Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
luni, 28 noiembrie 2022
Cele două fețe ale României: cum a devenit Bucureștiul ”capitala” NATO, în ciuda lipsei reformelor interne - Analize • 28 Noiembrie 2022 • Cristian Pantazi • Sursă :G4 Media.ro
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
Cele două fețe ale României: cum a devenit Bucureștiul ”capitala” NATO, în ciuda lipsei reformelor interne
Analize •
28 Noiembrie 2022
• Cristian Pantazi •
1.644 vizualizări •
8 comentarii
Săptămâna aceasta, Bucureștiul s-a transformat în punctul zero al diplomației globale. Capitala găzduiește summitul miniștrilor de Externe din NATO, o întâlnire G7 și Reuniunea Liderilor de la München. Toate sunt evenimente de prim rang și atestă importanța României în politicile de securitate din cea mai fierbinte zonă a globului. Cum se explică acest premiu, date fiind restanțele majore ale coaliției PSD-PNL moșite de președintele Iohannis în ce privește reformele interne?
Acesta e paradoxul unei țări de graniță care mai mereu a beneficiat de marile evenimente istorice și s-a urcat pe valul schimbărilor, ținând linia corectă. Un singur exemplu din istoria recentă: după atentatele teroriste din New York de la 11 septembrie 2001, România s-a alăturat coaliției conduse de SUA și și-a asigurat un loc în NATO în 2004, în ciuda precarității armatei sale și a lipsei reformelor.
Elitele politice și militare de la București au înțeles că invazia rusă din Ucraina e un moment decisiv. Liderii coaliției – Iohannis, Ciucă și Ciolacu au decis o poziționare fără echivoc: condamnarea Rusiei, susținerea sancțiunilor, sprijin pe toate direcțiile pentru Ucraina, primirea de refugiați ucraineni, sprijin și lobby pentru Republica Moldova.
România s-a înscris pe aceeași linie cu Polonia și țările baltice, dar cu o discreție diplomatică ce încă surprinde acasă. Întrebărilor repetate despre eventuala furnizare de arme către Ucraina, Bucureștiul răspunde evaziv. Răspunsuri mai directe au venit de la președintele Zelenski, premierul Șmîhal și ministrul de externe Kuleba, care au mulțumit României inclusiv pentru ”sprijinul militar”. De ce păstrează România discreția asupra unui eventual sprijin militar? Pentru a evita un răspuns direct al Rusiei, pentru a proteja rutele pe care sunt livrate ajutoarele militare ale Occidentului prin România, dar și pentru a susține cât de mult se poate Republica Moldova.
Chiar fără a semnaliza strident precum Polonia ori țările baltice, România s-a individualizat în rândul țărilor din jur ca un furnizor de soluții în chestiunea ucraineană, spre deosebire de Ungaria ori Bulgaria, spre exemplu. Împins de nevoia stringentă a Ucrainei de a-și exporta mărfurile, guvernul a început un proiect amânat 32 de ani: curățarea Portului Constanța și reabilitarea vechilor linii CFR spre frontiera estică.
Și pe plan diplomatic, România a investit multă energie în chestiunea ucraineană. Face parte din echipa internațională care investighează crimele de război comise de Rusia, a intervenit în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse, a cerut mereu sancțiuni mai dure pentru Kremlin prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu.
Toate aceste gesturi au venit dintr-un interes strategic clar: Ucraina să câștige războiul, Rusia să plătească pentru invazie și să fie descurajată să mai pornească un astfel de conflict. Dar și din speranța clară a lui Klaus Iohannis de a prinde o funcție într-o organizație internațională după ce își termină mandatele cam goale de la București. Să nu uităm răspunsul din iulie al șefului statului la întrebarea dacă ar accepta funcția de secretar general NATO: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.
Cinic, Bucureștiul a înțeles imediat că poate primi dividendele pentru un comportament corect legat de Ucraina, așa cum a făcut-o și în 2004, când în ciuda mimării reformelor interne, a fost primită în NATO pentru că alianța nord-atlantică avea nevoie de întăriri în flancul sud-estic.
Istoria se repetă. Cu o coaliție profund antireformistă la putere ce-l are în frunte pe președintele Klaus Iohannis, Bucureștiul a înțeles că nevoia NATO de stabilitate politică și strategică e mai mare decât oricând. Iohannis, Ciucă și Ciolacu au interpretat corect semnalele venite de la Paris și Berlin și, beneficiind de sprijinul masiv al președinției rotative cehe a UE, au lansat asaltul diplomatic pentru cele două mari obiective: ridicarea MCV și intrarea în Schengen.
România a abandonat rapid orice încercare de reformare reală a Justiției și administrației, deși acestea erau condiții clare pentru ridicarea MCV și intrarea în Schengen. Legile justiției promovate de ministrul Predoiu și susținute in corpore de coaliție au fost demolate de Comisia de la Veneția. Nu a contat însă: Comisia Europeană a ridicat MCV, înlocuindu-l cu mecanismul statului de drept, comun tuturor statelor membre și care are un instrument eficient de sancționare: suspendarea fondurilor europene.
În ce privește aderarea la Schengen, succesul e mult mai îndepărtat. Chiar și cu susținerea clară a Germaniei și Franței, mai trebuie convinse Olande și Suedia – ambele cu obiecții care țin de politica lor internă.
Iar acum o săptămână a mai apărut un o piedică: Austria. Viena e copleșită de numărul enorm de migranți veniți pe ruta balcanică și vrea reformarea Schengen, nu extinderea spațiului pe care îl consideră nefuncțional. Austria vrea aprobarea la nivelul UE a unui nou pact privind migrația și azilul, blocat deocamdată de Ungaria și Polonia, și amenință cu veto la votul pentru primirea României și Bulgariei în Schengen. E șah pentru București, greu de crezut că va putea fi rezolvat până la Consiliul JAI din 8 decembrie.
Pentru o coaliție politică ce detestă reformele, ridicarea MCV și intrarea în Schengen ar fi premii nemeritate. Pentru România, ele sunt benefice. Intrarea în Schengen ar duce la fluidizarea traficului și câștiguri financiare clare pentru firmele de transport, în timp ce ridicarea MCV scoate România dintr-o categorie mai degrabă rușinoasă.
În ce privește evenimentele diplomatice găzduite în această săptămână de București, ele sunt răsplata pentru consecvența și eforturile României pe temele de securitate. Întâlnirile cu miză majoră organizate în capitală arată fața luminoasă a României. Fața întunecată, nereformată a țării o putem vedea în noile legi ale justiției, în proiectele (retrase tactic) serviciilor secrete și în încremenirea din administrația politizată până la refuz.
Iar dosarul de duminică seară al fostului baron PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, e trăsătura cea mai întunecată a unei Românii care mai are drum lung de făcut până la standardele pe care ni le dorim cu toții: corupția de cea mai joasă speță, specifică anilor 90, furtul abject din bani publici care se reflectă în calitatea catestrofală a lucrărilor și serviciilor publice din toată țara.
....................................................................................................................................................................
Disclaimer: G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.
........................................................................................................................................................................
Cine e Niculae Bădălău, fostul politician reținut de DNA într-un dosar de corupție - De Denisa Dudescu, Duminică, 27 noiembrie 2022, 23:39 . Ultimul update Luni, 28 noiembrie 2022, 06:32
Citeşte întreaga ştire: Cine e Niculae Bădălău, fostul politician reținut de DNA într-un dosar de corupție
Cine e Niculae Bădălău, fostul politician reținut de DNA într-un dosar
de corupție
Știri România
Libertatea > Ştiri > Știri România
Cine e Niculae Bădălău, fostul politician reținut de DNA într-un dosar
de corupție
De Denisa Dudescu, Duminică, 27 noiembrie 2022, 23:39 . Ultimul update
Luni, 28 noiembrie 2022, 06:32
Salvează articol
Niculae Bădălău, reținut duminică seară de DNA într-un dosar de
corupție, a fost deputat PSD, senator PSD și ministru al economiei,
înainte să ajungă, în iunie 2020, vicepreședinte al Curții de Conturi.
Când a obținut funcția de la Curtea de Conturi și-a dat demisia din cea
de președinte al filialei PSD Giurgiu, declarând că era timpul să facă
acest pas, „după 30 de ani de politică”.
Niculae Bădălău, 61 de ani, este de doi ani consilier de conturi și
vicepreședinte la Autoritatea de Audit la Curtea de Conturi a României.
Până să fie votat de Parlament în vara anului 2020 pentru această
funcție, Niculae Bădălău a avut trei mandate de parlamentar. Prima oară a
candidat pe listele PSD în 2004, iar până în 2008 a fost deputat și
membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Estonia și
Republica Panama.
În legislatura 2008-2012, Niculae Bădălău a fost ales senator pe listele
PSD și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Albania,
Republica Elenă și Republica Lituania.
În legislatura 2016-2020, Niculae Bădălău a fost ales senator pe listele
PSD și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu
Republica Populară Chineză, Republica Letonia și Regatul Țărilor de Jos
(Olanda).
Totodată, între noiembrie 2018 și noiembrie 2019, el a a fost ministru
al economiei în guvernul Dăncilă.
Ascensiunea în PSD
Înainte de a candida pentru un funcția de parlamentar Niculae Bădălău a
fost subprefectul județului Giurgiu în perioada 2001-2003 și prefect
între 2003 și 2004, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Camerei
Deputaților.
Bădălău a avut funcții importante de-a lungul timpului în cadrul
Partidului Social Democrat.
Un medic român, școlit în SUA, explică părinților la ce vârstă începe
consumul de droguri în România, de ce stoparea nu poate fi făcută de
unul singur și ce înseamnă să fii un sprijin pentru copil
Recomandări
Un medic român, școlit în SUA, explică părinților la ce vârstă începe
consumul de droguri în România, de ce stoparea nu poate fi făcută de
unul singur și ce înseamnă să fii un sprijin pentru copil
Timp de 10 ani a fost președinte în cadrul Organizației Bolintin Vale a
PSD. A fost ales în această funcție în 1991 și și-a păstrat-o până în
2002, când a devenit vicepreședinte în organizația județeană Giurgiu a
PSD.
În 2004 el a devenit președinte al PSD Giurgiu, funcție pe care a
păstrat-o până în 2020, când și-a dat demisia și a anunțat că renunță la
politică.
„Am 59 de ani, era momentul să iau această decizie, să ies din politică
după 30 de ani. Nu este ușor, pentru că eram obișnuit cu acel stil de
muncă, dar familia este cea mai fericită că am luat această hotărâre”,
spunea Niculae Bădălău în 2020, într-o reacție pentru Libertatea.
Doi ani la Curtea de Conturi
Pe 30 iunie 2020, Niculae Bădălău a ajuns vicepreşedinte al Autorităţii
de Audit, după ce a primit 294 de voturi „pentru” și 55 împotrivă, în
Parlament.
A primit, pentru această funcție, aproape 5.300 de euro lunar, conform
declarației de avere.
Potrivit CV-ului său, publicat pe pagina Curții de Conturi, Bădălău a
terminat Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de
Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Iar în 2005 a
absolvit programul masteral în cadrul Colegiului Național de Apărare.
Ce nu puteți citi pe site-ul numărul 1 din România, Digi24.ro
Recomandări
Ce nu puteți citi pe site-ul numărul 1 din România, Digi24.ro
În 2006 a absolvit și cursurile de master din cadrul Academiei de Studii
Economice București.
Bădălău a mai urmat și Facultatea de Drept din cadrul Universității
Bioterra din București, iar în 2013 a obținut titlul de doctor la
Universitatea Valahia din Târgoviște.
A mai fost citat la DNA în 2013
Nu este pentru prima dată când Niculae Bădălău este citat la DNA.
De altfel, Libertatea a scris în octombrie 2020 despre faptul că
întreaga familie a fostului social-democrat este implicată în contracte
bănoase cu statul român.
În 2013, Bădălău a fost cercetat pentru aceeași faptă, după ce „ar fi
apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în circuitul
financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii
Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă
persoane cu funcții în instituțiile de stat din județul Giurgiu
(prefectură, conducerea Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură
(APIA)”, transmitea DNA atunci, într-un comunicat.
În aceeași perioadă, fostul senator PSD a făcut demersuri pentru
angajarea fictivă a unei femei la una dintre societățile civile
implicate. Deși aceasta nu a desfășurat nicio activitate în cadrul
societății comerciale, ea a figurat mai mult timp ca angajată și a
încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată.
Cazul bebelușului mort după botez la Suceava: INML reface expertiza,
după ce la nivel local s-a stabilit că a murit de pneumonie. Ce acuză
familia
Recomandări
Cazul bebelușului mort după botez la Suceava: INML reface expertiza,
după ce la nivel local s-a stabilit că a murit de pneumonie. Ce acuză
familia
Dosarul a fost clasat de procurori.
Niculae Bădălău a mai fost audiat la DNA și în noiembrie 2018, când a
spus că a „dat curs invitaţiei” ca „orice cetăţean normal”, fără a
preciza în ce dosar a dat declaraţii. „Nu pot să spun că a fost o
surpriză plăcută, dar asta e”.
În 2018, Niculae Bădălău a fost filmat la o petrecere cu lăutari unde a
cântat, la un moment dat, versurile: „Să vină Diaspora, că noi ne *****
pe ea”. Filmarea a fost postată pe Facebook de un deputat USR. Pe atunci
senator al PSD, Bădălău a negat că el ar fi fost cel care se aude
cântând.
Citeşte întreaga ştire: Cine e Niculae Bădălău, fostul politician reținut de DNA într-un dosar de corupție
Cine
e Niculae Bădălău, fostul politician reținut de DNA într-un dosar de
corupție
De Denisa Dudescu, Duminică, 27 noiembrie 2022, 23:39 . Ultimul update
Luni, 28 noiembrie 2022, 06:32
Salvează articol
Niculae Bădălău, reținut duminică seară de DNA într-un dosar de
corupție, a fost deputat PSD, senator PSD și ministru al economiei,
înainte să ajungă, în iunie 2020, vicepreședinte al Curții de Conturi.
Când a obținut funcția de la Curtea de Conturi și-a dat demisia din cea
de președinte al filialei PSD Giurgiu, declarând că era timpul să facă
acest pas, „după 30 de ani de politică”.
Citeşte întreaga ştire: Cine e Niculae Bădălău, fostul politician reținut de DNA într-un dosar de corupție