Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
luni, 25 ianuarie 2016
Cioran şi trecutul său deocheat - de Gabriela Lupu , 24 ianuarie 2016
- stire actualizata la ora 22:44, 24 ianuarie 2016
Cioran şi trecutul său deocheat
Volumul de
eseuri „Cioran sau un trecut deocheat“, apărut în 2011 la Editura
Polirom, în seria de autor dedicată poetei şi eseistei Marta Petreu, a
fost publicat în limba italiană, editat de Giovannni Rotiroti la Editore
Orthotes, în traducerea Magdei Arhip şi a Ameliei Natalia Bulboacă şi
cu o postfaţă de Matia Luigi Pozzi. Cartea
Martei Petreu, aflată la a III-a ediţie, revăzută şi adăugită,
reconstituie minuţios şi documentat circumstanţele filosofice şi
istorice care l-au dus pe tânărul Cioran la o opţiune politică
extremistă şi analizează insolita sa combinaţie de idei – de extremă
dreaptă legionară şi de extremă stângă bolşevică –, aducând dovezile
despărţirii de trecutul său „deocheat“. „Oamenii
nu vorbesc decât despre ceea ce ascundem“, observa, nu fără amărăciune,
Cioran, adăugând: „Dac-am comis o greşeală în trecut, cu cât o
mărturisim mai puţin, cu atât ceilalţi revin asupra ei şi-o comentează“.
Filosoful român refugiat la Paris şi devenit unul dintre marii autori
de limbă franceză ştia ce spune: în Franţa, el a fost permanent în
situaţia de a-şi ascunde trecutul românesc, adică articolele politice
extremiste şi volumul „Schimbarea la faţă a României“ (1936). Din
cuprins: • Convertirea politică a lui Cioran. Noiembrie 1933 • Doctrina
legionară • Doctrina legionară şi intelighenţia interbelică • Filosofii
paralele: Spengler şi Cioran • Critica fizionomică a României •
Filosofii paralele: Lovinescu şi Cioran • Problema străinilor •
...gândul unei alte Românii • Cioran sau un trecut deocheat • Cioran în
peisajul ideologic românesc • Paşii sofistului. Volumele Martei Petreu
au mai fost traduse în Franţa, SUA, Elveţia, Ungaria, Serbia şi Italia.
Tot în limba italiană va apărea o antologie de 50 de poeme extrase din
volumul „Apocalipsa după Marta“ (Polirom, 2011). Marta Petreu este
scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme
„Aduceţi verbele“. Alte volume de poeme: „Dimineaţa tinerelor doamne“
(1983); „Loc psihic“ (1991); „Poeme neruşinate“ (1993); „Cartea mâniei
(1997); „Apocalipsa după Marta“ (1999); „Falanga“ (2001); „Scara lui
Iacob“ (2006). Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii
despre filosofia şi cultura românească: „Teze neterminate“ (1991);
„Jocurile manierismului logic“ (1995); „Un trecut deocheat sau
Schimbarea la faţă a României“ (1999; ed. a II-a, 2004); „Ionescu în
ţara tatălui“ (2001; ed. a II-a, 2002); „Filosofia lui Caragiale“
(2003); „Filosofii paralele“ (2005); „Despre bolile filosofilor. Cioran“
(2008; ed. a II-a, 2010). La Editura Polirom au mai apărut: „Diavolul
şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian“ (2009; ed. a II-a,
2010), „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului“ (2011), „Apocalipsa după Marta“
(2011), „Cioran sau un trecut deocheat“ (2011), „De la Junimea la
Noica. Studii de cultură românească“ (2011), „Filosofia lui Caragiale“
(2012), „O zi din viaţa mea fără durere“ (2012), „Ionescu în ţara
tatălui“ (2012), „Jocurile manierismului logic“ (2013), „Filosofii
paralele“ (2013), „Biblioteci în aer liber“ (2014) şi „Asta nu este
viaţa mea“ (2014).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu