Ziarul Cuget Liber Constanta - Consiliul Judeţean refuză să predea Teatrul „Oleg Danovski“ Ministerului Culturii

Ziarul Cuget Liber Constanta - 

Consiliul Judeţean refuză să predea Teatrul „Oleg Danovski“ Ministerului Culturii

CULTURA

Violeta PAVELESCU


       "Ieri, s-a desfăşurat şedinţa de semnare a protocolului de predare-primire prin care Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“ (TNOB) trece din subordinea Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) în cea a Ministerului Culturii. După aproape cinci ore de discuţii, cei din comisia CJC au anunţat că nu vor să semneze protocolul, chiar dacă Ministerul Culturii era dispus să plătească salariile restante din luna septembrie ale angajaţilor TNOB.

    O echipă formată din şapte reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional s-a deplasat la Constanţa pentru a semna proto-colul de predare-primire, aşa cum s-a anunţat oficial printr-un comunicat de presă emis în data de 22 decembrie.

   Deşi Ministerul Culturii îşi anunţate intenţia de a plăti datoriile pe care CJC le are faţă de angajaţii TNOB, reprezentanţii Consiliului Judeţean au refuzat să semneze actul prin care, în sfârşit, se descotoroseau de o instituţie culturală.  

        Cel care taie şi spânzură în cultura constănţeană, Cristian Zgabercea, a avut o intervenţie telefonică în cadrul întâlnirii de ieri, directorul TNOB, Daniela Vlădescu, ne-a expus motivul pentru care acesta nu vrea să dea din mână „povara” culturală: „Aflat în vacanţă, Zgabercea a spus că nu semnează protocolul, întrucât noi ne-am consumat bugetul pe primul trimestru şi de aceea nu ne mai dă bani”.

        Astfel că Ministerul Culturii se loveşte din nou de cerbicia distructivă a Consiliului Judeţean, care nu vrea să predea teatrul nici în ruptul capului, invocând motive care nu au nicio legătură cu protocolul de pre-dare-primire. „Cei de la Minister au plecat disperaţi, au bătut atâta drum! O echipă întreagă de la Minister a venit pe vremea asta ca să facă protocolul! Directori de la toate direcţiile, oameni cu responsabilităţi şi care vor să facă posibil transferul! Iar de la Consiliul Judeţean a venit o echipă care nu a ştiut ce măsuri să ia şi ce să spună. Boacă Mihaela, consilier juridic de la CJC, a fost trimisă special să spună că ea nu semnează, după ce au stat la discuţii atâtea ore. A spus că nu poate să semneze, pentru că nu ştie ce înseamnă predare-primire şi că îi trebuie o instruire specială”, a declarat Daniela Vlădescu.

        Noi am făcut toate documentele, toate dosarele, totul era în regulă, dar Consiliul Judeţean nu a vrut să semneze. Ministerul ne achita datoriile, ne-ar fi dat salariile restante, dar, chiar şi aşa, Consiliul Judeţean nu a fost de acord”, a precizat directorul TNOB.

       După numeroase încercări, Teatrul Naţional de Operă şi Balet primeşte o nouă lovitură din partea Consiliului Judeţean, care se încăpăţânează să lase aproape 150 de oameni fără salarii în pragul Anului Nou."



Comenteriu :

 

  Legătură Răspunsul lui Dimitrio cu 30 minute în urmă

Ştergere

        Acest colectiv al Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“ 

 (TNOB) 

nu a primit salariu de luni bune şi au trăit pe sponci unii fiind invitaţi şi sponsorizaţi de afacerişti particulari , ca cei din Timişoara

 (v.FESTIVALUL TIMIŞOREANA dsfăşurat în CLUBURI PARTICULARE în toamna acestui an cu scenete jucate în CAFENELE LITERARE IMPROVIZATE din CONSTANŢA) 

şi s-au luptat şi se luptă dîrz cu autorităţile locale ale oraşului fără să facă " APEL pentru sprijinirea familiei lor" şi fără să deschidă un cont de întrajutorare chiar dacă nu au primit leafa de luni bune .............................

Fişiere Anexate :

• IMG_4536.jpg, 973 KB Ştergere
• IMG_4538.jpg, 1 MB Ştergere
• IMG_4550.jpg, 1 MB Ştergere

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube

-broadcast-yourself.html

Rusia va construi o autostrada care sa inconjoare Marea Neagra

       Preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat, luni, legea care ratifică memorandumul internaţional privind construirea unei autostrăzi care să înconjoare Marea Neagră. Autostrada va avea 7.100 de kilometri şi ar urma să tranziteze şi România, pe lângă Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Grecia şi Bulgaria. Memorandumul internaţional privind construirea autostrăzii a fost semnat în aprilie 2007, la Belgrad, de către guvernele ţărilor membre în Organizaţia pentru coooperare economică la Marea Neagră. Proiectul are ca scop dezvoltarea economică şi socială atât în bazinul Mării Negre, cât şi în Europa şi poate fi reziliat doar dacă acest lucru este cerut de două treimi dintre ţările semnatare. La sfârşitul lunii noiembrie, preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, au semnat un memorandum de înţelegere privind construcţia unui pod în strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Azov de Marea Neagră. Acest pod va reprezenta un element important pentru autostrada care va încojura Marea Neagră.

28/12/2010, 00:46 
- Mapamond

Comentarii (1)

Sile this Millennium (28/12/2010, 08:16):

"Marea Neagra LAC RUSESC"


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Povestea unui artist la Teatrul de Stat: de la perfectiune, la lipit afise

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Povestea unui artist la Teatrul de Stat: de la perfectiune, la lipit afise

GeorgeMăne

       Pentru George Mănescu, fost instrumentist la Teatrul de Stat Constanţa, succesul artistic s-a încheiat. A început să cânte la chitară în anul 1994, sub atenta îndrumare a regretatului maestru Aurel Manolache, care vedea în tânărul instrumentist „un talent în devenire”. 

   Până în anul 2002, George Mănescu ajunsese unul dintre cei mai renumiţi artişti ai Teatrului de Stat Constanţa. Până când, în anul 2006, acesta s-a văzut nevoit să renunţe la activitate, din cauza problemelor de sănătate.

„Din anul 1994 şi până în anul 2006 am fost pe rând chitarist, violonist, pianist, compozitor şi chiar aranjeur. Studiam intens. Studiul îmi ocupa 12 ore din timpul liber. Timpul liber însemnând atunci când nu susţineam concerte”,
 povestește George Mănescu. 

   Şi totuşi, în 2006, acel inexplicabil „ceva”, i-a pus capăt activităţii pe care o desfăşura în cadrul Teatrului de Stat. În anul 2002, George Mănescu a suferit primul accident vascular.

    Asta nu l-a oprit pe artist să mai cânte. În anul 2006, în urma a altor două accidente vasculare, instrumentistul a trebuit să renunţe la cântat.

 „Ajunsesem la o anumită perfecţiune, dar, din păcate, în urma ultimelor două accidente vasculare, nu mai puteam să ţin nici chitara, nici vioara. Era un efort prea mare”, 
spune Mănescu. 

      Acum, George Mănescu lipeşte afişele de spectacol pe avizierul instituţiei care l-a consacrat. Despre anii de glorie, artistul îşi aminteşte cu plăcere: 

„Au fost clipe frumoase. Lumea culturală însă s-a schimbat. Parcă nu mai e la fel de mult respect pentru cultură”, 
a conchis George Mănescu.

Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Regele Mihai I (1624)

Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Regele Mihai I 
(1624)

       by Andrei Badin on Thursday, December 23, 2010 at 11:00pm

Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Regele Mihai I : 
”
Români,

       Pentru câteva minute, vă spun bun găsit din liniştea căminului nostru de la Săvârşin. Am trecut cu toţii printr-un an greu, cu destule suferinţe şi nemulţumiri. Dar în viaţa multora dintre noi au existat şi motive de bucurie şi speranţă.
Felicit pe cei care au reuşit performanţe economice, mai ales micii întreprinzători şi companiile mijlocii. Felicit pe tineri şi pe profesorii din universităţi, licee şi şcoli, care au continuat munca lor importantă, în ciuda greutăţilor. Felicitări celor din agricultură, care au reuşit să meargă mai departe, deşi rămaşi fără resurse şi încurajare. Felicit funcţionarii publici, diplomaţii, militarii, oamenii de artă, pentru stăruinţa lor de a-şi face datoria, deşi puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional.

       Sunt mâhnit pentru toate momentele prin care mamele, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă.

          România are nevoie de infrastructură şi de instituţii respectate. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este o piatră de temelie a societăţii. 

         Universităţile răspund administrativ faţă de guvernare, dar au nevoie să fie libere din punct de vedere organizatoric şi ştiinţific.

     Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, am mers în oraşele şi comunele ţării, încurajând profesii, iniţiative, organizaţii şi instituţii. Am făcut în anul care se încheie multe vizite internaţionale, în care am susţinut interesele fundamentale ale României.

        Suntem cu gândul la militarii români din teatrele de operaţii. Sunt mândru de sutele de mii de români aflaţi la lucru în străinătate pentru o viaţă mai bună şi mai demnă. Ei ajută mult familiile lor şi România.

    Toate guvernele europene au acum greutăţi. Criza economică obligă la măsuri impopulare. 

    Totuşi, există multe feluri de a micşora asprimea consecinţelor pentru populaţie. 2011 va fi poate ceva mai bun, dar vor exista dificultăţi, drept pentru care ţara trebuie să fie protejată.

     Sper ca anul viitor să aducă respect şi etică în instituţii, simţ al datoriei şi altruism în viaţa publică. Valorile şi competenţa ar trebui să fie criteriile noastre. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor publice şi în regulile lor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai R
”

Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Regele Mihai I

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Noul şef al Comcereal Constanţa, un elveţian dubios conectat la serviciile secrete străine

Noul şef al Comcereal Constanţa, un elveţian dubios conectat la serviciile secrete străine

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

           Comcereal Constanţa, cel mai mare operator de cereale din Portul Constanţa, are de câteva zile o nouă conducere, după demisia intempestivă a Veronicăi Şerb, fosta directoare generală şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În şedinţa de pe 10 decembrie a.c., s-a aprobat în unanimitate noua structură de conducere a Comcereal, care îşi va intra în drepturi de la 01.01.2011, cu un mandat de 4 ani. Potrivit unui document eliberat de Comcereal, noul Consiliu de Administraţie este alcătuit din Andreas H. Zuvy, care va îndeplini şi funcţia de preşedinte, Jan Kadanik şi Jean Michel Le Bihan. De asemenea, noul director general al societăţii este Iulian Mircea Gheorghe, de 41 de ani, care a rămas astfel singurul român din conducerea Comcereal. Pe de altă parte, a fost păstrată în funcţia de jurist al companiei tânăra constănţeancă Mihaela Fraga Ispas.

    Ameropa, amendată în 2009 de Consiliul Concurenţei pentru că nu a anunţat preluarea Comcereal

      Despre Comcereal Constanţa nu s-a ştiut niciodată mare lucru, societatea funcţionând cu motoarele turate la maxim fără nici un fel de mediatizare. În afară de faptul că este cel mai mare operator de cereale din Portul Constanţa şi că a fost preluat, cu cântec şi în mai multe etape, de către elveţienii de la Ameropa Holding, nu a „răsuflat” nimic. Singura apariţie publică notabilă a Comcereal- Ameropa a avut loc în mai 2009, când Consiliul Concurenţei a anunţat amendarea Ameropa Holding cu 32.265 lei pentru omisiunea notificării în termen legal a operaţiunii de concentrare economică realizate prin dobândirea controlului unic asupra Comcereal Constanţa. Elveţienii au cumpărat în 2008 aproape jumătate din acţiunile Comcereal cu 11,57 milioane euro, ajungând treptat să deţină 86,69% din acţiunile firmei. Ameropa Holding AG este un gigant elveţian, fondat în 1948, cu mii de angajaţi şi sucursale în 24 de ţări ale lumii, de pe cinci continente, condus de familia Zivy. Elveţienii sunt extrem de discreţi, dacă ne gândim că până şi „zeul” Google nu ştie mai nimic despre Andreas Zivy, cel care conduce concernul şi, mai nou, filiala sa din România, Comcereal Constanţa. Cu toate acestea, compania derulează tranzacţii cu cereale, îngrăşăminte, produse chimice, petrol şi metale de miliarde de euro şi a fost implicată inclusiv în privatizări strategice în ţări mult mai răsărite decât România, cum ar fi Cehia.

      Se întâmplă şi la alţii: şeful de la Comcereal Constanţa a preluat întreaga industrie petrochimică a Cehiei, printr-un fost agent secret

    Ameropa şi Andreas Zivy au făcut obiectul unei anchete jurnalistice de amploare, realizate în 2002 de către reputatul săptămânal praghez Respekt, deţinut de un senator, aristocrat ceh, apropiat al fostului preşedinte Vaclav Havel. Jurnaliştii de la Respekt au apelat inclusiv la serviciile secrete cehe pentru a obţine informaţii despre Andreas Zivy şi compania sa, Ameropa, aceştia fiind implicaţi în privatizarea colosului de stat Unipetrol. Practic, întreaga industrie petrochimică a Cehiei a ajuns, în decembrie 2001, în mâinile misteriosului Andreas Zivy, cel care a venit acum şi la Constanţa pentru a prelua personal frâiele Comcereal. Jurnaliştii cehi au fost până în Elveţia, pentru a căuta la periferia orăşelului Baar birourile lui Zivy, pentru a-l întreba cum a reuşit să devină stăpânul industriei petrochimice din Cehia. Nu au găsit nimic. Oamenii de prin zonă le-au spus că, într-adevăr, acolo sunt birourile a câteva zeci de firme, inclusiv ale lui Zivy, dar afaceristul în persoană nu a fost de găsit. Mai mult, arată jurnaliştii de la Respekt, s-a încercat zi de zi, timp de 10 zile, să se intre în legătură telefonică cu Andreas Zivy; secretara acestuia spunea întotdeauna că nu are timp sau este plecat. Până la urmă, elveţianul care a preluat industria petrochimică a Cehiei a rămas complet ascuns opinniei publice. Până şi Guvernul de la Praga a recunoscut, cu nonşalanţă, mai spune acelaşi săptămânal Reepekt, că nu ştie cine este Andreas Zivy. Jurnaliştii au solicitat, oficial, informaţii şi de la serviciile secrete ceheşti, plecând de la un aspect foarte ciudat, legat de privatizarea Unipetrol: afaceristul delegat de Andreas Zivy să preia compania petrochimică de stat, prin intermediul Agrofest, la care Ameropa elveţianului deţine 55% din acţiuni, a fost agent al STB (Serviciul Secret al Cehoslovaciei), lucru atestat oficial de actualul serviciu de securitate ceh. Este vorba despre slovacul Andrej Babis, cel care, imediat după parafarea înţelegerii prin care Unipetrol a fost privatizată, în decembrie 2001, cerea presei să i se spună „cel mai bogat om din Cehia”. Intermediarul fantomaticului elveţian Andreas Zivy nu a vrut să facă niciodată, nici o declaraţie cu privire la postura sa de ofiţer al Securităţii cehoslovace, despre care se ştie că a fost direct subordonată KGB-ului sovietic. Cu atât mai misterioasă este implicarea elveţianului, stăpân peste un holding cu ramificaţii în toată lumea, care îşi permite să aibă ca angajat un spion din solda KGB. De altfel, Andreas Zivy a transmis, prin intermediari, că nu doreşte să comenteze în nici un fel asocierea sa cu un fost angajat al serviciului secret cehoslovac.

      Andreas Zivy, acuzat că finanţează regimul opresiv din Sahara Occidentală

    Reamintim că ancheta jurnalistică a fost realizată de o publicaţie deţinută de un senator ceh, apropiat al fostului preşedinte Vaclav Havel, astfel încât putem pleca de la premiza că accesul la informaţii sensibile era cel puţin privilegiat. De atunci, din 2002, şi până-n prezent, singura referire notabilă la Andreas o găsim nu mai departe de luna septembrie a acestui an şi este opera unui ONG- ARSO (Association pour un Referendum libre et regulier au Sahara Occidental)- care militează pentru apărarea rezervelor naturale ale Saharei Occidentale. Militanţii au făcut publică o scrisoare în care îi reproşează lui Andreas Zivy faptul că holdingul său, Ameropa, aduce din Sahara Occidentală fosfaţi, încălcând astfel reglementările stabilite de ONU cu privire la soluţionarea conflictelor din zonă, măcinată de zeci de ani de un sângeros război civil. Actualului boss al Comcereal Constanţa i se atrage atenţia că nu este nici legal, dar nici etic să întreţină un regim opresiv, prin importurile de fosfaţi pe care le face din Sahara Occidentală, prin intermediul Marocului, stat care ocupă abuziv, din 1975, teritoriul Republicii Arabice Democrate Sahariene. Afaceristului eleveţian i se aduce aminte că inclusvi guvernul ţării sale a denunţat abuzul Marocului şi susţine lupta populaţiei sahrawi pentru eliberare, demersului lui Andreas Zivy opunându-se astfel politicii oficiale ale Elveţiei.

Cristian ANTON

20/12/2010, 23:51 -
Prima Pagina

Autobiografia lui Nicolae Ceausescu | Trailer Cannes 2010 OUT OF COMPETI...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

"Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" a dominat 2010 - Cultură > EVZ.ro

"Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" a dominat 2010 - Cultură > EVZ.ro

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Marţi, 21 Decembrie 2010.

"Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu"

 a dominat 2010

Autor: 

Andreea Popescu

   Lungmetrajul de Andrei Ujică, ce a avut premiera mondială la Cannes, este singurul care se regăseşte în toate ierarhiile realizate de opt critici pentru Filmreporter.ro.

   Anul 2010 este al lui Ceauşescu. Mai precis, al "Autobiografiei lui Nicolae Ceauşescu" pe care Andrei Ujică a conceput-o din imagini de arhivă, reconfigurând limitele şi definiţia filmului de non-ficţiune, potrivit site-ului de profil Filmreporter.ro.

Adeziune necondiţionată

      Pelicula de Andrei Ujică este singura menţionată de toţi cei opt critici români ale căror ierarhii personale sunt reunite de Filmreporter.ro – Andrei Gorzo, Andrei Creţulescu, Iulia Blaga, Lucian Maier, Anca Grădinariu, Mihai Fulger, Codruţa Creţulescu şi Florin Barbu -, în cele mai multe cazuri pe una dintre primele poziţii.

  Topurile se referă exclusiv la filmele care au rulat în cinematografele româneşti în 2010.

  În opinia criticului Andrei Gorzo, care l-a plasat pe primul loc în topul său, "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" este cel mai bun film lansat în sălile din România în anul care se încheie. Verdictul este categoric: o capodoperă.
     Îl secondează, în preferinţele criticii româneşti, "Shutter Island" al lui Martin Scorsese, menţionat de şase ori, la fel ca şi drama lui Jacques Audiard, "Un prophète", sau câştigătorul Palme d’Or-ului din 2009, "Das Weisse Band/ The White Ribbon/ Panglica albă", în regia lui Michael Haneke.

      În cinci dintre topuri se regăseşte şi animaţia "Toy Story 3", iar în patru dintre ele - "The Social Network/Reţeaua de socializare" 
(favoritul categoric al criticii americane).

     Cât priveşte filmele româneşti, "Marţi, după Crăciun", "Felicia, înainte de toate" sau "Medalia de onoare" ocupă primele locuri în unele dintre clasamente, pe lângă "Autobiografia...".

    În schimb, în ierarhia stabilită de cifrele din box office, "Avatar" e de departe cel mai vizionat titlu în 2010, cu peste 800.000 de bilete vândute, în timp ce "Eu când vreau să fluier, fluier" are întâietate între filmele româneşti, cu mai mult de 52.000 de spectatori.

2011, cam sărac

"Din imagini de arhivă, Ujică a construit un mare film istoric (cu un arc dramatic maiestuos de tip ascensiune-şi-declin, cu mulţimi de figuranţi şi tot tacâmul) a cărui acţiune se derulează în mare parte în capul protagonistului. O capodoperă", opinează criticul Andrei Gorzo.

"A fost un an cu foarte puţine filme străine demne de a figura într-un asemenea clasament, însă cu destule premiere româneşti remarcabile, de la capodopera semnată de Andrei Ujică la debuturile în lungmetraj ale unor regizori precum Marian Crişan şi Florin Şerban şi la revenirile/reconfirmările altora care debutaseră în 2002- 2003 (Călin Peter Netzer şi Radu Muntean). Din nefericire, în afara premierelor amânate ale unor filme care au deja mai multe selecţii şi premii (Cristi Puiu şi Bogdan George Apetri), anul 2011 nu promite prea mult pentru cinematografia românească", crede Mihai Fulger.

"Şi aş mai îndrăzni să mai fac un top, al celor mai bune evenimente cinematografice ale anului. Number one - «Les Films de Cannes à Bucarest», pentru că, pe lângă filmele ultimei ediţii Cannes, am avut parte de invitaţi extraordinari. Apoi, TIFF, Anim’est, NexT, B-est, EXPIFF (Festivalul de film experimental) şi Festivalul de film de la Iaşi (organizat aproape fără niciun ban)", subliniază Florin Barbu.