http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Ipoteză INCENDIARĂ - Atentatul din Ankara, executat de oamenii lui Erdogan
Între posibilii responsabili ai
atentatului comis sâmbătă la Ankara, Didier Billion, adjunctul
directorului Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice
(IRIS), evocă ipoteza unor "celule clandestine" ascunse în rândul
"aparatului de stat", relatează AFP în pagina electronică.
Într-un
interviu acordat duminică AFP, Billion evocă patru ipoteze.
Autorităţile politice turce au evocat posibilitatea ca în spatele
atentatului să se afle fie Statul Islamic (SI), fie Partidul
Muncitorilor din Kurdistan (PKK), însă această posibilitate "nu este
foarte credibilă", apreciază el. "În ceea ce priveşte SI, nimic nu este
imposibil, pentru că le cunoaştem modalităţile de acţiune, dar eu nu
cred că au în prezent pe agendă să comită atentate chiar în Turcia",
afirmă el.
În ceea ce priveşte PKK,
expertul respinge ipoteza ca "absurdă", apreciind că "aceasta este o
reacţie pavloviană a autorităţilor turce". În opinia sa, atentatul nu
prezintă modalităţi de operare ale PKK, care a comis atentate teroriste,
dar vizând mai degrabă poliţişti, membri ai armatei, dar aproape
niciodată civili în mijlocul unei mulţimi. În plus, manifestanţii
adunaţi la Ankara erau militanţi apropiaţi HDP, "partidul pentru
democraţia popoarelor, care este vitrina legală a PKK", subliniază el.
Expertul nu consideră "prea credibilă" nici a treia ipoteză a autorităţilor - a unui grupuscul din cadrul extremei stângi turce.
"A
patra ipoteză este ceea ce în Turcia se numeşte statul profund, care
este alcătuit din câteva celule clandestine, ascunse în modul de
funcţionare a aparatului de stat, şi anume în sânul armatei, dar şi
poliţiei, şi despre care ştim că a putut comite atentate, operaţiuni de
destabilizare, (...) încercând să restrângă rândurile în jurul puterii",
declară Billion.
"Nu am, evident, niciun element tangibil de probă, dar ar exista o logică politică", subliniază el.
În
opinia sa sunt posibile şi alte atentate. Mai întâi, există o
polarizare a situaţiei politice, foarte îngrijorătoare, foarte gravă,
argumentează el. În estul şi sud-estul Turciei au loc scene de război
civil, înfruntări foarte violente. Câteva mici oraşe aproape că s-au
desprins, proclamându-şi "autonomia democratică", subliniază expertul,
adăugând că există de asemenea oraşe în care tineri apropiaţi PKK au
ridicat baricade. Situaţia este îngrijorătoare, cu atât mai mult în
contextul situaţiei regionale în Irak şi Siria, analizează el.
"Nu
este, deci, deloc imposibil, din nefericire, să fie comise şi alte
atentate. Atunci când a avut loc atentatul de la Suruç, în iulie, am
spus că era probabil primul dintr-o serie. Din nefericire, a avut loc un
fel de confirmare macabră ieri (sâmbătă)", a declarat expertul.
"Preşedintele
Republicii (turce Tayyp) Erdogan nu încetează să recurgă la ceea ce eu
numesc strategia tensiunii, adică încearcă să polarizeze poziţiile
politice din Turcia. (...) Scopul este să atragă o parte din electoratul
naţionalist în aceste alegeri care urmează", a mai spus el.
Întrebat
dacă alegerile pot avea loc într-o atmosferă atât de degradată,
expertul afirmă că autorităţile turce nu dau semne că ar vrea să le
anuleze.
Începând din august şi până
la jumătatea lui septembrie, aproximativ 300 de atacuri au vizat sedii
HDP, aproape în întreaga Turcie, la care au participat huligani înarmaţi
cu bâte de baseball şi bare de fier. În aceeaşi perioadă a fost atacat,
de asemenea, sediul cotidianului Hürriyet, cu unul dintre cele mai mari
tiraje din ţară.
"Nu înseamnă că ne
aflăm în stadiul unei anulări sau amânări a alegerilor (...), dar este o
posibilitate pe care nu o putem exclude", apreciază Billion.
