http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Actualitate
Foto: site IICCMER
Redeschiderea
dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990 si punerea sub acuzare a unor
importanti demnitari din acea vreme, in frunte cu fostul presedinte Ion Iliescu, au starnit vii reactii nu numai in clasa politica, ci si in societatea civila.
Cativa dintre cei care au fost batuti de mineri sau rude ale celor care si-au pierdut viata in timpul acelor tragice evenimente au aparut public cu relatari emotionante legate de ceea ce s-a intamplat atunci.
O astfel de marturie ne-a parvenit la redactie tocmai din Elvetia. Dr. Liliana Halfon, plecata din Romania la inceputul anilor '70, a revenit in tara pentru scurt timp chiar in timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Aceasta a relatat pentru Ziare.com cum i-a vazut pe mineri omorand un tanar care pur si simplu trecea pe strazile Capitalei.
Ion Iliescu, urmarit penal in dosarul Mineriadei - e acuzat de crime contra umanitatii
Miron Cozma, pus sub acuzare in dosarul Mineriada
Marturie de la Mineriada: Am vazut mineri care mancau in Piata Victoriei si cum au omorat un om in fata mea
"Tatal meu a murit in data de 12 iunie, de infarct, la Spitalul Fundeni, si eu am venit in 13 la Bucuresti, impreuna cu fratele meu, care e director la Volkswagen, si cu fata mea, sa il inmormantam pe tata. Habar nu aveam ce se intampla.
Locuiam la niste prieteni in Primaverii. Nu era niciun taxi, nicio masina, nimeni pe strada. Am gasit un tanar care statea in Primaverii (si al carui tata era general de Securitate sau nu stiu ce) si avea masina. Cu masina lui ne-am dus sa il luam pe tata. Nu erau sicrie, pana la urma a trebuit sa ne ducem in provincie sa luam.
Am trecut prin Piata Victoriei si acolo erau foarte, foarte multi oameni cu ceaune mari - li se dadea de mancare. Fata mea, care avea douazeci si ceva de ani, a spus: 'Ce bine, uite, se da de mancare la saraci!'. Nu am sesizat despre ce e vorba. Habar nu aveam. Eu nu vazusem niciodata o casca de mineri, am crezut ca sunt oamenii strazii.
In fine, am gasit un sicriu cu mare greutate si am vrut sa ne ducem cu el la cimitir. Dar nu aveai cu cine sa vorbesti - nici popa, nici administrator de cimitir. Nu aveam nimic pregatit, fiindca a murit subit. Am legat sicriul pe acoperisul masinii (mica) si mergeam spre cimitir. Putin dupa liceul Gheorghe Sincai, pe partea dreapta, in fata noastra era un camion cu mineri cu sapaligi in mana. A pus o frana brusca. Pe trotuar trecea un tanar care avea un 'cartable' cum au arhitectii, un fel de carton mai mare. El venea din sens invers.
Camionul a pus o frana, noi am pus frana, tata a alunecat de pe masina. S-au dat jos vreo 20 de oameni. Am perceput un foarte mare miros de alcool. Erau beti.
Cu sapaligile l-au omorat pe acel tanar. Fata mea a vrut sa intervina, dar fratele meu a prins-o de cureaua de pantaloni. Asa a scapat cu viata. Minerii s-au urcat repede in camion si au plecat. Acolo nu mai era un om, era o balta de sange.
Am fost martora. Nici macar 'cartable' nu mai era intreg. Pe urma am ajuns la cimitir, unde a fost groaznic. Pe tata, care era un om credincios, a trebuit sa il ingropam la un cimitir care nu tine de religia lui, pentru ca aveam o matusa care avea cavou acolo (...) Nu mai spun ca tata a murit cu zile. A facut infarct si locuia la etaj. Nu era ascensor. S-a dus la spital, i-au spus ca nu are nimic, s-a intors acasa, a urcat 10 sau 11 etaje si a murit.
Dar nu asta e problema. Am vazut cum a fost omorat un om in fata mea si n-am putut face nimic. Am plecat foarte tulburati (...) Am vazut mineri care mancau in Piata Victoriei si cum au omorat un om in fata mea.
(...) In 44 de ani, de cand suntem plecati, ne-am convins ca in Romania e posibil orice. Nu m-as fi asteptat, am ramas foarte mirata cand am vazut ca se redeschide dosarul. Dar dupa 25 de ani si crimele se prescriu! A trecut prea multa vreme. Este ultimul moment (...)
Eu nu spun ca ar trebui impuscat Iliescu sau sa stea la inchisoare, pentru ca e un om batran. Dar ar trebui sa se lamureasca istoria. Am trecut de la stadiul 'A fost o Revolutie, au fost morti la Timisoara' la stadiul 'A fost o mascarada'. As dori sa nu mai fie o mascarada. Sa fie un fapt istoric, asa cum s-a petrecut. Sa se afle adevarul.
Tinerii trebuie sa cunoasca istoria. Sa va dau un exemplu. Pe mine m-a intrebat fata mea, de fata cu o colega: 'De ce nu il iubeai pe Ceausescu?' Si i-am spus in frantuzeste: 'Pentru ca ne-a facut sa traim in 'cage a lapin' (in mod figurat inseamna aici in spatiu restrans). A doua zi prietena ei a venit si m-a intrebat: 'Cu Georgescu ala, cum stateai in cusca iepurilor? Stateai in genunchi, stateai pe vine?'. Va dati seama, a luat-o la propriu!
Sunt tineri care nu cunosc nimic din ce s-a intamplat. Ii spunea Georgescu... Copilul asta, o fetita de 12 ani, nu stia nimic. Eu am facut un mare efort sa merg cu nepotii mei pana la zidul unde a fost omorat Ceausescu, sa le spun toata povestea.
Trebuie restabilit adevarul - s-a intamplat asa, e de vina, nu e de vina, imi pare rau... Dar asa? Sunt gogorite. Stiti ceva? Noi, romanii, trecem drept niste mari mincinosi. Mitomani (...) ".
Dosarul Mineriadei: Inca un fost demnitar pus sub acuzare pentru crime contra umanitatii
Dosarul Mineriadei: Cererile Parchetului au ajuns la Cotroceni - vor fi analizate de Iohannis
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Ziare.com
Actualitate Marturie de la Mineriada: Am vazut cu ochii mei cum minerii au omorat un om
de
Camelia Badea
Marti, 27 Octombrie 2015, ora 09:44
Foto: site IICCMERCativa dintre cei care au fost batuti de mineri sau rude ale celor care si-au pierdut viata in timpul acelor tragice evenimente au aparut public cu relatari emotionante legate de ceea ce s-a intamplat atunci.
O astfel de marturie ne-a parvenit la redactie tocmai din Elvetia. Dr. Liliana Halfon, plecata din Romania la inceputul anilor '70, a revenit in tara pentru scurt timp chiar in timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Aceasta a relatat pentru Ziare.com cum i-a vazut pe mineri omorand un tanar care pur si simplu trecea pe strazile Capitalei.
Ion Iliescu, urmarit penal in dosarul Mineriadei - e acuzat de crime contra umanitatii
PUBLICITATE
Marturie de la Mineriada: Am vazut mineri care mancau in Piata Victoriei si cum au omorat un om in fata mea
"Tatal meu a murit in data de 12 iunie, de infarct, la Spitalul Fundeni, si eu am venit in 13 la Bucuresti, impreuna cu fratele meu, care e director la Volkswagen, si cu fata mea, sa il inmormantam pe tata. Habar nu aveam ce se intampla.
Locuiam la niste prieteni in Primaverii. Nu era niciun taxi, nicio masina, nimeni pe strada. Am gasit un tanar care statea in Primaverii (si al carui tata era general de Securitate sau nu stiu ce) si avea masina. Cu masina lui ne-am dus sa il luam pe tata. Nu erau sicrie, pana la urma a trebuit sa ne ducem in provincie sa luam.
Am trecut prin Piata Victoriei si acolo erau foarte, foarte multi oameni cu ceaune mari - li se dadea de mancare. Fata mea, care avea douazeci si ceva de ani, a spus: 'Ce bine, uite, se da de mancare la saraci!'. Nu am sesizat despre ce e vorba. Habar nu aveam. Eu nu vazusem niciodata o casca de mineri, am crezut ca sunt oamenii strazii.
In fine, am gasit un sicriu cu mare greutate si am vrut sa ne ducem cu el la cimitir. Dar nu aveai cu cine sa vorbesti - nici popa, nici administrator de cimitir. Nu aveam nimic pregatit, fiindca a murit subit. Am legat sicriul pe acoperisul masinii (mica) si mergeam spre cimitir. Putin dupa liceul Gheorghe Sincai, pe partea dreapta, in fata noastra era un camion cu mineri cu sapaligi in mana. A pus o frana brusca. Pe trotuar trecea un tanar care avea un 'cartable' cum au arhitectii, un fel de carton mai mare. El venea din sens invers.
Camionul a pus o frana, noi am pus frana, tata a alunecat de pe masina. S-au dat jos vreo 20 de oameni. Am perceput un foarte mare miros de alcool. Erau beti.
Cu sapaligile l-au omorat pe acel tanar. Fata mea a vrut sa intervina, dar fratele meu a prins-o de cureaua de pantaloni. Asa a scapat cu viata. Minerii s-au urcat repede in camion si au plecat. Acolo nu mai era un om, era o balta de sange.
Am fost martora. Nici macar 'cartable' nu mai era intreg. Pe urma am ajuns la cimitir, unde a fost groaznic. Pe tata, care era un om credincios, a trebuit sa il ingropam la un cimitir care nu tine de religia lui, pentru ca aveam o matusa care avea cavou acolo (...) Nu mai spun ca tata a murit cu zile. A facut infarct si locuia la etaj. Nu era ascensor. S-a dus la spital, i-au spus ca nu are nimic, s-a intors acasa, a urcat 10 sau 11 etaje si a murit.
Dar nu asta e problema. Am vazut cum a fost omorat un om in fata mea si n-am putut face nimic. Am plecat foarte tulburati (...) Am vazut mineri care mancau in Piata Victoriei si cum au omorat un om in fata mea.
(...) In 44 de ani, de cand suntem plecati, ne-am convins ca in Romania e posibil orice. Nu m-as fi asteptat, am ramas foarte mirata cand am vazut ca se redeschide dosarul. Dar dupa 25 de ani si crimele se prescriu! A trecut prea multa vreme. Este ultimul moment (...)
Eu nu spun ca ar trebui impuscat Iliescu sau sa stea la inchisoare, pentru ca e un om batran. Dar ar trebui sa se lamureasca istoria. Am trecut de la stadiul 'A fost o Revolutie, au fost morti la Timisoara' la stadiul 'A fost o mascarada'. As dori sa nu mai fie o mascarada. Sa fie un fapt istoric, asa cum s-a petrecut. Sa se afle adevarul.
Tinerii trebuie sa cunoasca istoria. Sa va dau un exemplu. Pe mine m-a intrebat fata mea, de fata cu o colega: 'De ce nu il iubeai pe Ceausescu?' Si i-am spus in frantuzeste: 'Pentru ca ne-a facut sa traim in 'cage a lapin' (in mod figurat inseamna aici in spatiu restrans). A doua zi prietena ei a venit si m-a intrebat: 'Cu Georgescu ala, cum stateai in cusca iepurilor? Stateai in genunchi, stateai pe vine?'. Va dati seama, a luat-o la propriu!
Sunt tineri care nu cunosc nimic din ce s-a intamplat. Ii spunea Georgescu... Copilul asta, o fetita de 12 ani, nu stia nimic. Eu am facut un mare efort sa merg cu nepotii mei pana la zidul unde a fost omorat Ceausescu, sa le spun toata povestea.
Trebuie restabilit adevarul - s-a intamplat asa, e de vina, nu e de vina, imi pare rau... Dar asa? Sunt gogorite. Stiti ceva? Noi, romanii, trecem drept niste mari mincinosi. Mitomani (...) ".
Dosarul Mineriadei: Inca un fost demnitar pus sub acuzare pentru crime contra umanitatii
Dosarul Mineriadei: Cererile Parchetului au ajuns la Cotroceni - vor fi analizate de Iohannis
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa:Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu