Cu privire la subiect, în mod sigur voi primi şi de această dată o
invitaţie călduroasă de a merge să mă întîlnesc cu făuritorii mei, însă,
dacă toată lumea ar fi iubit adevărul, dacă unii ziarişti din Ţară nu
s-ar fi vîndut asasinilor, adevărul n-ar mai fi umblat astăzi zdrenţuros
şi cu capul spart. Nici nu-şi intră bine decembrie în drepturi, că
presa o dă cotită şi învîrtită cu asasinarea soţilor Ceauşescu.
Indiferent ce a fost şi cum a fost, Preşedintele Republicii Socialiste
România (pentru cei mai tineri, aşa era denumirea oficială a ţării
noastre în 1989), Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, erau
oameni de stat, şi au fost eliminaţi în stil mafiot, prin împuşcare cu
rafale de Kalashnikov, în marea Sărbătoare a Sfîntului Crăciun, după o
„judecată” sumară şi strîmbă. După execuţia barbară şi ruşinoasă,
dictată pe 24 decembrie, prin telefon de la Bucureşti, de un grup din
care făceau parte Brucan, Iliescu, Măgureanu, Roman, Voican, Militaru,
Kemenici, care aveau garanţia impunităţii lor, totul s-a prăbuşit în
România şi am ajuns astăzi, realmente, sclavi într-o sărăcie lucie. Cît
curaj au Petre Roman şi restul asasinilor cînd afirmă că „trupurile
Ceauşeştilor şi filmul execuţiei au dispărut timp de cîteva ore! Cred că
extratereştii le furaseră. Ex preşedintele României şi soţia sa, Elena
Ceauşescu, nu au fost condamnaţi de un tribunal oficial. Au fost
executaţi potrivit unei hîrtii, scrisă şi semnată la data de 23
decembrie 1989 de către Ion Iliescu, dată la care acesta nu avea nicio
calitate oficială în conducerea statului român, în afară de cea de şef
al găştii de „profitori sub acoperirea” de revoluţionari, ce încercau
anihilarea adevăraţilor revoluţionari, pentru a nu scăpa din mînă
puterea. Conform zicalei „frica păzeşte bostănăria”, la scut timp după
asasinarea celor doi, de teamă că poate le va veni rîndul şi lor, călăii
au trecut urgent la abolirea pedepsei capitale în România, iar unii au
părăsit Ţara. Ceauşeştii au fost ucişi cu sînge rece, iar cei implicaţi
în asasinarea cuplului prezidenţial ar trebui sa răspundă în faţa legii.
Acum!
Cu prilejul discursurilor publice, Preşedintele Nicolae Ceauşescu
atrăgea atenţia cu privire la pericolul imperialismului, cum că poate
duce la pierderea identităţii economice, a identităţii de neam şi chiar a
independenţei naţionale. Aşa s-a şi întîmplat după lovitura de stat.
Cercetaţi documentele, aşa am făcut şi eu, apoi o să vă vreţi să îl
comemoraţi. Politica externă a lui Nicolae Ceauşescu se baza pe
„neamestecul în treburile interne ale altor state”. Şi pentru că pe plan
internaţional fostul preşedinte acţiona şi gîndea româneşte, trebuia
înlăturat şi înlocuit cu o marionetă care gîndea şi acţiona pe dublu
canal: în favoarea marilor puteri capitaliste, dar păstra, prin
telefonul roşu, conexiunea cu Moscova. Cinismul cu care un plutonier, pe
numele său Dorin Cârlan relata anul trecut execuţia lui Ceauşescu şi a
soţiei sale, la un post central de televiziune, citez – „am făcut-o ferfeniţă pe Elena Ceauşescu şi i-am scos polimerii din cap odată cu creierii, oasele şi sîngele,”
m-a cutremurat şi m-a determinat să cred că omul are bujiile ancrasate.
Ori s-a scrîntit după crimele comise. Ori a fost special ales în
plutonul de execuţie, pentru că nu era întreg la minte. Plutonierul
acesta împuşcase doi oameni, comisese două crime, nu cu un glonţ, ci cu
rafale, şi deborda de entuziasm infantil pe ecran, facînd din asta o
bravadă publică. Cei care au înfăptuit asasinatul şi cei care l-au
comandat, în urma mascaradei judiciare, n-au nicio scuză. Cu toate că au
acţionat la comandă externă şi internă şi sub manipulările ce au
guvernat lovitura de stat din 1989. Se pare că avem o vocaţie de a ne
asasina patrioţii. Istoria stă mărturie. La fel ca şi Mareşalul Ion
Antonescu, preşedintele Nicoale Ceauşescu a strigat înaintea primul
glonţ: „Trăiască România liberă şi independentă, moarte trădătorilor!”
S-a avut mare grijă, însă, ca această parte a filmului (cosmetizat,
falsificat şi trucat) difuzat pînă la intoxicaţie, în fiecare an,
înainte de Crăciun şi care a făcut înconjurul lumii, să nu ajungă la
public, să fie tăiată. De fapt, un asasinat politic abominabil, la scara
istoriei, o ruşine pentru noi, execuţia cuplului prezidenţial Nicolae
şi Elena Ceauşesc pe 25 Decembrie, la Sfînta Sărbătoare a Naşterii
Mîntuitorului, este un asasinat anticreştin, iar sub acest blestem a
urmat involuţia poporului în libertatea şi democraţia mult-visată de
naivi. Asasinarea soţilor Ceauşescu a fost folosită ca „o veste
minunată” în presa vremii. Toate ziarele titrau cu litere de-o şchiopă:
„O veste minunată: dictatorul a fost prins şi împuşcat!” O manipulare
grosolană! Criminalii înlocuiseră vestea minunată a Naşterii Domnului
Iisus, sărbătoarea creştinului român, cu vestea „minuantă a crimelor
comise”.
Ceauşescu le stătea în cap occidentalilor. De fapt a fost omorît
pentru că a ridicat Ţara de la stadiul de semifeudalism la cel al
civilizaţiei. Devenise extrem incomod puterilor Occidentului. Ceauşescu a
oferit românilor educaţie de înaltă clasă, într-un învăţămînt gratuit,
loc de muncă garantat, locuinţă pentru fiecare familie sau tînar,
asistenţă medicală gratuită (chiar dacă nu se ridica la standardele
europene de astăzi, cînd românii mor cu zile). A oferit demnitate umană
şi protecţie socială. Ce-a dat capitalismul românilor? Sărăcie, şomaj,
hoţie, tîlhărie, corupţie de stat, miniştri şi parlamentari puşcăriaşi,
droguri, etnobotanice, escrocherie, homosexualitate, lesbianism,
prostituţie, sclavie, discriminare, crime şi pistol la brîu tuturor
nenorociţilor. Cine a suferit în regimul dinainte de ’89? Puturoşii,
proştii, curvele şi hoţii de buzunare. Desigur, şi atunci se făceau
abuzuri, dar nu pot fi comparate cu cele de astăzi. Ultimii 24 de ani de
după lovitura de stat şi asasinarea cuplului prezidenţial au fost cu
adevărat dramatici. Părinţii au trăit dictatura cu regim socialist, nu
comunist, cum zic necunoscătorii şi ignoranţii, care nu ştiu pe ce lume
trăiesc şi cu ce se mănîncă Istoria de pînă în 1944 şi chiar cea pînă în
1964. Într-o dictatură cu regim socialist, Ceauşescu a construit extrem
de multe edificii, ca să aibă ce-şi însuşi, ce închide, vinde şi demola
capitaliştii. S-au ridicat patru milioane de apartamente unde s-a mutat
jumătate din populaţia ţării, s-au construit fabrici şi uzine mari,
unde au muncit peste zece milioane de oameni, s-a construit
Transfăgărăşanul, metroul, Canalul Dunăre-Marea Neagră (după care
tînjesc mulţi, astăzi), Casa Poporului, Sidex Galaţi, Oltchim,
Petromidia, şcoli, grădiniţe, spitale, creşe, pe care capitaliştii nici
n-au fost în stare să le dea cu var. România a pierdut în cei 24 de ani
de la lovitura de stat aproape întreaga industrie, a pierdut
suveranitatea şi independenţa economică. Generaţiile prezentului trebuie
să afle că familiile tinere primeau locuri de muncă şi apartamente de
la stat, după terminarea facultăţii studenţii primeau repartiţie, iar
învăţămîntul şi sănătatea erau gratuite. Priviţi acum sutele de mii de
copii abandonaţi de părinţii plecaţi la muncă în Occident, priviţi
fabricile de şomeri, adică universităţile care îi lasă pe tineri în voia
libertăţii haotice. Da, teoretic, socialismul e o noţiune
neprietenoasă. Dar, cei mulţi, talpa ţării, nu se zbăteau în sărăcie ca
astăzi, cînd sîntem liberi să întreţinem bugetul statului fraudat de
guvernanţii şi politicienii, care s-au îmbogăţit pe spinarea poporului.
Controlul asupra populaţiei este mult mai extins azi decît în socialism,
doar că nu mai e realizat prin forţă, ci prin mijloace subtile: carduri
şi credite, înregistrarea neconstituţională şi abuzivă şi expunerea
codului numeric personal, controlul opiniei publice (adică tot prin
frică). Românii au fost forţaţi să devină consumatori. Li se dau lefuri
pe card, ca să consume după nevoile Occidentului, de parcă românii nu ar
mai avea voinţă proprie, dar şi ca să-i obişnuiască cu banii virtuali.
Urmează cărţile de identitate cu CIP şi detectare prin GPS inclusă. Spre
deosebire de perioada de dinainte de 1989, azi stai cu frica în sîn ca o
să ajungi şomer, eşti liber pe naiba, doar să te plimbi pe jos, să-ţi
dai copilul la şcolile particulare ale mafioţilor şi pe bani grei, eşti
obligat să cumperi manualele analfabeţilor din sistem, altfel i se scade
nota copilului. Astea da, „succesuri” democratice! În socialism nu
vedeai oameni dormind pe stradă, daţi afară din case sau de la serviciu,
nu vedeai ţărani săraci. Ceauşescu a construit o economie puternică,
cum n-a avut România înainte de război, pentru ca să fie independentă şi
să nu cerşească la F.M.I., B.M. etc.
Dar, ca preşedinte, cînd nu eşti dator organismelor financiare
mondiale, eşti considerat dictator, eşti invadat de şacali, ţi se iau
resursele naturale, iar poporul este transformat în contribuabil activ,
(deşi nu are loc de muncă, taxele sînt obligatorii) sclav şi consumator.
Libia, Egipt, Siria, şi România sînt exemple vii în acest sens. L-au
eliminat pe Ceauşescu cînd Ţara nu mai avea datorii şi economia mergea
strună. Tocmai cînd terminasem de plătit datoriile şi urma să ne bucurăm
de un nivel de viaţă european, de teamă că vom concura puerile
occidentale, au venit alogenii şi-au pus gheara pe avuţiile naţionale.
Chiar dacă în socialism, pentru o perioadă scurtă s-a mîncat mai puţin, a
fost sănătos, s-a trăit fără căldură, s-a dat curent electric cu
porţia, chiar dacă pîinea, zahărul şi uleiul erau cartelate, aşa s-au
plătit datoriile externe. Nu existau milionari şi miliaradari care să
fraudeze statul. Azi există mîncare şi pîine din belşug (puterea de
cumpărare fiind zero), dar garnisite cu euri mortale, care au răspîndit
boli, obezitate, cancer, diabet, gradul de îmbolnăvire al populaţiei
fiind triplat. S-au înmulţit boschetarii, copii străzii, mai ceva decît
cîinii comunitari, presa e plină de scandaluri, crime; miliardarii de
carton au conturile doldora, şi n-au dat o zi cu sapa. Legea-i făcută
pentru ei, au maşini luxoase şi pistolul la brîu. Toate acestea lucruri
fermecătoare au fost înscrise în planul loviturii de stat din 1989. Ne
merităm soarta. Să trăiţi bine!
Aşadar, mă întorc la întrebarea unui ziarist român din presa
centrală. „De ce n-a făcut Ceauşescu autostrăzi”? Simplu: exportul către
Rusia şi spre celelalte ţări se făcea pe căile ferate şi pe apă.
Specialiştii timpului au gîndit în conformitate cu necesităţile
practice. Nimeni nu a umblat în opinci în perioada socialistă, de acum
înainte vom umbla poate desculţi. Opinca e încălţare ecologică şi mi-e
teamă că nu ne vom permite s-o cumpărăm. După 1989 cîţi kilometri de
autostradă s-au construit? Poate răspund miniştrii de la transporturi
sau Bechtel? Toată bogăţia Ţării adunată cu sudoarea poporului a fost
confiscată de „elita” politică şi financiară, în cîrdăşie cu organismele
financiare mondiale, de băieţii şmecheri, de pungaşii pripăşiţi pe la
noi şi prin guvern, care ne dau atît cît să nu murim de foame. Chiar nu
înţeleg de unde toată stupizenia unor colegi de breaslă de a se raporta
doar negativ la ceea ce fost pe vremea lui Ceauşescu? Să lăsăm trecutul
distrus cu bună ştiinţă şi cu rea credinţă, şi să-i întrebăm pe
neisprăviţii care au acumulat averi uriaşe, pe care nu le puteau realiza
într-un mileniu prin muncă cisntită, de ce au îndatorat ţara pînă la
sufocare, de ce au jefuit averea ţării pe care au depus-o în bănci
străine, de nu mai are ţara fonduri pentru investiţii, pentru salarii şi
pensii? Dacă tot se plîng că nu mai sînt bani pentru investiţii, de ce
nu investesc ei banii furaţi de la popor? De ce oare tot aşteptăm noi
investitori străini? Aceştia nu vor urmări niciodată binele ţării unde
fac investiţia, ci, firesc, propriul lor profit, cît mai mare, pe care-l
vor externa, în valută, nu în lei. Leii îi lasă pentru vînzătorii de
Ţară autohtoni, care le asigură calea spre cîştiguri ilicite. Cei care
au guvernat după lovitura de stat, n-au fost în stare să construiască
nimic în Ţară, în afara de sedii de birouri pentru stors românul de
ultima leţcaie. Toţi au fost puşi pe căpătuire. Au devalizat băncile
(Bancorex, Banca Agricolă, Banca Religiilor etc…), întreprinderile,
fabricile, combinatele, au sărăcit populaţia prin inflaţie de 300%. Sub
minciuna Iliesciană în coabitare cu a lui Petrică în plover, numită
„privatizare”, producţia României a fost redusă la tăcere treptat. Ce nu
s-a putut fura, s-a vîndut străinilor cu capital majoritar sau total pe
mai nimic, preţul fiind sub cel de fier vechi, dar pe mită grasă.
Un fost funcţionar al Ministerului Economiei de pe vremuri, de
formaţie economist, azi pensionar, mi-a explicat cum s-a reuşit înainte
de 1989 performanţa echilibrului economic şi absorbţia în procent de
100% a forţei de muncă tinere, cum România a refuzat orice contact cu
F.M.I.-ul şi cu alte organisme financiare internaţionale, care încercau
atragerea României în capcane. „Trepăduşii n-aveau ce căuta în rotiţele
sistemului,”, mi-a declarat, „tocmai de aceea sistemul economic nu avea
nici noxe, nici fisuri. Nu existau clase favorizate. Multe din lucrurile
de dinainte de ’89 – păstrînd proporţia evoluţiei în timp – erau
superioare celor de azi. Atunci erau tot felul de organisme de cinste şi
control, care rezolvau problemele oamenilor, azi nu ai la cine apela,
hoţii se dau drept conducători.” Studii recente arată că pe atunci toată
populaţia activă avea slujbă, astăzi aproximativ 6 milioane de români
îşi caută de lucru în afara ţării. Toţi românii aveau locuinţe, azi sînt
datori pe viaţă băncilor străine, scoşi în stradă şi executaţi silit.
Atunci se întrerupea curentul electric zilnic, astăzi nu avem bani să-l
plătim. Atunci erau cîteva ore de televiziune pe zi, astăzi, sute de
posturi TV ne aduc în case violenţă, destrăbălare, circ politic, crime,
dezmăţ, sexualitate, pornografie, homosexualitate, care tulbură minţile
copiilor şi îndeamnă la sex de la vîrste fragede, ducînd la angoase, la
frustrări, sinucideri şi conflicte interioare cu sinele. Despre ce
economie vorbeşte astăzi guvernul? Coloşii industriali, care decenii la
rînd au asigurat producţia internă şi exporturile ţării noastre, au fost
bombardaţi.
Nu sînt bani pentru salariile medicilor, se desfiinţează şcoli şi
spitale, sănătatea e la mîna grupurilor farmaceutice care condiţionează
numirea factorilor de conducere şi politica instituţiilor de sănătate.
„Regimul socialist investea cam 30% din PIB în cercetare-dezvoltare,
tehnică militară (tancuri), aerospaţială (avioane inclusiv supersonice),
agricultură, infrastructură (căi ferate, drumuri şi poduri la sate,
canale şi sisteme de irigaţii, baraje, canalizări)”. Ce a adus, aşadar
„revoluţia”, pardon, lovitura de stat? Libertatea de a merge la căpşuni,
libertatea sclaviei pe pămînt românesc şi dispreţul Occidentului. O
ţară primită cadou în 1990, fără un leu datorie externă şi cu destui
bani cash (a se înţelege lichiditate B.R.C.E.), a fost sufocată de
datorii pentru generaţii de-a rîndul. Imediat după lovitura de stat,
Petre Roman, premier pe atunci, a anunţat că industria ţării este un
morman de fiare vechi”, o minciună colosală, care a dat startul jafului,
aflat şi azi în desfăşurare.
Aşadar, de ce a fost asasinat Nicoale Ceauşescu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu