http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Foto: Arhiva Ziare.com
Tragedia
care s-a petrecut in clubul Colectiv din Bucuresti aduce in discutie si
aspectul economic - adica ce anume ii determina pe unii patroni sa-si
asume riscuri atat de mari.
Specialistii tind sa raspunda ca povara fiscala pe care o resimt firmele din tara noastra, alaturi de efectele coruptiei. Acestea ar fi doar doua elemente ce ii imping pe unii patroni sa taie din costuri atunci cand vine vorba de siguranta celor care le calca pragul sau le folosesc bunurile ori apeleaza la serviciile lor.
"Adevarul este ca e foarte complicat sau de-a dreptul imposibil sa respecti toate legile din Romania si sa ai si afacerea pe profit. Aceste costuri administrative actioneaza ca o bariera la intrarea pe piata sau ca o taxa (prohibitiva) de functionare pentru firmele existente. Povara fiscal-birocratica excesiva muta afacerile in economia subterana.
Iar in economia subterana, datorita riscului specific, calitatea produselor/serviciilor are de suferit", scrie profesorul universitar Bogdan Glavan, pe blogul Logica Economica.
Povara taxelor si a impozitelor a dus la o economie ascunsa de 28% din PIB-ul Romaniei, nivel cu 10% mai mare decat media Uniunii Europene (UE). Doar bulgarii ne depasesc (31%).
Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, a aratat, in septembrie, ca povara fiscala pe munca este factorul determinant pentru marimea economiei ascunse.
"Cu cat ai un sistem fiscal mai impovarator, mai ales din prisma birocratiei si aparatului de administrare a taxelor neprietenos, cu atat creste acest tip de economie. Avem o povara fiscala pe munca destul de mare, daca ne uitam la impozite platite de angajat si angajator si salarii destul de mici", a spus atunci Ionut Dumitru.
Taxele prea mari au dus la o economie "ascunsa" de 28% din PIB
La un salariu net de 1.400 de lei, angajatorul plateste taxe si impozite la stat de 460 de lei, iar de la angajat sunt luati 580 de lei. In total, peste 1.000 de lei ajung in buzunarul statului.
Cel mai recent raport "Doing Business" realizat de Banca Mondiala
arata ca mai bine de 40% din profitul unei firme se duce la stat, in
vreme ce patronul petrece aproape o saptamana ca sa achite birurile.Tragedia din clubul Colectiv si aspectul economic
Mati, 03 Noiembrie 2015, ora 07:39
Foto: Arhiva Ziare.comSpecialistii tind sa raspunda ca povara fiscala pe care o resimt firmele din tara noastra, alaturi de efectele coruptiei. Acestea ar fi doar doua elemente ce ii imping pe unii patroni sa taie din costuri atunci cand vine vorba de siguranta celor care le calca pragul sau le folosesc bunurile ori apeleaza la serviciile lor.
"Adevarul este ca e foarte complicat sau de-a dreptul imposibil sa respecti toate legile din Romania si sa ai si afacerea pe profit. Aceste costuri administrative actioneaza ca o bariera la intrarea pe piata sau ca o taxa (prohibitiva) de functionare pentru firmele existente. Povara fiscal-birocratica excesiva muta afacerile in economia subterana.
Iar in economia subterana, datorita riscului specific, calitatea produselor/serviciilor are de suferit", scrie profesorul universitar Bogdan Glavan, pe blogul Logica Economica.
Povara taxelor si a impozitelor a dus la o economie ascunsa de 28% din PIB-ul Romaniei, nivel cu 10% mai mare decat media Uniunii Europene (UE). Doar bulgarii ne depasesc (31%).
Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, a aratat, in septembrie, ca povara fiscala pe munca este factorul determinant pentru marimea economiei ascunse.
"Cu cat ai un sistem fiscal mai impovarator, mai ales din prisma birocratiei si aparatului de administrare a taxelor neprietenos, cu atat creste acest tip de economie. Avem o povara fiscala pe munca destul de mare, daca ne uitam la impozite platite de angajat si angajator si salarii destul de mici", a spus atunci Ionut Dumitru.
Taxele prea mari au dus la o economie "ascunsa" de 28% din PIB
La un salariu net de 1.400 de lei, angajatorul plateste taxe si impozite la stat de 460 de lei, iar de la angajat sunt luati 580 de lei. In total, peste 1.000 de lei ajung in buzunarul statului.
Suntem pe locul 37 dintr-un total de 189 de tari in ceea ce priveste usurinta de a face afaceri. Romania se afla inaintea Ungariei (locul 42), dar cu mult in urma Poloniei (locul 25).
Pe-afara e vopsit gardul, inauntru e leopardul
Existenta unor costuri administrative mari determina dezvoltarea economiei subterane cu efectele colaterale care decurg de aici, anume cresterea riscurilor si diminuarea calitatii serviciilor. E o realitate trista.
"Ar trebui sa recunoastem ca daca firmele au de platit impozite mari, atunci ele vor face economii la alte capitole, precum siguranta muncii. Sau ca, daca fiecare birou public iti cere spaga (ceea ce mareste practic costurile administrative peste nivelul lor oricum ridicat), atunci firmele vor fi tentate sa cosmetizeze realitatea; pe-afara va fi vopsit gardul, inauntru este leopardul.
Coruptia este un subprodus al acestei stari de fapt. Organizarea agentilor economici care activeaza in economia subterana pe principii mafiote, de asemenea", mai arata profesorul Bogdan Glavan.
El mai atrage atentia in legatura cu o situatie importanta. Nu ne permitem servicii de o calitate care sa concureze cu cele din statele mai evoluate, dintr-un simplu motiv: suntem saraci.
Cu toate acestea, Bogdan Glavan sustine ca nu ar trebui sa facem situatia mai rea decat este de fapt si sa nu exista o presiune exagerata pe piata, "fiindca atunci vom cultiva economia subterana, riscul si coruptia, si vom pava drumul catre tragedii de genul celei intamplate in clubul Colectiv".
Incendiu in Colectiv: Bilantul tragediei a ajuns la 31 de morti. Cei 3 patroni, retinuti
O posibila solutie pe termen lung
Sorin Ionita - care face expertize in domeniul reformei administratiei publice, dezvoltare si politici locale la Expert Forum - a propus o solutie patronilor de cluburi, baruri si restaurante din Romania.Un club celebru se inchide. Patron: Din 2003 am pus viata a mii de oameni in pericol! (Video)
El sustine ca ar fi utila o asociatie care sa stabileasca niste reguli pentru buna desfasurare a afacerii. De asemenea, gruparea ar trebui sa aiba si un instrument de verificare si de notare a calitatii serviciilor, in stilul regasit la hoteluri si pensiuni.
Sorin Ionita mentioneaza ca in pachetul respectiv de reguli trebuie mentionate cele mai importante dintre ele, care sa stabileasca niste principii clare care sa fie respectate de toti cei care vor sa adere.
"Self-policing (autoguvernarea - n.red.) este o chestie civilizata, care functioneaza mai ales dupa asa evenimente tragice high profile (cu impact puternic - n.red.) si schimba perceptia publica asupra sectorului. Acum este isterie publica, e de inteles. Dar hai sa nu lasam sa profite de ea tot pe generalul Oprea si inspectorii spagari din primarii", a transmis pe Facebook Sorin Ionita.
Simultan, el propune ca odata ce aceasta asociatie a stabilit un cadru de functionare, ar trebui initiat un dialog cu autoritatile "pentru reducerea hartogariei inutile si a regulilor birocratice stupide".
C.P.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu