Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

marți, 30 iunie 2015

Piata de capital Puerto Rico, la momentul falimentului - Autor: Adrian Panaite | marţi, 30 iunie 2015 |


Piata de capital

Puerto Rico, la momentul falimentului

Autor: 

 Adrian Panaite 

 | marţi, 30 iunie 2015 |

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Piata de capital

Puerto Rico, la momentul falimentului

Autor: 

 Adrian Panaite 

 | marţi, 30 iunie 2015 | 

Obligaţiunile emise pe piaţa bodurilor municipale din SUA de mica insulă din Caraibe s-au prăbuşit în piaţa secundară. Guvernatorul Alejandro Garcia Padilla îi cheamă la masă pe creditori pentru restructurarea datoriei. "Dacă nu vin la masă va fi rău pentru ei."

Vrea să scoată Puerto Rico de pe ceea ce numeşte "spirala morţii", dar spune că nu o poate face decât dacă aruncă din spate o parte din bolovanul datoriei vechi. Guvernatorul Alejandro Garcia Padilla îi cheamă pe creditori la negocieri pentru restructurarea stocului de credit. "Datoria este imposibil de plătit", spune cel care are responsabilitatea insulei cu 3,6 milioane locuitori. "Nu este altă soluţie. Aş vrea să am o opţiune mai uşoară. Aici nu este vorba de politică, ci de matematică", a declarat acesta potrivit New York Times.
Avertismentul său dă frisoane investitorilor. Titlurile emise de Puerto Rico în vremuri bune pe piaţa obligaţiunilor municipale din SUA cu scadenţa în anul 2035 se tranzacţionează la doar 70% din valoarea nominală după o scădere precipitată în ultimele săptămâni, conform unui grafic oferit de Zero Hedge.
Creditorii au şi motive să fie speriaţi. Li s-a spus frumos că trebuie să "împartă sacrificiile" cu locuitorii insulei, însă, în acelaşi timp, au fost chemaţi la negocieri cu o nuanţă de ameninţare. "Dacă nu vin la masă va fi rău pentru ei.", a afirmat Garcia Padilla adăugând că dacă nu admit tăierea unei părţi din datoria totală de 72 miliarde dolari, aceasta se va răsfrânge negativ asumare economiei insulei care astfel nu va avea oricum de unde să le dea banii înapoi. "Se împuşcă singuri în picior", i-a avertizat guvernatorul.

Scadenţele curg implacabil

Pentru unii creditori dificultăţile deja au început. Spre exemplu, cumpărătorii obligaţiunilor emise de autiritatea de electricitate au încheiat un acord de restructurare chiar săptămâna trecută pentru evitarea unui faliment pe emisiunea în valoare de 416 milioane dolari.
Sarcina de plată a Puerto Rico este într-adevăr mare însă, pe lângă cele 93 milioane dolari pe care îi datorează lunar, în august mai are o scadenţă suplimentară de 140 milioane dolari. Este foarte mult pentru un buget care se spate în deficite. Încercările guvernatorului Garcia Padilla de a-l rebalansa printr-o combinaţie între tăieri de cheltuieli şi contractarea unor împrumuturi noi a eşuat pe fondul unui declin a încasărilor.

Datoriile mari amintesc de falimentul oraşului Detroit

Cât de mare este povara datoriilor Puerto Rico? Foarte mare. O statistică oferită de Wall Street Journal arată o deraiere a creditului său fără comparaţie cu alţi emitenţi din piaţa americană a bondurilor muncipale. Astfel, dacă statele Rhodes Island, Massachussets şi Connecticut, cele mai îndatorate din clasament după insula din Caraibe, abia au datorii sub 20% din Produsul Intern Brut, Puerto Rico a escaladat alarmant 70% din PIB.
Este un nivel în măsură să îi ună în gardă pe investitori care deja au văzut în această piaţă municipalităţi în faliment precum cea a oraşului Stockton, a districtului Orange din California şi chiar a fostei capitale a industriei auto mondiale, Detroit. Aceştia au aflat că guvernul federal american nu va veni să acopere incapacitatea de plată a acestor autorităţi.

"Sunt mult prea mulţi creditori şi mult prea multe tipuri de datorii"

Restructurarea datoriei Puerto Rico ar urma să reprezinte un test major pentru întreaga piaţă americană în condiţiile în care teritoriul guvernat de Garcia Padilla nu mai are bani decât pentru necesităţile de bază precum reparaţia drumurilor şi asigurarea funcţionării spitalelor publice. "Nu este precedent în SUA pentru nimic la asemenea scală sau rază de acţiune", spune un raport întocmit de un grup de analişti dintre care cel mai proeminent este Anne O. Krueger, fost economist-şef al Băncii Mondiale, în prezent profesor la şcoala de studii internaţionale de pe lângă Johns Hopkins University şi citat de New York Times.
Pentru confruntarea cu creditorii a fost angajat în această lună Steven W. Rhodes, fost judecător care a supervizat cazul de faliment al oraşului Detroit. El avertizează că deschiderea procedurilor va antrena un haos. "Sunt mult prea mulţi creditori şi mult prea multe tipuri de datorii", a declarat acesta. Guvernatorul Garcia Padilla pedalează pe o restructurare cât mai rapidă. El spune că nu vrea să rostogolească problema pe mai departe amânând clipa în care oricum creditorii vor trebui să dea socoteală. Puerto Rico vizează tăierea datoriei începând chiar din acest an.

Grecia intră în faliment. Guvernul de la Atena nu dă niciun ban FMI - Autor: Adrian Panaite | marţi, 30 iunie 2015


Grecia intră în faliment. Guvernul de la Atena nu dă niciun ban FMI

Autor:

 Adrian Panaite 

 | marţi, 30 iunie 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Actualitate 

Grecia intră în faliment. Guvernul de la Atena nu dă niciun ban FMI

Autor:

 Adrian Panaite 

 | marţi, 30 iunie 2015

Grecia este în faliment tehnic. Ministrul economiei Giorgios Sthatakis a anunţat că Guvernul nu plăteşte tranşa de 1,6 miliarde euro către FMI. "Dat fiind actualele condiţii este imposibil."
La o zi după falimentul de facto al băncilor elene, Grecia însăşi dă faliment în condiţiile în care ratează plata tranşei de 1,6 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut de ministrul economiei Giorgios Sthatakis într-o intervenţie pentru CNN. Plăţile se vor relua doar dacă creditorii internaţionali vor asigura din nou asistenţă financiară în baza unui acord care se va putea semna pe alte baze după referendumul de duminică în care Guvernul Alexis Tsipras - cu susţinători în stradă - mizează că populaţia va vota pentru respingerea planului propus de partenerii de negociere europeni.
Anunţul că Guvernul Greciei va sista cel puţin temporar plăţile pentru FMI a venit iniţial pe surse guvernamentale pentru Wall Street Journal preluat de Zero Hedge. La CNN, Sthatakis a fost însă fără echivoc: "Dat fiind actualele condiţii este imposibil." El a insistat însă că nici această ratare de plată şi nici un vot împotriva planului preconizat de UE nu înseamnă şi ieşirea Grecia din zona euro.

Cum reacţionează pieţele

Afirmaţiile rostite cu zâmbetul pe buze de ministrul elen al economiei nu au fost primite cu aceeaşi destindere şi de investitori. Bursa de la New York, într-o şedinţă agitată în contextul prefigurării unui alt faliment, cel al Puerto Rico, şi-a accelerat scăderea în ultima parte a sesiunii de tranzacţionare pe măsură ce veneau ştirile din Grecia. Indicele Dow Jones Average Industrial a închis la nivelul de 17.596,35 puncte, în scădere cu 1,95% faţă de ultima valoare de referinţă, potrivit portalului Yahoo Finance. "Acţiunile au ignorat Grecia, iar acum plătesc preţul", titrează CNBC. Postul de televiziune american îl citează pe Michael O'Rourke, chief market strategist la JonesTrading care spune că nici acum riscurile legate de Grecia nu sunt incluse în preţurile acţiunilor. Moneda unică europeană se aprecia însă iniţial, cu un curs de schimb euro/dolar depăşind reperul de 1,12 dolari pentru un euro, un nou maxim de la redeschiderea pieţelor forex în această săptămână.
Prima zi a fost, în general, una de aversiune la risc. Pieţele asiatice au deschis săptămâna cu scăderi abrupte, Bursele europene au copiat mişcarea, iar costurile de finanţare pentru unele ţări precum Italia, Spania sau Portugalia au urcat depărtându-se de dobânzile la care se împrumută Germania şi alte state din nucleul dur al zonei euro. Titlurile de stat greceşti cu scadenţa la 10 ani se tranzacţionează la un nivel la care poartă un randament de 15%, iar indicele VIX care măsoară volatilitatea din piaţa americană a explodat cu peste 50% faţă de nivelurile de vineri, conform graficelor oferite de Zero Hedge.

Grecii ies în stradă: "Vieţile noastre nu aparţin creditorilor"

Tensiune este şi în stradă. Câteva mii de oameni încă erau în piaţa Omonia din Atena seara manifestând în favoarea Guvernului al cărui premier Alexis Tsipras a fost invitat timp de o oră la televiziunea de stat elenă. El a denunţat politica şantajului şi ultimaturilor succesive promovate de la Bruxelles: "Un ultimatum pot să îi dai unui om, dar nu unei naţiuni."
Iritarea este şi în rândul susţinătorilor săi. "Oamenii se aşteaptă la ce este mai rău din punct de vedere economic, dar este un sentiment de sfidare foarte puternic. Ei spun că dacă tot este să fie forţaţi să iasă din Europa, măcar să o facă cu demnitate", transmite corespondentul CNN. În piaţă sunt pancarte pe care scrie "Vieţile noastre nu aparţin creditorilor" şi "Nu ne vom lăsa", menţionează Reuters. Este un protest la care se alătură şi greci din diaspora. "Am părăsit Grecia acum doi ani pentru că nu îmi puteam găsi o slujbă", spune Thanos Tsapelis, în vârstă de 37 de ani, care tocmai s-a căsătorit cu Eleni, profesoară la o şcoală grecească din Marea Britanie. "Vreau ca austeritatea să se sfârşească astfel încât să mă pot întoarce în Grecia şi să-mi găsesc unloc de muncă", mai zice el.

Ofensivă surprinzătoare: Grecia ar putea acţiona în Justiţie instituţiile UE

Suprema sfidare însă ar putea veni tot de la Guvernul alcătuit de formaţiunea stângii radicale Syriza. Grecia ameninţă că va da în judecată într-o curte internaţională instituţiile UE atât pentru a bloca o eventuală încercare de a forţa ţara în afara zonei euro cât şi pentru asfixierea sistemului bancar elen. Anunţul a fost făcut de către ministrul de finanţe Yanis Varoufakis. "Guvernul Greciei va uzita de toate drepturile sale legale", a declarat acesta pentru publicaţia britanică The Telegraph. "Primim aviz de specialitate şi, cu siguranţă, luăm în considerare obţinerea unei ordonanţe de la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu stipulează nimic în legătură cu ieşirea din zona euro şi refuzăm să acceptăm aşa ceva. Apartenenţa noastră nu este negociabilă", a mai spus Varoufakis.

Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă - (analiză) - Autor: Denisa Miron - Colaborator - Publicat: 29/06/2015



Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă  

(analiză)

 

 Denisa Miron,

 Colaborator

 

29/06/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă  

(analiză)

 

 Denisa Miron,

 Colaborator

 

29/06/2015

UE Uniunea europeana

Uniunea Europeană va avea mult de lucru pentru a-şi pansa rănile deschise de criza greacă, ce survine în plus într-un moment în care noi ameninţări se acumulează la graniţele Europei, a cărei coeziune este slăbită şi de intenţia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, se arată într-o analiză publicată luni de AFP.

Psihodrama euro-greacă se joacă în timp ce Europa trebuie să facă faţă 'unei situaţii geopolitice instabile' generate de afluxul imigranţilor ilegali ce traversează Mediterana, de ameninţările jihadiste şi conflictele cu Rusia pentru câştigarea influenţei, subliniază Janis Emmanouilidis, analist la European Policy Center. În acest context, 'arătând că nu suntem capabili nici să ne rezolvăm propriile probleme interne, trimitem un semnal prost', inclusiv euroscepticilor şi eurofobilor, adaugă acesta. Mai departe, o posibilă 'destabilizare a Greciei', avanpostul european în partea de est a Mării Mediterane şi în Balcani, va complica situaţia şi mai mult.

'Dacă euro eşuează, atunci şi Europa eşuează', a avertizat cancelarul german Angela Merkel, al cărei rol preeminent în Europa este recunoscut de toată lumea. Iar o asemenea evoluţie nu este exclusă dacă divorţul dintre Grecia şi partenerii ei din zona euro se va produce ca o consecinţă a unei eventuale respingeri de către greci - la referendumul de duminică - a planului de asistenţă financiară propus, împreună cu reformele asociate, de creditorii internaţionali.

Un 'nu' la referendum 'ar însemna că Grecia spune nu Europei', căreia i s-a ancorat în anul 1979 pentru a-şi garanta stabilitatea politică şi securitate, a avertizat la rândul său preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Încărcătura simbolică a unui asemenea verdict la referendum va fi şi mai dezastruos pentru Uniunea Europeană, care a decis să primească Grecia în rândurile ei, în pofida evoluţiei economice întârziate a acestei ţări.

Însă nici un 'da' la referendum nu va rezolva totul, ţinând cont de resentimentele acumulate între greci şi creditorii lor internaţionali după declanşarea crizei din anul 2010, de atunci şi până în prezent nefiind avansat niciun proiect credibil pe termen lung de redresare a economiei.

Şi chiar dacă dezastrul va fi în final evitat, Grecia va continua să reprezinte o sursă de riscuri pentru economiile cele mai bogate ale lumii, notează Nicolas Veron, economist la Institutul de studii europene Bruegel. Drept urmare, el consideră că este imperativ să găsim soluţii în faţa problemelor pe care le-a scos la suprafaţă criza greacă, şi anume faptul că 'sistemul european de guvernare, de luare a deciziilor, de reprezentare a cetăţeanului, de repartizare (a deciziilor n.red.) între nivelul naţional şi european nu funcţionează, este extrem de ineficient şi nu permite luarea unei decizii în timp util'. De altfel, ministrul grec de externe, Nikos Kotzias, a ţinut să amintească europenilor că, în virtutea regulilor blocului comunitar, ţara sa poate bloca prin veto decizii cruciale ce ţin de politica externă şi de securitate comună a UE.

Dar dincolo de Grecia, UE este profund divizată şi într-un alt dosar important, cel al gestionării fluxului de imigranţi clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu. Şi consensul în faţa Rusiei este la fel de greu de obţinut şi subminat de interesele individuale, uneori divergente, ale statelor europene.

Există însă şi opinii potrivit cărora această criză ar avea aspecte pozitive, cum este cea exprimată de Jean Dominique Giuliani, membru al Fundaţiei Robert Schuman. Acesta crede că situaţia din Grecia poate ajuta UE să gestioneze mai bine renegocierea relaţiilor cu Marea Britanie. Premierul David Cameron, care a lansat şi el planul unui referendum pentru a încerca astfel să obţină mai multe concesii cu privire la termenii rămânerii Marii Britanii în UE, 'pare să fi devenit mai prudent cu revendicările sale', estimează analistul citat.AGERPRES

Caricatura zilei- 30 iunie Caricatura zilei de George Stoica - 30 Iun, 2015

 

 

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Klaus Iohannis a promulgat legea pe care o așteptau toți românii - Entertainment - 29.06.2015 - Autor: Cristi Teodorescu


Klaus Iohannis a promulgat legea pe care o așteptau toți românii

Entertainment

29.06.2015

Autor: 

Cristi Teodorescu

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


Klaus Iohannis a promulgat legea pe care o așteptau toți românii

Entertainment

29.06.2015

Autor: 

Cristi Teodorescu

klaus-iohannis-dece
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea privind acordarea voucherelor pentru vacanţă, care prevede ca angajaţii, din sistemul public şi din sistemul privat, să primească vouchere de vacanţă, în limita a 6 salarii medii pe economie, acestea putând fi folosite doar în turismul românesc.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă.
Legea a fost adoptată, pe 3 iunie, de Camera Deputaţilor, cu 303 voturi „pentru” şi 12 abţineri, după ce a primit votul senatorilor, pe 12 martie.
Potrivit Legii, toţi angajaţii pot beneficia de vouchere de vacanţă, în limita a 6 salarii medii pe economie.
Pe de o parte, angajaţii din sistemul privat pot beneficia de vouchere de vacanţă sau de primă de vacanţă, pe care angajatorul le acordă în urma negocierii, iar în sistemul public, în urma unui amendament adoptat, vor beneficia doar de vouchere de vacanţă nu şi de bani sau prime de vacanţă.
Vouchere de vacanţă vor fi folosite doar în turismul românesc.
De asemenea, se introduce un nou sistem, acela a emiterii voucherelor de vacanţă pe suport electronic. Cele care sunt tipărite în suport electronic, cât şi cele pe suport de hărtie, vor fi utilizate doar în unităţi turistice autorizate de Auoritatea Naţională pentru Turism.
Acest sistem de vouchere de vacanţă păstrează facilităţile fiscale oferite angajatorilor, sunt deductibile şi scutite de la plata contribuţiilor şi taxelor salariale.
În plus, emiterea voucherelor de vacanţă rămâne sub controlul Ministerului Finanţelor şi va permite intrarea pe piaţă a oricărui actor care respectă condiţiile.
Toţi reprezentanţi grupurilor parlamentare au susţinut adoptarea acestor prevederi, arătând că relansează turismul românesc.
Acordarea voucherelor de vacanţă pentru bugetari este obligatorie, a declarat, pe 3 iunie, ministrul Economiei, Mihai Tudose, după adoptarea ordonanţei privind vouchere de vacanţă, arătând că prevederile vor intra în vigoare în 30 de zile de la promulgare, scrie mediafax.ro

Sorina Matei, dezvăluire incendiară despre Victor Ponta Autor: Cristi Șelaru, Redactor Publicat: 29/06/2015

Sorina Matei, dezvăluire incendiară despre Victor Ponta

 

Cristi Șelaru

Redactor

 

29/06/2015


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Sorina Matei, dezvăluire incendiară despre Victor Ponta

 

Cristi Șelaru

Redactor

 

29/06/2015

Ponta


Sorina Matei face o dezvăluire incendiară despre premierul Victor Ponta! Jurnalista spune că motivul pentru care Ponta s-a operat în Turcia este relația bună pe care o are cu președintele Recep Tayyip Erdogan. Cei doi au ajuns să se cunoască prin intermediul lui Adrian Năstase, care a fost martor (naș după cum povestește fostul premier) la nunta uneia dintre fiicele președintelui turc.
Citește și: Crin Antonescu, decizie bombă: Anunțul care cutremură PNL
”Fostul premier Adrian Năstase este, potrivit chiar propriei mărturisiri postate pe blogul său, pe 13 Septembrie 2014, nașul de cununie al fiicei celei mari a președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, Esra, participând, alături de soția sa, Dana Năstase, acum 11 ani, pe 13 Iulie 2004, când era prim ministru al României și președinte al PSD, la casătoria fiicei lui Erdogan, pe atunci premier al Turciei, cu Berat Albayrak.
Citește și: Alina Mungiu-Pippidi, dezvăluiri teribile despre planurile lui Victor Ponta
În postare, Adrian Năstase menționează că în această calitate de nași ( religia creștină) / martori ( religia musulmană) la casătoria fiicei lui Erdogan au mai participat și premierul Greciei de atunci, Costas Karamanlis, alături de soția sa, Natasa, regele Iordaniei, Abdullah al II-lea și președintele Pakistanului de la acea vreme, Pervez Musharraf și subliniază relațiile strânse pe care le avea la acea vreme cu Recep Tayyip Erdogan.
Citește și: Scenariul INCREDIBIL pus la cale de Klaus Iohannis: MRU premier dacă nu ajunge la SIE
La acea vreme, Iulie 2004, Victor Ponta era secretar de stat în Guvernul Adrian Năstase, șef al Corpului de Control al Guvernului, apropiat de prim-ministru.
În timpul mandatului său în fruntea Executivului, premierul României, Victor Ponta, cunoscut prin sprijinul pe care i l-a acordat în carieră Adrian Năstase, a dezvoltat și el o relație strânsă de prietenie cu Recep Tayyip Erdogan, devenit în 2014 președintele Turciei, concretizată și remarcată prin numeroase vizite făcute de Victor Ponta în Republica Turcia și nu numai.
Mai mult, premierul Victor Ponta, după ce, acum mai bine de două săptămâni, a participat la Baku/ Azerbaidjan, la deschiderea Jocurilor Olimpice Europene, boicotată de toți liderii UE, ceremonie la care a fost însă prezent și președintele turc, Recep Tayyip Eurogan, a ajuns direct în Istanbul- Turcia, unde a făcut intervenția chirurgicală la genunchi. Intervenția a fost făcută chiar în Spitalul Universitar Medipol din Istanbul, unde în Noiembrie 2011 și Februarie 2012, în perioada când era premier, Recep Tayyip Erdogan a făcut și el intervenții chirugicale la colon.”, scrie Sorina Matei pe blogul personal.

luni, 29 iunie 2015

Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro / ANALIZĂ - Autor: Cristi Șelaru - Redactor - Publicat: 28/06/2015


Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro 

/ ANALIZĂ

 

Cristi Șelaru

Redactor

 

28/06/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 



Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro

 / ANALIZĂ

 

 Cristi Șelaru, 

Redactor

 

28/06/2015

grexit



Temerile de contagiune a Grexit-ului s-au concentrat pe zona euro, dar retragerea dezordonată a Greciei din uniunea monetară poate pune în pericol statele răsăritene foste comuniste, înclusiv România, potrivit unei analize realizate de Capital Economics.
Citește și: După Silviu Mănăstire, Sorina Matei face și ea dezvăluiri incendiare despre Sebastian Ghiță
"Pericolul tot mai mare de exit al Greciei din zona euro umbreşte perspectivele pieţelor de la frontiera europeană estică", afirmă în raport analiştii John Ashbourne, Gareth Leather şi Jason Tuvey, citaţi de CNBC.
Serbia şi Bulgaria, care au graniţă cu Grecia, sunt considerate cele mai vulnerabile pieţe de frontieră, în cazul unui Grexit, în special dacă evenimentul ar provoca stres financiar în zona euro.
România a fost menţionată la rândul ei ca unul dintre statele cele mai expuse la ieşirea Greciei din uniunea monetară.
"Reacţia pieţelor financiare a fost deocamdată limitată, iar problemele Greciei implică un pericol scăzut pentru restul lumii. Chiar şi aşa, temerile sunt în creştere", au scris analiştii Capital Economics.
Grecia a intrat în Uniunea Europeană în 1981, la scurt timp după Portugalia şi Spania, fiind unul dintre membrii fondatori ai zonei euro.
Din punct de vedere geopolitic Grecia este considerată ca parte a Europei Occidentale, dar strict geografic ţara face parte dintre statele balcanice, având graniţă cu Albania, Macedonia şi Bulgaria, nu cu Germania sau Franţa.
Capital Economics a avertizat la începutul lunii iunie că Europa de Est este vulnerabilă, dacă problemele Greciei vor provoca stres financiar şi în consecinţă o creştere economică mai lentă în zona euro.
Exporturile ţărilor est-europene în zona euro sunt echivalente cu 15% şi până la 50% din PIB.
"Având în vedere amploarea schimburilor comerciale nu este surprinzător că exporturile est-europene au urmat îndeaproape creşterea economică din zona euro", se arată în raportul Emerging Europe watch al Capital Economics.
Mai mult, subsidiarele băncilor elene în Macedonia, România şi Bulgaria arată legăturile financiare directe ale acestor ţări cu Grecia, la fel ca restul zonei euro.
În Macedonia, de exemplu, băncile din Grecia deţin o cotă de piaţă de circa 20%.
"Probabilitatea ca exit-ul Greciei din zona euro să declanşeze încetinirea economică în Europa de Est este în creştere", avertizează Capital Economics.
Investiţiile greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Pe piaţa românească, cele patru mari bănci elene, Eurobank, NBG, Alpha Bank şi Piraeus Bank, aveau în toamna anului trecut o expunere totală de 12 miliarde de euro, în scădere cu echivalentul a 2,5 miliarde de euro faţă de nivelul din 2011, potrivit datelor Autorităţii Bancare Europene.
Investitorii din Grecia au plasat în capitalul social al companiilor din România 1,74 mld. euro, ceea ce reprezintă 4,5% din tot capitalul străin adus în afacerile locale, conform datelor Registrului Comerţului. După valoarea soldului capitalului social din companii, Grecia este al şaselea investitor din economia locală. Prin intermediul unor companii precum Coca-Cola HBC, Stirom, Frigoglass, ICME Ecab şi Jumbo, grecii au o prezenţă importantă în industria băuturilor răcoritoare, în producţia de sticlă şi de vitrine frigorifice, de cabluri pentru sectorul energetic, în industria alimentară şi în retail.
Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor.
Autorităţile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susţinere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeaşi zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro. Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate, demonstrând cât de mult a reuşit Tsipras să nemulţumească partenerii din uniunea monetară cu anunţul surprinzător referitor la referendum, după cinci luni de negocieri intense.
Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul.
Tsipras a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor reprezintă un "ultimatum jignitor" şi a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.
Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul internaţional de finanţare, de 240 de miliarde de euro, care expiră pe 30 iunie. În lipsa fondurilor, statul elen riscă să nu plătească o datorie de 1,54 de miliarde de euro cătrre FMI, scadentă în aceeaşi zi.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat într-un interviu la BBC că instituţia nu va mai finanţa Grecia dacă autorităţile de la Atena nu vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie.
FMI nu va ajuta nici băncile elene, pentru necesarul imediat de lichidităţi, care va trebui acoperit de Banca Centrală Europeană şi Banca Greciei.
Negocierile ar putea fi reluate dacă votaţii greci îşi vor contrazice liderii şi vor dori să rămână în zona euro, a precizat Lagarde.
"Dacă răspunsul va fi da, vrem să rămânem în zona euro, vrem să facem parte din uniunea monetară, vrem să refacem economia, să fim sustenabili pe termen lung, atunci vom mai încerca" a spus şefa FMI.
În afară de plata către FMI de pe 30 iunie, Grecia mai trebuie să răscumpere pe 20 iulie, de la Banca Central Europeană, obligaţiuni în valoare de 4,2 miliarde de euro, scrie mediafax.ro




https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima