oficial al acestuia. Trump a afirmat atunci că ar cunoaşte „mulţi oameni care trăiesc în Ucraina”, i-a calificat pe aceştia drept „fantastici” şi l-a elogiat pe Pinciuk: „Viktor este un om deosebit şi un întreprinzător deosebit. Când a fost în vizită la mine i-am spus că probabil am mai multe de învăţat eu de la el decât are el de la mine.” Trump a afirmat de asemenea ceea ce a repetat patru ani mai târziu în discuţia telefonică avută cu Zelenski, anume că state europene, între care Germania, ar face prea puţin pentru Ucraina.
Pavlo Fuks
Un alt ucrainean cunoscut care are legături cu Trump este Pavlo Fuks, un întreprinzător în vârstă de 47 de ani originar din Harkov, oraş aflat în estul Ucrainei. El a activat vreme îndelungată în Rusia, unde a fondat o mare firmă imobiliară. Într-un interviu oferit agenţiei Bloomberg, Fuks a declarat că l-a cunoscut pe Trump în 2005 şi că s-ar fi întâlnit de mai multe ori cu el şi cu copiii săi, Ivanka şi Donald Trump Jr. În context s-a discutat despre ideea de a construi la Moscova un Trump-Tower. Afacerea nu s-a materializat fiindcă, potrivit lui Fuks, Trump ar fi cerut un preţ prea mare.
Fuks trăieşte în prezent în Ucraina şi în Rusia numele său se află pe o listă a sancţiunilor pe care Moscova a introdus-o în reacţie la o măsură similară luată de Kiev. Se ştie de asemenea că Fuks a fost unul din ucrainenii care s-au deplasat în februarie 2017 la Washington, deşi nu a luat parte la învestitura lui Trump. În toamna aceluiaşi an Fuks a organizat o vizită la Harkov a fostului primar al New York-ului, Rudy Giuliani. Giuliani este avocatul personal al lui Trump şi se află acum în centrul scandalului generat de convorbirea telefonică Trump-Zelenski. Potrivit datelor oficiale, Giuliani a călătorit atunci la Harkov pentru a povesti din experienţa acumulată ca primar al New York-ului după atentatele de la 11 septembrie 2001. În timpul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, în primăvara acestui an, mass-media ucrainene au relatat că Fuks ar fi co-finanţat campania lui Zelenski. Fuks a dezminţit însă această afirmaţie.
Vitali Kliciko
Strânse legături cu Giuliani întreţine şi primarul Kievului, fostul campion mondial de box Vitali Kliciko. Şi acesta îl cunoaşte personal pe Trump. În vară, când a izbucnit un conflict între Kliciko şi şeful administraţiei prezidenţiale a lui Zelenski, fostul boxer în vârstă de 48 de ani s-a deplasat la New York pentru a se întâlni cu Giuliani şi a postat pe reţelele de socializare o fotografie comună – evident pentru a arăta că are aliaţi de nădejde în lupta pe care o poartă la Kiev. Această deplasare a avut loc la câteva zile de la controversata convorbire telefonică Trump-Zelenski, în care Trump l-a indicat pe Giuliani drept interlocutor în contextul posibilelor investigaţii îndreptate împotriva activităţilor fostului vicepreşedinte SUA, Joe Biden, şi a fiului acestuia, Hunter. Kliciko a declarat marţi, la marginea unei manifestări desfăşurate la Kiev, că nu a discutat cu Giuliani despre Biden.
În cadrul uni interviu oferit mai demult postului tv „112 Ukraine”, Vitali Kliciko a povestit că el şi fratele său Vladimir, şi el un fost boxer profesionist, l-au cunoscut pe Trump în timpul carierei lor sportive. Cei doi fraţi au boxat în fostul cazino al lui Trump „Taj Mahal” şi miliardarul a fost de multe ori de faţă la meciuri, invitându-i pe aceştia la el acasă după meciuri.
Igor Fruman şi Lev Parnas
Există şi alţi oameni, mai puţin cunoscuţi, cu legături în Ucraina, ale căror nume se vehiculează în legătură cu scandalul actual. Doi dintre aceştia sunt mai proeminenţi: Igor Fruman şi Lev Parnas. Sunt oameni de afaceri din Florida, originari din Odessa. Potrivit mass-media din SUA, cei doi au finanţat diverse evenimente la care au participat Trump şi alţi candidaţi republicani. Ei s-ar fi întâlnit şi cu Trumnp şi cu fiul acestuia, Donald Jr. Dar cel mai important este faptul că ambii se numără între clienţii lui Giuliani. Ei l-ar fi ajutat pe avocatul lui Trump să stabilească diverse contacte în Ucraina în legătură cu cazul Biden, inclusiv cu foşti procurori generali.
În sfârşit, există o duzină sau chiar mai mulţi ucraineni care au cumpărat imobile de la Trump sau care au cofinanţat construcţia acestora, nu doar în SUA. Între aceştia sunt nume cunoscute, cum ar fi un fost şef al administraţiei locale dintr-un mare oraş din estul Ucrainei sau fiica unui fost om de afaceri ucrainean, bănuit de operaţiuni de spălare de bani. Dar este greu de stabilit numărul exact al oamenilor
Sam Kislin
Una dintre figurile centrale din legăturile Trump-Giuliani-Ucraina este Sam Kislin, un om de afaceri şi filantrop, identificat deseori cu comunitatea de emigranţi ruşi din Brighton Beach, Brooklyn – şi cu presupuse conexiuni cu mafia.
El s-a autoprezentat jurnaliştilor ucraineni ca fiind „fostul consilier al lui Giuliani” şi s-a lăudat că a donat bani campaniilor electorale pentru primările ale lui Giuliani, în anii `90. Kislin şi Trump au fost fotografiaţi împreună şi la sfârşitul anilor `90 Kislin ar fi jucat un rol mic, dar crucial în faptul că l-a ajutat pe Trump să evite un dezastru financiar.
Presupusele conexiuni ale lui Kislin cu figuri importante din mafia rusă au fost intens prezentate în presă. El ar fi fost investigat de către FBI, dar nu a fost condamnat pentru vreo infracţiune în Statele Unite.
El s-a autoprezentat jurnaliştilor ucraineni ca fiind „fostul consilier al lui Giuliani” şi s-a lăudat că a donat bani campaniilor electorale pentru primările ale lui Giuliani, în anii `90. Kislin şi Trump au fost fotografiaţi împreună şi la sfârşitul anilor `90 Kislin ar fi jucat un rol mic, dar crucial în faptul că l-a ajutat pe Trump să evite un dezastru financiar.
Presupusele conexiuni ale lui Kislin cu figuri importante din mafia rusă au fost intens prezentate în presă. El ar fi fost investigat de către FBI, dar nu a fost condamnat pentru vreo infracţiune în Statele Unite.
Acum doi ani, Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU), precizând ca motiv „apărarea intereselor economice”, i-a interzis lui Kislin să intre în ţară, o decizie inversată în instanţă, de când Zelenski a ajuns preşedinte în mai. Kislin a apărut la scurt timp după, spunându-le jurnaliştilor locali că intenţiona să depună mărturie împotriva fostului preşedinte Petro Poroşenko.
Cu siguranţă că dacă Trump sau Giuliani ar fi avut nevoie de un ghid ca să exploreze corupţia Ucrainei, puţini sunt cei care ştiu mai multe despre acest subiect ca Kislin, care în prezent este implicat într-o luptă pentru a recupera aproximativ 23 de milioane de dolari, pe care el susţine că i le-a furat predecesorul lui Zelenski.
Donald Trump şi Joe Biden
În eforturile de combatere a unei posibile proceduri de destituire, preşedintele Donald Trump a adoptat un argument zdrobitor pentru a-şi apăra solicitările adresate autorităţilor ucrainene de a-i investiga pe candidatul democrat la alegerile prezidenţiale Joe Biden, pe care l-a numit "dreptul său absolut" de a cere liderilor străini să îl ajute să eradicheze corupţia.
Preşedintele american Donald Trump l-a atacat duminică pe Joe Biden, lansând noi acuzaţii neverificate împotriva favoritului alegerilor primare democrate la scrutinul prezidenţial din 2020 şi afirmând că el ar trebui să renunţe la campanie, în contextul în care fostul vicepreşedinte a trecut la contraofensivă, relatează AFP.
Preşedintele american Donald Trump l-a atacat duminică pe Joe Biden, lansând noi acuzaţii neverificate împotriva favoritului alegerilor primare democrate la scrutinul prezidenţial din 2020 şi afirmând că el ar trebui să renunţe la campanie, în contextul în care fostul vicepreşedinte a trecut la contraofensivă, relatează AFP. "Familia Biden a fost cumpărată, pur şi simplu", a postat pe Twitter preşedintele american.
Fiul lui Joe Biden, Hunter, făcea parte din consiliul de administraţie al companiei Gasholding Burisma din Ucraina în timp ce tatăl său era vicepreşedinte.
Suspiciunile sale împotriva familiei Biden se află în centrul unei afaceri explozive legate de Ucraina, care i-a adus lui Donald Trump o procedură de destituire iniţiată de adversarii săi democraţi.
Preşedintele american i-a cerut la 25 iulie omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, să îl ajute să adune informaţii compromiţătoare despre Joe Biden, care conduce în sondaje în cursa pentru obţinerea învestiturii democrate. Fiul lui Joe Biden, Hunter, făcea parte din consiliul de administraţie al companiei Gasholding Burisma din Ucraina în timp ce tatăl său era vicepreşedinte.
Întrebat dacă a cerut vreunui guvern să investigheze fapte de corupţie care nu îi implică pe adversarii săi politici, Trump s-a blocat."Va trebui să verificăm", a răspuns preşedintele.
El a susţinut că nu a fost nimic în neregulă cu solicitarea sa adresată unei puteri străine de a ancheta un fost vicepreşedinte american - neacuzat de alţii pentru vreo infracţiune -, cu condiţionarea ajutorului militar american aprobat de Congres sau cu o vizită promisă la Casa Albă pentru a obţine în schimb ce urmărea.
Trump a făcut această schimbare de tactică constrâns, după ce recent au fost publicate documente ale unor diplomaţii americani în Ucraina care i-au subminat direct afirmaţiile anterioare, conform cărora nu a urmărit un schimb de servicii, mai precis sprijinul SUA pentru războiul guvernului de la Kiev cu insurgenţii pro-ruşi din estul ţării în schimbul păstrării reputaţiei unui potenţial candidat democrat la scrutinul prezidenţial de anul viitor.
Conform unui memorandum al Casei Albe referitor la un apel telefonic din 25 iulie, Trump i-a cerut preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ceea ce el a numit "o favoare" - o anchetă asupra lui Biden şi a unui presupus rol al Ucrainei în sprijinirea taberei democrate la alegerile din 2016 din SUA.
Nicio dovadă nu indică faptul că Biden, care a făcut mai multe vizite în Ucraina în calitate de vicepreşedinte, a comis infracţiuni. De asemenea, nu a apărut nicio dovadă care să susţină teoriile conspiraţioniste ale dreptei politice, potrivit cărora Ucraina, nu Rusia, a intervenit în scrutinul din 2016.
După ce a refuzat furios, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, să spună ce a dorit de la Ucraina, Trump a decis să treacă la ofensivă. El a spus joi că a cerut - şi încă urmăreşte - o anchetă asupra lui Biden. A mers chiar mai departe, cerând public Chinei să găsească ceva şi despre familia Biden.
Pentru democraţi şi numeroşi observatori nepartizani, aceasta a fost ca şi cum preşedintele ar fi fluturat o armă din care încă ieşea fum, recunoaşterea publică a ceea ce ei au susţinut că este o infracţiune ce poate conduce la destituire, după care preşedintele i-a luat peste picior prin invitarea unui adversar extern de a se implica în alegerile din SUA.
Însă unii analişti au apreciat drept inteligentă tactica sa de apărare neaşteptată ce urmăreşte să înfăţişeze un act potenţial ilegal drept o virtute civică.
"Declaraţia sa legată de China a fost ceva de genul:" Hei, ce e în neregulă cu eradicarea corupţiei oriunde s-ar afla?", a apreciat Elaine Kamarck, cercetătoare specializată în studii de guvernanţă la institutul nepartizan Brookings din Washington. Având în vedere diviziunile partizane profunde din America, Trump şi aliaţii săi pariază pe faptul că suficienţi alegători vor lua partea preşedintelui într-o luptă politică titanică pentru a-l ajuta să fie reales anul viitor, chiar dacă democraţii din Camera Reprezentanţilor vor iniţia o procedură de destituire.
Următoarele săptămâni vor testa dacă îndemnurile demagogice şi comportamentul neconvenţional al lui Trump sunt capabile să creeze un scut suficient de puternic pentru el şi congresmenii republicani care să evite consecinţele politice fireşti ale eforturilor de a implica guverne străine în combaterea propriilor duşmani politici.
În condiţiile în care sondajele de opinie indică o susţinere de 51% pentru punerea sub acuzare, Trump a recurs la acuzaţii false sau nesusţinute la adresa democraţilor într-o încercare de a alimenta emoţiile partizanilor ambelor părţi. El a spus că Biden este "corupt ca naiba", deşi anchetatori din Ucraina afirmă că nu deţin dovezi privind comiterea de infracţiuni. El a susţinut că avertizorul care a dezvăluit pentru prima dată presupusele abuzuri ale lui Trump este un "spărgător partizan" şi l-a insultat în repetate rânduri pe congresmanul democrat de California Adam B. Schiff, care conduce comisia de informaţii din Camera Reprezentanţilor.
De asemenea, Trump a reînviat un argument pe care Richard Nixon l-a făcut celebru într-un interviu TV, la trei ani după ce şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte în 1974 pentru a evita anumite acuzaţii şi condamnări: Dacă preşedintele o face, nu este ilegal. "La fel ca Nixon, Trump înţelege că publicului nu îi place viclenia", a spus Timothy Naftali, istoric specializat în preşedinţii americani. "Dar el face un pariu diferit - acela că, fiind deschis cu privire la acţiunile sale, poate determina publicul să îl accepte. Îşi asumă riscul că americanilor nu le pasă prea mult de caracterul preşedintelui".
Nixon s-a prezentat "drept ca o săgeată" în public, astfel încât publicarea înregistrărilor secrete din Biroul Oval în 1974, care au dezvăluit un strateg întunecat, necinstit şi intrigant, a fost percepută ca "un şoc uriaş", a declarat John A. Farrell, un biograf al preşedintelui Nixon.
"Nimeni nu se aşteptase vreodată ca preşedintele acesta vertical să vorbească în acest fel în Biroul Oval cu acoliţii săi", a explicat Farrell.
Spre deosebire de Nixon, Trump împroaşcă emfatic în viaţă publică aceleaşi blasfemii pe care le proferează în cea privată. În timp ce Nixon şi-a dat demisia după ce liderii republicani l-au avertizat că a pierdut sprijinul partidului în Congres şi urma să facă faţă unei proceduri de destituire certe, Trump ar putea supravieţui acestei crize graţie partizanatului inflexibil din Washington.
Doar trei republicani din Congres au luat poziţie public despre cererile nepotrivite formulate de Trump şi despre solicitarea sa ca şi China să îl ancheteze pe Biden, dintre aceştia remarcându-se senatorul Mitt Romney din statul Utah.
"Când singurul cetăţean american pe care preşedintele Trump îl numeşte drept subiect al unei anchete din partea Chinei este opozantul său politic, în plin proces de desemnare a candidatului democrat, forţează credibilitatea să sugerezi că nu este ceva motivat politic", a scris vineri pe Twitter Romney.
Trump "se bazează ca oamenii să perceapă aceasta ca pe o chestiune partizană, contestând din nou o alegere pe care a câştigat-o clar, mai degrabă decât ca pe o provocare la adresa principiilor Constituţiei", a declarat Alexander Vershbow, fost ambasador al SUA la Moscova şi NATO. "Partizanatul radical al politicii noastre face astfel încât să poată să îi iasă", a estimat el.
Citeste mai mult: adev.ro/pyzt8t
Strategia lui Trump în afacerea Ucrainagate: Atacul este cea mai bună apărare5
7 octombrie 2019, 12:25
de
Viorica Marin
Donald Trump şi Joe Biden
În eforturile de combatere a unei posibile proceduri de destituire, preşedintele Donald Trump a adoptat un argument zdrobitor pentru a-şi apăra solicitările adresate autorităţilor ucrainene de a-i investiga pe candidatul democrat la alegerile prezidenţiale Joe Biden, pe care l-a numit "dreptul său absolut" de a cere liderilor străini să îl ajute să eradicheze corupţia.
Preşedintele american Donald Trump l-a atacat duminică pe Joe Biden, lansând noi acuzaţii neverificate împotriva favoritului alegerilor primare democrate la scrutinul prezidenţial din 2020 şi afirmând că el ar trebui să renunţe la campanie, în contextul în care fostul vicepreşedinte a trecut la contraofensivă, relatează AFP.
Preşedintele american Donald Trump l-a atacat duminică pe Joe Biden, lansând noi acuzaţii neverificate împotriva favoritului alegerilor primare democrate la scrutinul prezidenţial din 2020 şi afirmând că el ar trebui să renunţe la campanie, în contextul în care fostul vicepreşedinte a trecut la contraofensivă, relatează AFP. "Familia Biden a fost cumpărată, pur şi simplu", a postat pe Twitter preşedintele american.
Fiul lui Joe Biden, Hunter, făcea parte din consiliul de administraţie al companiei Gasholding Burisma din Ucraina în timp ce tatăl său era vicepreşedinte.
Suspiciunile sale împotriva familiei Biden se află în centrul unei afaceri explozive legate de Ucraina, care i-a adus lui Donald Trump o procedură de destituire iniţiată de adversarii săi democraţi.
Preşedintele american i-a cerut la 25 iulie omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, să îl ajute să adune informaţii compromiţătoare despre Joe Biden, care conduce în sondaje în cursa pentru obţinerea învestiturii democrate. Fiul lui Joe Biden, Hunter, făcea parte din consiliul de administraţie al companiei Gasholding Burisma din Ucraina în timp ce tatăl său era vicepreşedinte.
Întrebat dacă a cerut vreunui guvern să investigheze fapte de corupţie care nu îi implică pe adversarii săi politici, Trump s-a blocat."Va trebui să verificăm", a răspuns preşedintele.
El a susţinut că nu a fost nimic în neregulă cu solicitarea sa adresată unei puteri străine de a ancheta un fost vicepreşedinte american - neacuzat de alţii pentru vreo infracţiune -, cu condiţionarea ajutorului militar american aprobat de Congres sau cu o vizită promisă la Casa Albă pentru a obţine în schimb ce urmărea.
Schimbare de tactică
Trump a făcut această schimbare de tactică constrâns, după ce recent au fost publicate documente ale unor diplomaţii americani în Ucraina care i-au subminat direct afirmaţiile anterioare, conform cărora nu a urmărit un schimb de servicii, mai precis sprijinul SUA pentru războiul guvernului de la Kiev cu insurgenţii pro-ruşi din estul ţării în schimbul păstrării reputaţiei unui potenţial candidat democrat la scrutinul prezidenţial de anul viitor.
Conform unui memorandum al Casei Albe referitor la un apel telefonic din 25 iulie, Trump i-a cerut preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ceea ce el a numit "o favoare" - o anchetă asupra lui Biden şi a unui presupus rol al Ucrainei în sprijinirea taberei democrate la alegerile din 2016 din SUA.
Nicio dovadă nu indică faptul că Biden, care a făcut mai multe vizite în Ucraina în calitate de vicepreşedinte, a comis infracţiuni. De asemenea, nu a apărut nicio dovadă care să susţină teoriile conspiraţioniste ale dreptei politice, potrivit cărora Ucraina, nu Rusia, a intervenit în scrutinul din 2016.
După ce a refuzat furios, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, să spună ce a dorit de la Ucraina, Trump a decis să treacă la ofensivă. El a spus joi că a cerut - şi încă urmăreşte - o anchetă asupra lui Biden. A mers chiar mai departe, cerând public Chinei să găsească ceva şi despre familia Biden.
Pentru democraţi şi numeroşi observatori nepartizani, aceasta a fost ca şi cum preşedintele ar fi fluturat o armă din care încă ieşea fum, recunoaşterea publică a ceea ce ei au susţinut că este o infracţiune ce poate conduce la destituire, după care preşedintele i-a luat peste picior prin invitarea unui adversar extern de a se implica în alegerile din SUA.
Însă unii analişti au apreciat drept inteligentă tactica sa de apărare neaşteptată ce urmăreşte să înfăţişeze un act potenţial ilegal drept o virtute civică.
"Declaraţia sa legată de China a fost ceva de genul:" Hei, ce e în neregulă cu eradicarea corupţiei oriunde s-ar afla?", a apreciat Elaine Kamarck, cercetătoare specializată în studii de guvernanţă la institutul nepartizan Brookings din Washington. Având în vedere diviziunile partizane profunde din America, Trump şi aliaţii săi pariază pe faptul că suficienţi alegători vor lua partea preşedintelui într-o luptă politică titanică pentru a-l ajuta să fie reales anul viitor, chiar dacă democraţii din Camera Reprezentanţilor vor iniţia o procedură de destituire.
Următoarele săptămâni vor testa dacă îndemnurile demagogice şi comportamentul neconvenţional al lui Trump sunt capabile să creeze un scut suficient de puternic pentru el şi congresmenii republicani care să evite consecinţele politice fireşti ale eforturilor de a implica guverne străine în combaterea propriilor duşmani politici.
În condiţiile în care sondajele de opinie indică o susţinere de 51% pentru punerea sub acuzare, Trump a recurs la acuzaţii false sau nesusţinute la adresa democraţilor într-o încercare de a alimenta emoţiile partizanilor ambelor părţi. El a spus că Biden este "corupt ca naiba", deşi anchetatori din Ucraina afirmă că nu deţin dovezi privind comiterea de infracţiuni. El a susţinut că avertizorul care a dezvăluit pentru prima dată presupusele abuzuri ale lui Trump este un "spărgător partizan" şi l-a insultat în repetate rânduri pe congresmanul democrat de California Adam B. Schiff, care conduce comisia de informaţii din Camera Reprezentanţilor.
De asemenea, Trump a reînviat un argument pe care Richard Nixon l-a făcut celebru într-un interviu TV, la trei ani după ce şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte în 1974 pentru a evita anumite acuzaţii şi condamnări: Dacă preşedintele o face, nu este ilegal. "La fel ca Nixon, Trump înţelege că publicului nu îi place viclenia", a spus Timothy Naftali, istoric specializat în preşedinţii americani. "Dar el face un pariu diferit - acela că, fiind deschis cu privire la acţiunile sale, poate determina publicul să îl accepte. Îşi asumă riscul că americanilor nu le pasă prea mult de caracterul preşedintelui".
Nixon s-a prezentat "drept ca o săgeată" în public, astfel încât publicarea înregistrărilor secrete din Biroul Oval în 1974, care au dezvăluit un strateg întunecat, necinstit şi intrigant, a fost percepută ca "un şoc uriaş", a declarat John A. Farrell, un biograf al preşedintelui Nixon.
"Nimeni nu se aşteptase vreodată ca preşedintele acesta vertical să vorbească în acest fel în Biroul Oval cu acoliţii săi", a explicat Farrell.
Spre deosebire de Nixon, Trump împroaşcă emfatic în viaţă publică aceleaşi blasfemii pe care le proferează în cea privată. În timp ce Nixon şi-a dat demisia după ce liderii republicani l-au avertizat că a pierdut sprijinul partidului în Congres şi urma să facă faţă unei proceduri de destituire certe, Trump ar putea supravieţui acestei crize graţie partizanatului inflexibil din Washington.
Doar trei republicani din Congres au luat poziţie public despre cererile nepotrivite formulate de Trump şi despre solicitarea sa ca şi China să îl ancheteze pe Biden, dintre aceştia remarcându-se senatorul Mitt Romney din statul Utah.
"Când singurul cetăţean american pe care preşedintele Trump îl numeşte drept subiect al unei anchete din partea Chinei este opozantul său politic, în plin proces de desemnare a candidatului democrat, forţează credibilitatea să sugerezi că nu este ceva motivat politic", a scris vineri pe Twitter Romney.
Trump "se bazează ca oamenii să perceapă aceasta ca pe o chestiune partizană, contestând din nou o alegere pe care a câştigat-o clar, mai degrabă decât ca pe o provocare la adresa principiilor Constituţiei", a declarat Alexander Vershbow, fost ambasador al SUA la Moscova şi NATO. "Partizanatul radical al politicii noastre face astfel încât să poată să îi iasă", a estimat el.
Citeste mai mult: adev.ro/pyzt8t
* New Jersey,Apropo ,întâmplător unde a făcut o vizită candidata la prezidențiale ,premierul Viorica Dăncilă
Anumite sublinieri color și necolor îmi aparțin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu