http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Foto: Hepta.ro
Se
zice ca pentru a strica o prietenie cea mai buna cale e sa imprumuti
bani cuiva. Sa fie aceasta cea mai proasta idee pe care au avut-o
arhitectii Uniunii Europene? Cazul Greciei este cel mai bun exemplu.
Jochen Bittner, editor pe chestiuni politice la saptamanalul Die Zeit, scrie, intr-un editorial pentru New York Times, ca ceea ce credea la un moment ca este o sanatoasa dezbatere intre cele 28 de state ale Uniunii pe tema crizei din Grecia a inceput sa i se para tot mai mult o confruntare similara unui razboi civil purtat in cuvinte.
Dupa 60 de ani de avans in directia unei uniuni mai stranse, europenii se confrunta cu sentimentul nelinistitor ca este atat de usor ca tarile sa se indeparteze una de alta, cu consecinte de neimaginat.
In actuala cearta exista doua pozitii complet opuse, doua sisteme inchise in care o parte are perfecta dreptate, iar cealalta este vinovata. Nu mai este vorba despre argumente politice, ci de mandrie, prejudecata, incapatanare si ideologie, scrie analistul german.
Pe de o parte, se afla povestea spusa de stanga europeana si multi comentatori americani, despre felul in care Germania distruge democratia in Europa.
Se argumenteaza ca actuala criza are un singur vinovat: germanii obsedati de reguli si obsedati numai de sine. Dupa ce Grecia a intrat in zona euro in 2001, bancile germane au inceput sa imprumute excesiv elenilor, care au cheltuit banii pe masini si produse germane.
In Germania, producatorii au inceput sa iubeasca moneda unica, pentru ca le umplea buzunarele si bunurile germane au devenit mai competitive. Insa cand Grecia s-a apropiat de faliment in 2010, germanii i-au intins o mana numai pentru a-si salva propriile banci.
Germania, nu cetatenii greci, a profitat cel mai mult de pe urma planului de salvare. Mai mult, masurile de austeritate impuse Greciei de Germania i-au distrus economia si au dus la 25% rata somajului.
Cand grecii au tinut un referendum, solicitand sa se puna capat nebuniei, Germania a raspuns santajandu-i: fie accepta un program de austeritate si mai dur, fie pleaca din zona euro. Aceeasi Germanie careia i s-au anulat datoriile dupa Al Doilea Razboi Mondial vrea sa inabuse sufletul Europei, daca nu se pliaza pe dorintele sale. Europeni, rezistati!
A doua poveste, continua Bittner, este cea a Greciei care ruineaza zona euro, spusa de dreapta europeana.
Criza datoriilor este un rezultat direct al prelungitei incompetente politice din Grecia. Atena si-a manipulat statisticile pentru a intra in zona euro si a fost rasplatita cu sansa de a se imprumuta cu dobanda de 5%, comparativ cu 18% in timpul drahmei. In loc sa investeasca banii "ieftini", Grecia i-a cheltuit.
Cam in aceeasi perioada, Grecia a taiat drastic ajutoarele sociale si si-a liberalizat piata muncii, ceea ce a dus la o competititvitate ridicata a produselor germane.
Cand Grecia a fost confruntata cu falimentul, Germania a ajutat la mobilizarea a 120 de miliarde de euro in imprumuturi de urgenta si investitorii au avut generozitatea sa accepte o taiere a datoriilor cu 105 miliarde de euro. Toate acestea si taierile bugetare intreprinse de Atena au inceput sa dea roade si in 2014 bugetul grec a avut surplus.
Dupa venirea Syriza la putere, insa, acest partid de stanga a declansat santajul, amenintand sa deranjeze zona euro cu un referendum. Nu se face asa ceva - cum ar fi ca tarile creditoare sa organizeze referendumuri privind ajutorarea Greciei?
Da, Germaniei i s-a sters datoria in 1953, dar atunci tara nu facea parte dintr-o unitate monetara. Angela Merkel a fost prea ingaduitoare atunci cand a fost de acord cu un nou plan de salvare pentru Grecia. O zona euro in care guvernele socialiste falimentare dicteaza termenii propriei salvari? Europeni, feriti-va!
Iata doua povesti separate, care vor continua sa influenteze opinia publica si politica europeana in viitor. Exista totusi o cale de a opri aceste forte centrifuge, spune analistul german. Criza elena a expus diviziunea profunda dintre europeni. Insa un prieten este cel care stie totul despre tine si tot te iubeste, si acesta este nivelul de prietenie matura de care are nevoie Europa acum.
Germania ar putea incepe prin a recunoaste faptele si a accepta o noua taiere a datoriilor, initiativa primita prost acasa, dar care poate ajunge sa fie privita in exterior drept un act de generozitate dintr-o pozitie de putere.
In acelasi timp, UE ar trebui sa creeze o optiune prin care natiunile pot parasi zona euro, daca nu isi pot reveni. Asa s-ar pune capat crizei si s-ar crea un respiro inaintea aparitiei unei alteia.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Ziare.com
Razboiul cuvintelor din Europa
de
Ana Ilie
Sambata, 22 August 2015, ora 08:17
Foto: Hepta.roJochen Bittner, editor pe chestiuni politice la saptamanalul Die Zeit, scrie, intr-un editorial pentru New York Times, ca ceea ce credea la un moment ca este o sanatoasa dezbatere intre cele 28 de state ale Uniunii pe tema crizei din Grecia a inceput sa i se para tot mai mult o confruntare similara unui razboi civil purtat in cuvinte.
Dupa 60 de ani de avans in directia unei uniuni mai stranse, europenii se confrunta cu sentimentul nelinistitor ca este atat de usor ca tarile sa se indeparteze una de alta, cu consecinte de neimaginat.
In actuala cearta exista doua pozitii complet opuse, doua sisteme inchise in care o parte are perfecta dreptate, iar cealalta este vinovata. Nu mai este vorba despre argumente politice, ci de mandrie, prejudecata, incapatanare si ideologie, scrie analistul german.
- Veste buna in prag de weekend de la Bruxelles: Grecii primesc banii de care au atata nevoie
- Planul de salvare pentru Grecia trebuie sa treaca de cel mai greu hop: Parlamentul Germaniei
- Vot crucial pentru salvarea Greciei in Parlamentul Germaniei: Va fi tradata Merkel?
- Vot crucial pentru salvarea Greciei si in Parlamentul Olandei: Guvernul atacat cu motiune de cenzura
- Criza din Grecia, departe de a fi rezolvata: FMI anunta suma uriasa pe care elenii trebuie sa o imprumute
- La o luna de la acordul Greciei cu creditorii, inca nu se stie cine are de castigat
- Ce implica al treilea plan de salvare a Greciei si de ce este important
- Criza din Grecia: Conditia impusa de FMI Europei ca sa ajute Atena
Pe de o parte, se afla povestea spusa de stanga europeana si multi comentatori americani, despre felul in care Germania distruge democratia in Europa.
Se argumenteaza ca actuala criza are un singur vinovat: germanii obsedati de reguli si obsedati numai de sine. Dupa ce Grecia a intrat in zona euro in 2001, bancile germane au inceput sa imprumute excesiv elenilor, care au cheltuit banii pe masini si produse germane.
In Germania, producatorii au inceput sa iubeasca moneda unica, pentru ca le umplea buzunarele si bunurile germane au devenit mai competitive. Insa cand Grecia s-a apropiat de faliment in 2010, germanii i-au intins o mana numai pentru a-si salva propriile banci.
Germania, nu cetatenii greci, a profitat cel mai mult de pe urma planului de salvare. Mai mult, masurile de austeritate impuse Greciei de Germania i-au distrus economia si au dus la 25% rata somajului.
Cand grecii au tinut un referendum, solicitand sa se puna capat nebuniei, Germania a raspuns santajandu-i: fie accepta un program de austeritate si mai dur, fie pleaca din zona euro. Aceeasi Germanie careia i s-au anulat datoriile dupa Al Doilea Razboi Mondial vrea sa inabuse sufletul Europei, daca nu se pliaza pe dorintele sale. Europeni, rezistati!
A doua poveste, continua Bittner, este cea a Greciei care ruineaza zona euro, spusa de dreapta europeana.
Criza datoriilor este un rezultat direct al prelungitei incompetente politice din Grecia. Atena si-a manipulat statisticile pentru a intra in zona euro si a fost rasplatita cu sansa de a se imprumuta cu dobanda de 5%, comparativ cu 18% in timpul drahmei. In loc sa investeasca banii "ieftini", Grecia i-a cheltuit.
Cam in aceeasi perioada, Grecia a taiat drastic ajutoarele sociale si si-a liberalizat piata muncii, ceea ce a dus la o competititvitate ridicata a produselor germane.
Cand Grecia a fost confruntata cu falimentul, Germania a ajutat la mobilizarea a 120 de miliarde de euro in imprumuturi de urgenta si investitorii au avut generozitatea sa accepte o taiere a datoriilor cu 105 miliarde de euro. Toate acestea si taierile bugetare intreprinse de Atena au inceput sa dea roade si in 2014 bugetul grec a avut surplus.
Dupa venirea Syriza la putere, insa, acest partid de stanga a declansat santajul, amenintand sa deranjeze zona euro cu un referendum. Nu se face asa ceva - cum ar fi ca tarile creditoare sa organizeze referendumuri privind ajutorarea Greciei?
Da, Germaniei i s-a sters datoria in 1953, dar atunci tara nu facea parte dintr-o unitate monetara. Angela Merkel a fost prea ingaduitoare atunci cand a fost de acord cu un nou plan de salvare pentru Grecia. O zona euro in care guvernele socialiste falimentare dicteaza termenii propriei salvari? Europeni, feriti-va!
Iata doua povesti separate, care vor continua sa influenteze opinia publica si politica europeana in viitor. Exista totusi o cale de a opri aceste forte centrifuge, spune analistul german. Criza elena a expus diviziunea profunda dintre europeni. Insa un prieten este cel care stie totul despre tine si tot te iubeste, si acesta este nivelul de prietenie matura de care are nevoie Europa acum.
Germania ar putea incepe prin a recunoaste faptele si a accepta o noua taiere a datoriilor, initiativa primita prost acasa, dar care poate ajunge sa fie privita in exterior drept un act de generozitate dintr-o pozitie de putere.
In acelasi timp, UE ar trebui sa creeze o optiune prin care natiunile pot parasi zona euro, daca nu isi pot reveni. Asa s-ar pune capat crizei si s-ar crea un respiro inaintea aparitiei unei alteia.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu