Victor Viorel Tsipras Duminica, 19 Iulie 2015, ora 07:45 Victor Viorel Tsipras - Ioana Ene Dogioiu - Senior editor: Ziare.com

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Victor Viorel Tsipras

Duminica, 19 Iulie 2015, ora 07:45

Ioana Ene Dogioiu

Senior editor Ziare.com

Cand presedintele Iohannis a trimis in Parlamant spre reexaminare Codul fiscal a invocat o serie de argumente de fond. Pot fi sau nu corecte si pentru a ne lamuri ar fi fost, cred, normal ca ele sa constituie centrul unei dezbateri serioase dincolo de intrebarea simplista: vrem sau nu scaderea TVA la 19%?
Ar fi fost normal ca guvernul sa prezinte propria varianta in raport cu obiectiile presedintelui, sa explice solid cum vede mentinerea echilibrului bugetar, eventual ce reforme va declansa pentru a diminua cheltuielile bugetare si pentru a imbunatati colectarea, cum o sa asaneze companiile de stat, cum o sa reformeze ANAF, cum va intra cu buldozerul in marea evaziune.

Explicatii cu atat mai necesare cu cat guvernul isi propune pe langa scaderea abrupta a fiscalitatii si o noua grila de salarizare ambitioasa in sistemul bugetar si a si inceput cresteri salariale in educatie si sanatate.

Dezbaterea era cu atat mai necesara cu cat Codul fiscal va reveni sau ar trebui sa revina in Parlament pentru un nou vot, daca Executivul nu va opta pentru varianta ordonantei de urgenta. Reanalizam, rediscutam, luand in calcul argumentele presedintelui si vedem ce iese pana la capat.

Asta daca punem pret pe argumente, pe dezbatere si pe interesul public. Pentru ca indiferent de rezultatul ei, dezbaterea argumentata serveste in primul rand interesului public.

In loc de asta ce am vazut? Victor Ponta a declansat o propanganda furibunda, complet in afara obiectiilor presedintelui, cu puternic iz nationalist si populist: Iohannis vinde Romania unor interese straine care ar dori sa ne mentina colonie.

Cand spui asa ceva il acuzi pe presedinte, de fapt, de tradare. Trecand peste faptul ca tradarea poate fi motiv de suspendare, extrem de improbabila insa cat timp dl Oprea este un partener declarat al presedintelui in chestiuni de securitate nationala cel putin, cand lansezi o astfel de acuzatie implicita la adresa presedintelui tarii trebuie sa o fundamentezi extrem de bine. Pentru ca fie ea este adevarata si atunci impune masuri urgente si drastice, fie e falsa si atunci impune o sanctiune pe masura la adresa celui care calomniaza un sef de stat.

Apoi, as vrea si eu sa stiu ale cui interse, in mod concret, le serveste dl Iohannis impotriva Romaniei? Ale UE in general, ale Germaniei sau altei tari in special, ale SUA, ale FMI? Pentru ca din ce inteleg eu de la dl Ponta exista un factor extern care vrea sa mentina Romania cu statut de colonie, deci este un dusman al acestei tari.

Partenerii nostri straini din UE si NATO ne sunt dusmani? Deci facem parte din aliante asupritoare? Daca e asa, interesul nostru ar fi sa iesim din ele pentru a ne elibera?

In '89 Ceausescu acuza "agenturili" straine, in anii 90 nu ne vindeam tara pentru ca liderii nostri, romani verzi de altfel, sa o distruga si sa o fure bucata cu bucata.

Exact acelasi tip de discurs l-am auzit la Alexis Tsipras luni de zile, si inainte de a castiga alegerile si dupa. Grecia era asuprita, dusmanii cei rai din UE ii doreau pierzania. Si cu discursul asta a oprit tot trendul pe care de bine de rau Grecia intrase in urma masurilor severe din ultimii ani pentru a se duce cu capul in gard.

In general, cand liderii politici isi pierd argumentele rationale, recurg la cele emotional-nationalsite menite sa arunce o ceata psihologica peste dezbatere, o ceata in care poporul sa se simta amenintat de forte oculte externe. Dusmanul este identificat in exterior, iar liderul intern care il demasca este, nu-i asa, un erou patriot.

Intr-un fel dl Ponta este consecvent. Dupa ce campania sa electorala a fost centrata pe mesajul de roman ortodox in fata neamtului lutheran, iata ca acum neamtul tradeaza romanii.

Acuzatia aceasta nu clarifica fondul problemei, ci denatureaza grav discutia. Ba chiar mai grav, ne plaseaza pe o pozitie de adversitate cu parteneri care au facut Romaniei mai mult bine decat i-au facut liderii ei, pentru ca nicio reforma majora din tara asta nu a fost realizata fara presiune externa sustinuta. Sa ne gandim doar la cea a justitiei, de exemplu.

Daca din anumite puncte de vedere avem statut de colonie, acesta este provocat de lideri bastinasi lipsiti de viziune si integritate care au avut mereu nevoie sa biciul extern pentru a nu o lua pe aratura.

Si cum suntem la granita atat de tulburata a Europei Occidentale, ma intreb in caz de nevoie cine o sa sara sa ne ajute? Asupritorii, colonialistii? Sau poate dl Putin, cel de la Baku, prieten bun si al lui Alexis Tsipras.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre

  Ponta Iohannis Cod Fiscal reexaminare cod fiscal

Sursa:  

Ziare.com

Atac fără precedent către Iohannis din partea unui important om de afaceri și lider politic: „Recunosc, eu nu am dat meditaţii” - Focus - de Cristina Mavrigu - 18 Iul, 20155

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Atac fără precedent către Iohannis din partea unui important om de afaceri și lider politic: „Recunosc, eu nu am dat meditaţii”

• Focus

de  

Cristina Mavrigu

  - 18 Iul, 2015

 

Într-un comunicat de presă remis redacției PSnews.ro, vicepresedintele fondator ALDE si secretar de stat la Departamentul Mediul de Afaceri, din cadrul MEIMMMA, Cătălin Beciu, a comentat dur decizia președintelui Klaus Iohannis de a respinge Codul Fiscal: „Domnule preşedinte, v-aţi bătut joc de munca mea”.
Astfel, Cătălin Beciu îl acuză pe Klaus Iohannis că, fără să îi pese că distruge democrația din România și din ambiția de a-și consolida influența își bate joc de munca oamenilor de o viață a oamenilor de afaceri din România.
De asemenea, liderul ALDE a subliniat importanța Codului Fiscal și progresele din ultimele luni și faptul că președintele are „o funcție prea mică” pentru a se putea opune dorințelor mediului de afaceri.
„În doar câteva luni am reuşit lucruri importante, fie că vorbim despre implementarea plăţilor directe către subcontractanţii din contractele pentru lucrări publice, fie că vorbim despre elemente importante din textul Codului Fiscal, cum ar fi „in dubio contra fiscum”, ori de crearea grupurilor de lucru ANAF – mediul privat, grupuri care au impus, de pildă, schimbarea legii referitoare la casele de marcat. (…)Ei, oamenii de afaceri, vor acest Cod Fiscal, iar dumneavoastră nu vă puteţi impune hotărârile în faţa unui om de afaceri. Aveţi o funcţie prea mică…”, a subliniat liderul ALDE în comunicat.
Redăm integral comunicatul de presă/ scrisoarea deschisă din partea lui Cătălin Beciu:
„Am luat cunoştinţă despre decizia preşedintelui României de a respinge Codul Fiscal. Înainte de a vă spune ce cred despre această situaţie, sunt obligat să recunosc faptul că oameni de afaceri, prieteni, colegi de partid, precum şi membrii ai familiei mele – cunoscându-mă bine, cu toţii – m-au sunat, cerându-mi să nu uit că poziţia actuală mă obligă la o anume politeţe, la un anume limbaj. Pe cale de consecinţă, dacă am înteles eu bine, cuvinte ca „scârbă”, „trădare”, „prostie” ori „nemernicie” ar trebui evitate. Păi, să le evit…
Domnule preşedinte, Chiar dacă ocup temporar această poziţie politică, mă consider om de afaceri. Mi-am înfiinţat compania în urmă cu un sfert de secol, atunci când încă eram un copil, la 19 ani. Am parcurs toate etapele capitalismului românesc, acumulând atât cât am putut-o face, respectând toate regulile şi plătindu-mi taxele. Am dobândit, astfel, o reputaţie excelentă, dar şi o bună înţelegere a economiei româneşti. Am muncit mult, uneori incredibil de mult. Nu am înşelat pe nimeni, niciodată. Nu am minţit. Recunosc, nu am dat nici meditaţii.
Am acceptat această poziţie pentru că ştiam ce nu vreau să li se mai întâmple şi altora, din cele ce mi s-au întamplat mie, pentru că o parte dintre acele lucruri m-au silit să declar prima grevă fiscală pe care o companie a declarat-o, pe acest continent. Îmi doream să nu mai existe abuzuri ale statului împotriva mediului de afaceri, îmi doream reguli simple, îmi doream principii. În doar câteva luni am reuşit lucruri importante, fie că vorbim despre implementarea plăţilor directe către subcontractanţii din contractele pentru lucrări publice, fie că vorbim despre elemente importante din textul Codului Fiscal, cum ar fi „in dubio contra fiscum”, ori de crearea grupurilor de lucru ANAF – mediul privat, grupuri care au impus, de pildă, schimbarea legii referitoare la casele de marcat.
Domnule preşedinte, v-aţi bătut joc de munca mea, de munca oamenilor mei, de timpul pe care l-am petrecut consultând tot mediul de afaceri relevant din România, precum şi de toţi oamenii de afaceri din această ţară. Aţi făcut asta din cel mai egoist motiv cu putinţă: ambiţia de a vă consolida influenţa, lucru pe care îl tot încercaţi, de câteva luni, fără să vă pese că distrugeţi democraţia în această ţară. Nu v-aţi luptat pentru democraţie, în 89′, aşa că nu aveţi cum să o preţuiţi. Nu aveţi cum să preţuiţi nici mediul de afaceri, că nu aţi făcut parte din el. Totuşi, din ce aţi făcut parte? Până la urmă, preţuiţi ceva? Ori, ca să fie şi mai simplu, vă pricepeţi la ceva?
Astăzi, oscilez între dorinţa de a rămâne şi dorinţa de a pleca din Guvern.
Aş rămâne pentru că este în natura mea să îi apăr pe cei din rândurile cărora fac parte, de aici, de pe scaunul asta, dar tot în natura mea este şi să nu am de-a face cu cei pe care îi detest.
Dacă rămân, domnule preşedinte, se cheamă că facem parte din acelasi grup, acela al oamenilor politici, fireşte, dumneavoastră având un rol mult mai important. De aceea şi puteţi distruge atât de mult. Problema este că eu nu vreau să fiu parte a unui grup din care faceţi parte.
Nu vă plac, nu v-am votat, iar inexplicabila dumneavoastră alegere în funcţia de preşedinte al României a fost pentru mine un şoc. Am ştiut imediat că ţara asta a greşit şi că este în pericol.
Astăzi, domnule preşedinte, aţi arătat că temerile mele au fost justificate.
Din acest motiv, dar şi din celelalte, voi cere mediului de afaceri să lupte pentru ceea ce crede el că este bine şi nu pentru ceea ce credeţi dumneavoastră că trebuie ca oamenii de afaceri să facă. Ei, oamenii de afaceri, vor acest Cod Fiscal, iar dumneavoastră nu vă puteţi impune hotărârile în faţa unui om de afaceri. Aveţi o funcţie prea mică…”, se arată în comunicatul de presă transmis de Cătălin Beciu.

Ponta își face un nou partid – teoria șocantă lansată de un sociolog - News - de Anamaria Cadiş - 18 Iul, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Ponta își face un nou partid – teoria șocantă lansată de un sociolog

• News

de  

Anamaria Cadiş 

 - 18 Iul, 2015

0 774

Victor Ponta și-a schimbat foarte mult discursul politic în ultima perioadă, preluând tot mai mult un speach tipic lui Alexis Tsipras, premierul Greciei și liderul partidului Syriza, de extremă stânga. În acest context, fostul consilier al lui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, a postat, sâmbătă pe pagina sa de Facebook un text intitulat ”Ponta își face un nou partid”.
Lăzăroiu susține că Victor Ponta a apelat la un discurs anti-occidental prin care încearcă să obțină susținerea și ulterior promovarea Codului Fiscal, trimis spre reexaminare în Parlament de președintele Klaus Iohannis.
”Victor Ponta pare că schimbă foaia atunci când, pentru a-și promova noul Cod Fiscal, apelează la inflamatul discurs anti-occidental, specific extremei stângi de pretutindeni, dar și propagandei de la Moscova. Pentru a înțelege începutul de metamorfoză a personajului politic, încă șef al Guvernului României, cred că trebuie să ne raportăm la obiectivele sale, dar și la acțiunile trecute.
Să ne amintim de vara lui 2012, când, împreună cu tovarășul său de coaliție, Crin Antonescu, precum ”Che și Fidel”, ca să-l citez pe ex-liderul PSD, au încercat un puci parlamentar pentru a cuceri toată puterea în stat. Amândoi au avut în primă fază o retorică vădit anti-occidentală, mai ales când presiunile partenerilor internaționali s-au făcut simțite la București, culminând cu sosirea emisarului special al președintelui Obama, Philip Gordon.
Ulterior, Ponta a fost cel care a făcut pasul înapoi, însușindu-și spășit celebra listă a lui Barroso pentru restabilirea statului de drept. Crin a mers cu capul înainte, imperturbabil, realizând și el, într-un final, că cel mai mare adversar al unei victorii la prezidențiale îl reprezintă Departamentul de Stat. Cei care cunosc dedesubturile perioadei știu că, într-adevăr, Antonescu a fost pus pe lista neagră atât la Bruxelles, cât și la Washington.
Ponta a fost sfătuit corect că e imposibil să vrei să fii în politica mare fără încrederea partenerilor militari și economici ai României. Pe atunci avea ascunse ambiții de prezidențiabil, deși, declarativ, îl prezenta pe Antonescu drept candidat oficial al USL. Așa se explică de ce, spre stupoarea susținătorilor săi politici din țară, a acceptat să semneze Pactul de coabitare și să participe direct la desemnarea șefilor de Parchete în 2013 cu propuneri absolut scandaloase din punctul de vedere al coaliției anti-justiție.
De fapt, cine se uită cu multă atenție la parcursul lui Ponta, după vara lui 2012 până-n prezent, va vedea că, în ciuda unor declarații politice, nu a întreprins nicio acțiune împotriva justiției și împotriva stabilității macro-economice, obținute cu greu după anii de austeritate ai guvernului Boc. Au fost două linii roșii peste care nu a călcat”, scrie Lăzăroiu.
În postarea de sâmbătă sociologul susține că premierul României a devenit ”o paria” atât la Bruxelles, acolo unde este marginalizat de socialiștii europeni, cât și la Washington, care îl văd ca pe o vulnerabilitate.
”Astăzi, Ponta se află într-o situație cu totul și cu totul nouă. A pierdut, în ciuda celor mai bune cote la casele de pariuri, cursa prezidențială și este inculpat de DNA într-un dosar mai vechi, din vremea când era avocat și parlamentar în opoziție. Presiunile din interior și exterior pentru demisia sa din funcția de premier au fost uriașe. O ipoteză, neluată în calcul pînă acum, dar care poate explica demisia sa din fruntea PSD, este că semnalele socialiștilor europeni au fost mai ferme și s-au dovedit mai eficiente. De altfel, mai marii PES l-au considerat pe Ponta încă din 2012 o vulnerabilitate și l-au ținut de atunci încoace sub o atentă monitorizare. Foarte probabil ca, după momentul punerii sale sub acuzare, dublat de voltele misterioase prin Istanbul via Baku, socialiștilor europenilor să le fi ajuns până-n gât năzdrăvăniile colegului lor din România, somat, pur și simplu, să se desprindă de imaginea social-democrației.
Toate semnalele, mai mult sau mai puțin publice, arătă un personaj politic devenit cu adevărat un paria la Washington și în marile capitale europene. Așadar, ce poate face un Ponta care nu mai are nimic de pierdut și care a fost repudiat chiar de colegii săi europeni de ideologie? Cum își poate continua cariera politică? Nu-i mai rămâne decât să joace ”cartea Syriza”, un curent de extremă-stângă, prost primit nu doar de popularii europeni, dar chiar și de colegii lui Martin Schultz. Dezlegat de angajamentele anterioare, Ponta poate să înceapă acum, din poziția de premier, o ofensivă populistă împotriva echilibrelor macro-economice, folosind retorica binecunoscută deja a teoreticienilor neo-colonianismului cu ”centrul hrăpăreț și periferia înfometată”. De justiție nu se va putea atinge, pentru că, teoretic, partenerul său de coaliție, UNPR, a trasat deja o graniță a sprijinului parlamentar.
Ponta și-a luat cariera politică pe cont propriu (de altfel, și-a avertizat colegii de partid încă din 2014 că, dacă nu câștigă prezidențialele, ”scapă cine poate”). Nu e clar cum se va termina epopeea sa la DNA până la viitoarele alegeri prezidențiale din 2019, dar îl suspectez că vrea să întemeieze un curent politic propriu pe care să se cațere într-o eventuală revanșă cu Iohannis”, dezvăluie fostul consilier prezidențial.
Acesta explică și de ce, singura cale de urmat pentru Ponta este discursul extremist.
”Nimic mai potrivit decât discursul naționalist, xenofob, anti-occidental, anti-globalizare. Narațiunea e simplă și nu e exclus să capete din ce în ce mai mulți adepți. Iohannis este reprezentantul coloniștilor nemți în România, el, Ponta, e românul verde, creștin ortodox, haiducul care se luptă cu marii stăpânitori ai lumii, spre binele și propășirea urmașilor dacilor. După cum se vede, acest discurs nu angajează în niciun fel PSD, pentru că Ponta nu mai e președintele partidului, dar asta nu înseamnă că PSD sau o parte din PSD nu-și poate însuși ideile. Și dacă va fi doar o parte, e suficient să întemeieze un nou partid de extremă stângă, alături de colegul său de suferințe pe linie penală, dar plin de bani, Sebastian Ghiță.
Dacă va avea sau nu adepți noua mișcare, e devreme să ne pronunțăm. Să nu uităm că, înainte de referendumul din Grecia, 70% dintre români, conform sondajelor, simpatizau cu fanfaronul Tsipras, deci posibil să fi fost sensibili și la linia discursivă care demonizează capitalismul occidental și victimizează bietele popoare de la marginea istoriei.
Întrebarea e dacă PSD, încă membru PES, va mai susține până în 2016 un premier astfel poziționat. Un Congres organizat repede, in care candidatul Zgonea să vină cu un discurs pro-european și pro-occidental, ne va lămuri poate chiar în această toamnă”, își încheie Sebastian Lăzăroiu textul.

Zilele lui Iohannis la Cotroceni sunt numărate. Ar putea să nu își ducă mandatul la sfârșit - News - de Anamaria Cadiş - 19 Iul, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Zilele lui Iohannis la Cotroceni sunt numărate. Ar putea să nu își ducă mandatul la sfârșit

• News

de 

Anamaria Cadiş 

- 19 Iul, 2015

0 213

Klaus Iohannis a fost ales președinte în decembrie 2014 cu o majoritate confortabilă și sondajele au arătat că după investitura sa la Cotroceni popularitatea fostului edil din Sibiu a crescut considerabil. Totuși, ultimele măsuri luate de acesta au supărat foarte tare puterea care se gândește să ia atitudine.
Dacă primele luni de mandat ale lui Iohannis au semnificat o înțelegere perfectă între președinte și premier și Puterea îl lăuda cu fiecare ocazie. Imediat ce a început să se pună contra măsurilor luate de Ponta, pesediștii au început să discute despre o eventuală suspendare.
Fostul ministru al Culturii Răzvan Theodorescu a afirmă că suspendarea lui Iohannis ar putea fi o variantă de luat în calcul de către PSD.
„A început cuviincios, ca un primar de Sibiu, dar am impresia că a cam deviat. A arătat că poate să facă şi lucruri nesăbuite. Un preşedinte poate fi şi suspendat”, a declarat Theodorescu la România TV.
Fostul ministru nu mai este membru PSD din 2010, dar a rămas în relații apropiate cu mai mulți membrii importanți ai partidului.

Respingeri - Categorie: Bref - Creat: Joi, 16 Iulie 2015 18:55 - Scris de Tia Şerbănescu

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Ziarul Curentul

Respingeri

Categorie: Bref

Creat: Joi, 16 Iulie 2015 18:55

Scris de Tia Şerbănescu

Prima fază în acceptarea unei realități neplăcute este respingerea ei: grecii tocmai au demonstrat-o votând în Parlament austeritatea respinsă la referendum cu o săptămână în urmă. Și la noi respingerile s-au ținut lanț: CCR a respins atât sesizarea PNL la votul pentru păstrarea imunității lui Ponta cât și pe cea privind înființarea comisiei lui Tăriceanu pentru evaluarea democrației. Cine ia notă mare la evaluare intră la liceu. Câteva ore mai târziu, președintele a respins nominalizarea sen. PSD Mihai Fifor la ministerul Transporturilor pe motiv că „n-are expertiza și experiența managerială necesară” - deși omul a condus un muzeu la Craiova așa că se descurca și la Muzeul Transporturilor. Fifor s-a simțit respins pe nedrept și a făcut contestație (pe FB) zicând că Iohannis nu i-a citit atent CV și i-a încurcat numele botezându-l Faur. Și premierul inculpat s-a supărat declarând că Iohannis și-a făcut ambiția ca Băsescu (care a confirmat: și eu l-aș fi respins pe Fifor) și că nici președintele n-are expertiză: „e profesor de istorie”. Ăla era Crin. Klaus e profesor de fizică. Ponta l-a propus imediat pe Iulian Ghiocel Matache, actual secretar de stat la Transporturi și „omul lui Oprișan” - care a negat paternitatea: „asta cu omul lui cutare e o prostie, Matache e meseriaș”. Absolut: dovadă piața Matache. Așa a apărut primul ghiocel la tâmpla lui Ponta: președintele a criticat și noul Cod Fiscal considerând că doar scăderile de taxe (deși le avea și el în program) nu asigură dezvoltarea economiei și că nu ne permitem „experimente economice” pe deficit și pe datorie. Cum și vicepreședintele CE criticase „deraierile” fiscale, Ponta s-a enervat pe amândoi: „nu vreți să ne conducă Dombrovskis? e adeptul austerității, cred că Iohannis reprezintă analiștii străini cărora nu le convine dezvoltarea României”. Așa-i Apusul, invidios pe Răsărit. La PSD s-a ținut apoi BPN unde s-a votat președinția interimară a Rovanei Plumb: „urmează noaptea cuțitelor lungi” avertizase dna Gorghiu. N-a curs prea mult sânge. Poate unde au fost aduse forțele de ordine-n persoana gen. Oprea. Dragnea a ieșit cam deprimat: „mă gândesc serios dacă mai garantez pe cineva la conducerea partidului” (trimitere la Plumbuita) și „mă gândesc serios ce vreau să fac în partid” întrucât „eu când sunt amenințat reacționez exact invers”. Înseamnă că e un bun pesedist. Și Ponta a reacționat invers: s-a supărat pe Iohannis fiindcă i-a cerut demisia în loc să se supere pe propria rezoluție care-l scotea din guvern la prima urmărire penală. Seara, Ponta a dat mesaje către PNL: „dacă vrea la guvernare, să câștige alegerile, punct”. Punct și de la capăt: „dărâmați-mă dacă puteți!”. Dacă nu, mai rămâneți.

URL: http://www.curentul.ro

Judet: Bucuresti
Tara: Romania

EXCLUSIV Surse: Atac din interiorul PNL la viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu? Replica deputaţilor liberali - Politică - de Valentin Busuioc - 16 Iun, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

EXCLUSIV Surse: Atac din interiorul PNL la viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu? Replica deputaţilor liberali

• Politică

de Valentin Busuioc - 16 Iun, 2015

1 3052

Surse politice au declarat, pentru PSnews.ro, că deputatul PNL Andreea Paul, vrând să modifice statutul BNR, i-ar ataca poziţia lui Bogdan Olteanu. Parlamentarul a adus lămuriri în această privinţă.
Mai mulţi parlamentari din grupul PDL, precum şi deputatul Eugen Nicolăescu (PNL) au depus, recent, la Cameră, un proiect de lege ce modifică Statutul Băncii Naţionale a României (BNR). Iniţiativa prevede introducerea a două alineate, dintre care unul stipulează, la litera b), ca membrii Consilului de Administraţie (CA) al BNR „să aibă studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor economice”.
Iar aici apare problema. Dacă ne uităm pe CV-urile celor nouă membri din CA al BNR, viceguvernatorul Bogdan Olteanu este singurul care nu are studii economice, ci juridice. Surse politice au declarat, pentru PSnews.ro, că Andreea Paul (membră a fostului PDL) ar fi conceput acea literă b) ca pe un atac la poziţia lui Olteanu, fost membru al vechiului PNL şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Gurile rele mai spun că Andreea Paul ar fi fost sfătuită, în ultima clipă, să propună precizarea „în domeniul ştiinţelor economice şi juridice”, pentru că, altminteri, proiectul nu ar fi avut succes, mai ales din punctul de vedere al Băncii Centrale. Sursele noastre spun că acest fapt vine după ce conducerea PNL s-a sesizat şi a respins (în discuţii informale) iniţiativa Andreei Paul.
Contactată de PSnews.ro, Andreea Paul a negat vehement aceste zvonuri, explicând că ambele alineate propuse spre introducere în Statutul BNR au legătură cu respectarea criteriilor de convergenţă cerute de Comisia Europeană (CE) pentru aderarea României la zona euro.
„Nu! E absurdă o astfel de legătură! Criteriile juridice de aderare a României la zona euro ţin de domnul Bogridan Olteanu? Haideţi, nu fiţi ridicol! Eu înţeleg că s-a deprofesionalizat presa românească, dar nu se poate chiar în halul ăsta! E prea mult! Citiţi rapoartele de convergenţă! Nu putem să bagatelizăm totul în maniera asta. Facem politică şi presă de cancan? Chiar sunt revoltată! Am ajuns ca, pe un proiect de lege ce propune modificarea Statutului BNR, să discutăm aşa ceva? (…) Nu are acest scop proiectul de lege, ca să fim foarte clar înţeleşi. Şi, chiar şi, în ipoteza dumneavoastră, dacă ar fi să fie aşa (deşi vă spun clar că nu este), acest proiect vizează viitorul. Nu trecutul, nu prezentul. Deci este absurdă o astfel de legătură – v-o spun din start. Şi nici nu vă recomand să derapaţi prin zona asta, pentru că e cancan. Nu ştiu cine a avut această idee de-a dreptul năstruşnică”, a declarat doamna Paul.
Întrebată dacă i s-a atras atenţia să propună adăugarea menţiunii privind studiile juridice (proiectul riscând să nu aibă succes în faţa BNR), Andreea Paul (membră în Comisia de buget-finanţe a Camerei) a răspuns: „Nu. N-are nicio relevanţă şi nici nu este adevărat. Ei (membrii Comisiei – n.r.), oricum, mi-au respins proiectul. Sigur că un proiect de lege poate fi îmbunătăţit în comisii sau de către reprezentanţii BNR, dacă au astfel de propuneri. Dar nu ne-au venit astfel de propuneri din partea BNR. (…) Am susţinut, în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, introducerea menţiunii privind studiile juridice, pentru că e just să fie aşa. Când va intra în plen, eu voi cere retrimiterea la Comisie, în speranţa că poate lua o formă care să fie acceptată de către BNR şi Guvern, fiindcă am primit avize negative pe proiectele astea de legi”.
Andreea Paul a precizat că domnia sa a avut ideea proiectului şi a redactat personal textul acestuia.
Chestionat dacă a existat vreo discuţie cu Banca Centrală pe acest subiect, deputatul a replicat: „A fost un reprezentant al BNR la discuţiile din Comisia de buget-finanţe, un director juridic. La modul orientativ, a spus clar: da, trebuie modificat statutul BNR, pentru a respecta criteriile juridice (pe care astăzi nu le respectăm), dar vor propune un proiect mai amplu de modificare a statutului BNR. Asta a fost poziţia Băncii Centrale”.
Parlamentarul a subliniat că nu a existat „absolut deloc” vreo observaţie a oficialului BNR în legătură cu litera b) a iniţiativei de act normativ.
Totodată, politicianul liberal a punctat că respectiva adăugire nu a luat forma unui amendament.
„Nu este amendament; a fost doar discuţia pe care am avut-o în Comisia de buget-finanţe. Dar tot raport de respingere are. De la discuţia respectivă s-a ivit, probabil, temerea surselor dumneavoastră”, a lămurit doamna Paul.
De asemenea, Andreea Paul a dat detalii cu privire la necesitatea modificării Statutului Băncii Naţionale a României.
„Eu am luat modelul Statutului Băncii Centrale Europene. (…) Punctul forte al proiectului de leg ţine de respectarea criteriilor juridice pentru aderarea României la zona euro. În ultimele două rapoarte de convergenţă ale Comisiei Europene (din 2012 şi 2014), se cere, cu subiect şi predicat, modificarea Statutului BNR, pentru a respecta criteriul depolitizării Consiliului de Administraţie şi asigurarea independenţei politicii monetare. Iar acolo problema era următoarea: faptul că ministrul de Finanţe participa (chiar dacă fără drept de vot) la Consiliul de Administraţie al BNR, situaţie care nu este acceptată în niciuna dintre ţările europene din zona euro. Se consideră încălcarea principiului independenţei politicii monetare, care trebuie să fie separată de politica fiscală”, a explicat domnia sa.
Întrebată dacă se referă şi la fostul ministru delegat pentru Buget, Liviu Voinea (actualmente viceguvernator al Băncii Centrale), Andreea Paul a răspuns afirmativ, continuând: „Aşa au înţeles dragii noştri guvernanţi, cu Victor Ponta în frunte, să depolitizeze BNR şi să oprească imixtiunea ministrului de Finanţe în CA al BNR, încât l-au catapultat direct în CA-ul BNR cu drept de vot pe domnul Liviu Voinea. Şi atunci, dacă vă uitaţi în nota de fundamentare a proiectului de lege, veţi vedea că am dat şi citatele din rapoartele de convergenţă – şi din 2012, şi 2014. Toată lumea vorbeşte despre criteriile economice de aderare, pe care, în prezent, România nu le respectă. Sigur că trebuie să le respecte pe termen lung. Dar nimeni nu vorbeşte despre criteriul juridic. Nimeni nu neagă nevoia acestui proiect de lege. Din păcate, însă, Comisia de buget-finanţe a propus, luna trecută, raport de respingere, sub votul puterii PSD. Cert este că scopul acesta era: respectarea criteriilor juridice pentru aderarea României la zona euro. Argumentul lor a fost că – vezi, Doamne – trebuie modificat statutul, dar printr-o lege mult mai amplă, care să vizeze şi alte chestiuni”.
Amintind că, luna trecută, Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor i-a dat raport de respingere proiectului, Andreea Paul s-a plâns că „PSD nu îşi doreşte să susţină criteriile juridice pentru aderarea României la zona euro. Premierul Ponta (deşi a stablit data de 1 ianuarie 2019 ca dată-ţintă pentru aderarea la zona euro), nu face niciun pas în acest sens”.
Contactat de redacţie, deputatul PNL Eugen Nicolăescu a fost mult mai scump la vorbă şi mult mai radical.
„Proiectul de lege a fost respins de Comisia de buget-finanţe din Cameră, pentru că acolo se dezbate raportul pe fond. O lege acţionează pentru viitor, nu pentru trecut. Dacă dumneavoastră aveţi asemenea surse, de ce mă întrebaţi pe mine? Dacă aveţi surse necredibile, de ce mă întrebaţi pe mine? Nu este altceva decât o minciună. Doamna Paul l-a propus în forma aceasta. După ce am avut o discuţie cu Banca Naţională, am considerat că este nevoie ca un proiect de lege să se facă după consultarea Băncii Naţionale. Când se va face consultarea Băncii Naţionale, vom sta de vorbă. Încă nu s-a făcut consultarea. Şi dumneavoastră veniţi cu speculaţii. Iertaţi-mă, dar mie nu-mi plac atitudinile astea. Credeţi că suntem copii, că acum ne-am născut sau ce imagine aveţi? Ferească Dumnezeu! În regulă – la revedere!” a fost singura poziţie a domnului Nicolăescu.
––––––
Primul dintre cele două alineate introduse de proiectul de lege în cauză prevede că membrii CA ai BNR trebuie să îndeplinească următoarele condiţii (sublinierea aparţine redacţiei):
„a) să fie cetăţeni români, cu domiciliul în România, cu o reputaţie şi o pregătire profesională adecvată;
b) să aibă studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor economice;
c) să aibă o experienţă profesională adecvată în domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la absolvirea studiilor prevăzute la lit. b);
d) să nu deţină funcţii în cadrul partidelor politice şi să nu deţină alte demnităţi publice sau funcţii private, cu excepţia activităţilor didactice din învăţământul superior”.
Al doilea alineat stipulează că „mandatul membrilor Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României poate fi reînnoit cel mult o dată”.

EXCLUSIV Adrian Vasilescu justifică prezenţa în conducerea BNR a lui Bogdan Olteanu Politică PSnews VIDEO de Valentin Busuioc - 17 Iul, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

EXCLUSIV Adrian Vasilescu justifică prezenţa în conducerea BNR a lui Bogdan Olteanu

• Politică

• PSnews VIDEO

de Valentin Busuioc - 17 Iul, 2015

0 371

Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este consultantul de strategie al Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu.
În interviul oferit PSnews.ro, Adrian Vasilescu a vorbit despre prezenţa, în Consiliul de Administraţie (CA) al BNR, a unor persoane fără studii economice şi modul în care afectează această situaţie activitatea Băncii Centrale.
CITEŞTE ŞI: EXCLUSIV Surse: Atac din interiorul PNL la viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu? Replica deputaţilor liberali

Jurnalist PSnews: Cum vedeți prezența în Consiliul de Administrație al BNR a unor persoane fără studii economice și cum afectează această situație activitatea Băncii Naționale?
Adrian Vasilescu: Activitatea nu este afectată în niciun fel pentru că persoane fără studii economice nu sunt în Consiliul de Adminstrației. După mine e unul singur, domnul Olteanu, care este viceguvernator, dar care are studii de drept. Și eu am tot studii de drept, am terminat Facultatea de Drept și, în cinci ani de facultate, jumătate din cursuri au fost cursuri de economie. Cine iese din facultatea de Drept iese cu două specialități pentru ca a doua este de economist, vrând nevrând. În rest, dacă îi luăm așa, guvernatorul este doctor în economie și academician, primul vice este doctor în economie și profesor de monedă la ASE, un alt viceguvernator – Voinea, este doctor în economie și absolvent al ASE. Deci asta este baza de salariați ai Băncii: guvernatorul, prim vice și doi vici. Pe urmă este domnul Gerghina care e doctor în economie și profesor la ASE, este Virgil Stoenescu care e doctor în economie, ieșit la pensie din postul de profesor la ASE, dar e în continuare în CA, doamna Nagyi, profesor de economie la Facultatea de Economie din Cluj. Doar Olteanu, care este jumătate economist, jumătate jurist.