Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
luni, 1 martie 2021
duminică, 28 februarie 2021
VIDEO Culisele statului paralel | De ce este acuzat Traian Băsescu în dosarul FLOTA - Detalii explozive din anchetă! Cum au dispărut 300 de milioane de euro - DUMINICĂ, 28 FEBRUARIE 2021, 22:06 SURSĂ: Realitatea PLUS
VIDEO Culisele statului paralel | De ce este acuzat Traian Băsescu în dosarul FLOTA - Detalii explozive din anchetă! Cum au dispărut 300 de milioane de euro
Unul din cele mai mari dosare de corupție din România a avut aceeași soartă ca multe altele: a fost clasat. Dosarul „Flota” a fost deschis în 1997, iar în total au fost citate 136 de persoane. Procurorii anticorupție au trimis în judecată 80, printre care și Traian Băsescu, acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual si delapidare. Cum a fost închis dosarul „Flota”, cum a dispărut prejudiciul de 300 de milioane de euro și ce s-a întâmplat cu cei care l-au anchetat pe Traian Băsescu? Toate detaliile explozive din anchetă, prezentate de Anca Alexandrescu, duminică seară, la „Culisele statului paralel”, la Realitatea PLUS.
În rechizitoriul emis în 2004 de PNA, fostul DNA, a fost constatat un prejudiciu pentru statul român de aproape 275 de milioane de dolari, produs prin înstrăinarea a 16 nave aflate în patrimoniul fostei companii Petromin.
Traian Băsescu a fost acuzat că ar fi fost pionul principal în dispariția flotei, iar acesta s-a pus la dispoziția procurorilor pentru a i se stabili vinovăția când a demisionat din funcția de deputat al Partidului Democrat. Inevitabil, cazul s-a transformat într-un război politic întins pe mai mult de un deceniu. Băsescu a susținut mereu că ascensiunea sa l-a transformat într-o țintă pentru diverși lideri.
ASCENSIUNEA LUI TRAIAN BĂSESCU
- director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile în perioada 1989-1990;
- subsecretar de stat, Șeful Departament Transporturi Navele din Ministerul Transporturilor în perioada 1990 – aprilie 1991
- ministrul Transporturilor în perioadele mai 1991- noiembrie 1992 şi 1997 – iulie 2000
- director/preşedinte al Comitetului Director Petroklav Inc. Bahamas în perioada iulie 1991-octombrie 1992
Sursa: Realitatea PLUS
În instrumentarea aceluiași caz, rechizitoriul din 2004 și expertiza din 2007 au dat rezultate opuse. Fiecare capăt de acuzare a fost desființat – nu doar pentru Băsescu, ci pentru toți cei aflați sub anchetă penală în dosar. De remarcat este și faptul că, în 2004, prim-ministru era adversarul său politic, Adrian Năstase.
„O putere politică condusă de Ion Iliescu și Adrian Năstase încearcă să lupte cu un adversar politic”, spunea Traian Băsescu la acea vreme.
Din 2005, când Traian Băsescu a fost ales președinte al României, Daniel Morar a fost numit procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. Lupta taberelor a fost consemnată în presa vremii, cu atât mai mult cu cât Morar i-a scos din DNA pe toți procurorii implicați în dosarul care-l viza pe Traian Băsescu.
Înainte să se facă publică noua expertiză, Partidul Conservator făcea acuzații și cerea o anchetă la DNA. În comunicatul lor se preciza că hotărârea de a cere o anchetă privind stadiul dosarului \"Flota\" vine "ca urmare a tergiversării anchetei în acest caz, prin diverse proceduri juridice”.
Conform rechizitoriului procurorilor PNA Vasile Drăghici și Ioan Oțel, Petromin SA a fost devalizată prin asocierea companiei de transport naval cu un partener norvegian, firma Klaveness.
Totodată, în expertiza din 2007, se constată că prejudiciul stabilit inițial de procurori, de 300 de milioane de dolari, nu există. Flota era învechită și acumula datorii colosale de la un an la altul, spun experții. Așadar, a fost vorba despre o pierdere comercială din activitatea desfăşurată, pusă în baza managementului defectuos din perioada 1992-2000.
Expertiza financiar-contabilă și tehnico-maritimă a fost dispusă de procurorii DNA după ce dosarul a fost restituit de Înalta Curte de Casație și Justiție în baza unui viciu de procedură. A costat peste 43 de mii de euro.
Reamintim că în dosar au fost anchetați şi foștii miniștri ai Transporturilor Aurel Novac, Paul Teodoru, dar și Florentin Pandele, actualul primar al orașului Voluntari și soț al Gabrielei Firea. Pandele deținea funcția de reprezentant al Fondul Proprietății de Stat (FPS) în Adunarea Generală a Acţionarilor Petromin SA.
Dosarul flota a gravitat în jurul lui Traian Băsescu timp de 16 ani. Fostul președinte a declarat că există un sâmbure de adevăr privind implicarea sa. Este vorba despre ordinul de radiere al navelor. În momentul în care tranzacția de vânzare și-a produs efectele, navelor le-a fost retras și dreptul de pavilion, în locul celui românesc acestea urmând să arboreze pavilion de complezență. Ordinul de radiere a fost emis, conform legii românești, de Ministerul Transporturilor, care era condus de Traian Băsescu la vremea respectivă.
„Nu veți găsi niciun contract semnat Traian Băsescu pentru vânzarea vreunei nave. Nu veți găsi nicio aprobare dată de Traian Băsescu pentru vânzarea unei nave romanești. Aprobări sunt date de dl Văcăroiu pentru vânzare - 21 de nave, este unul dintre semnatari când era la CSP în 1990 – nu se desființase CSP-ul. După care în intervalul 91-92 nu s-a aprobat vânzarea niciunei nave. În 93, toată flota a fost predată AVAS-ului, FPS-ului de atunci, sub semnătura dlui Dima. Vă spune ceva Dima? PSD, Dima. (...) Toate aprobările de vânzare a navelor s-au dat de Fondul Proprietății de Stat care era proprietarul acestora”, declara Traian Băsescu în emisiunea „Nașul TV”, potrivit Realitatea PLUS.
Decizia de clasare a dosarului Flota a fost luata în 2015 de către Direcția Naționala Anticorupție. Conform unui comunicat de presă emis de instituție, infracțiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcțiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor in perioada 1990-1992 si 1996-2000, Băsescu nu a produs si nu a determinat producerea vreunui prejudiciu in patrimoniul CNM Petromin SA Constanta.
Motivarea DNA privind clasarea dosarului Flota: „Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziție asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitație. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63 de milioane de dolari. Decizia vânzării navelor nu a aparținut Ministerului Transporturilor, ci a aparținut Fondului Proprietății de Stat (FPS) și Adunării Generale a Acționarilor CNM Petromin SA, întrucât FPS și nu Ministerul Transporturilor era acționarul majoritar al CNM Petromin SA”, a comunicat DNA către Mediafax, în 2015.
Mii de pagini, expertize contabile peste expertize contabile, zeci de ore de audieri, un volum de muncă uriaș, toate au fost, la final, egale cu zero. Despre cei care l-au anchetat pe fostul președinte nu se poate spune că au avut viață ușoară.
Gheorghe Burlacu, șef al Serviciului specialiști din DNA, a fost destituit din funcție, iar polițistul Mihai Toporan a fost, de asemenea, eliberat din funcția de șef de la Municipiul Constanța.
Mai rău a fost pentru cei doi procurori, Vasile Drăghici și Ioan Oțel. Drăghici s-a ales cu dosar penal pentru favorizarea unui infractor, iar Oțel a devenit un om foarte retras după ce a fost pensionat și înlăturat din DNA. Oțel a trecut și printr-un moment marcant, în 2006, când, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a accidentat ușor un pieton.
În 2011, acesta a fost găsit decedat în casă. La înmormântare a participat doar șoferul său.
VIDEO Culisele statului paralel | Povestea flotei românești - cum au DISPĂRUT 300 de nave. De ce a fost clasat unul dintre cele mai mari dosare de corupție
VIDEO Culisele statului paralel | Povestea flotei românești - cum au DISPĂRUT 300 de nave. De ce a fost clasat unul dintre cele mai mari dosare de corupție
În 1989, flota României se clasa pe locul 9 în topul mondial, cu aproape 300 de nave comerciale, la care se adăugau flota de pescuit oceanic și cea fluvială. Era administrată de o companie unică, Navrom Constanța, care în același an înregistra datorii de peste 25 de milioane de dolari. După asocierea cu firme din afara țării, flota, în loc să facă profit, s-a ales și fără nave, și cu datorii imense. Două investigaţii derulate în perioade politice distincte au ajuns la concluzii diferite. Duminică, în emisiunea ”Culisele statului paralel”, Anca Alexandrescu a făcut dezvăluri despre dispariția sutelor de nave din patrimoniul flotei.
În cadrul unei anchete referitoare la “Viitorul flotei românești”, specialiștii din Ministerul Transporturilor subliniau, în anul 1990, faptul că, pentru rentabilizarea flotei și depășirea situației existente, în care se înregistrează pierderi însemnate, se impunea reorganizarea prin împărțirea flotei în unități mai mici, mai dinamice și mai eficiente din punct de vedere economic.
Astfel, în mai 1990, Navrom este divizată în trei entități: Navrom, Romline şi Petromin, toate cu capital integral de stat. Tot în acest moment pornește și una dintre cele mai controversate afaceri post-decembriste, din care s-a născut dosarul care îl viza pe Traian Băsescu. Operațiunile s-au derulat pe parcursul a zece ani, în urma cărora au fost vândute 16 nave ale companiei Petromin Constanța, unele chiar și pe un dolar. Treptat, s-au înstrăinat toate.
Petromin SA a primit 89 de nave petroliere şi mineraliere de mare tonaj la momentul diviziunii din 1990 și a luat ca obiect de activitate „transporturi maritime”. În 1991, capitalul social al companiei Petromin, conduse de Călin Marinescu, fost șef în vechiul Navarom, era de 9,3 milioane de dolari. Conform expertizelor anexate în dosarul Flota din 2007, compania înregistra, la acel moment, mari pierderi.
”Flota comercială s-a aflat la începutul anului 1990 în fața unei diminuări drastice a contractelor de transport datorită pierderii exclusivității contractelor externe, sistării oricărei subvenţii de la stat şi nu în ultimul rând diminuării volumului exporturilor. Peste acestea se suprapunea calitatea echipamentelor din dotarea navelor, în majoritate de producţie autohtonă, datorită cărora navele s-au dovedit necompetitive pe o piaţă concurenţială”, se arăta în expertiza din rechizitoriul DNA, emis în 2007.
Liderii de la acea vreme, printre care și Traian Băsescu în rol de subsecretar de stat la Ministerul Transportului sub conducerea ministrului Doru Pană, au considerat că salvarea flotei constă în asocierea cu firme străine.
La cea de-a XV-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale română-norvegiene de cooperare economică, care a avut în 1991 la București, s-a luat în calcul o eventuală colaborare între Petromin şi firma norvegiană Klaveness.
În primul rechizitoriu emis în 2004, bazat pe rapoartele întocmite de Parchetul General, procurorii au considerat că relațiile bilaterale Petromin-Klaveness au fost amorsate pe căi private, prin intermediul unui broker norvegian, iar lucrările comisiei mixte au fost folosite doar ca paravan pentru derularea unei relaţii pur comerciale, fără implicare guvernamentală. Cei care au derulat această afacere ar fi fost, conform rechizitoriului, directorul Petromin Călin Marinescu și subsecretarul de stat al Ministerulului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Amenajării Teritoriului, Traian Băsescu.
Expertiza din 2007, cuprinsă în al doilea rechizitoriu emis de Parchetul Naţional Anticorupţie susține contrariul, punând negocierile româno-norvegiene în plan guvernamental.
După vizita norvegienilor a urmat o delegație a românilor la Oslo, între 8 şi 11 aprilie 1991. Au mers Traian Băsescu, Călin Marinescu, şi un director din Ministerul Transporturilor, Alexandru Bunea. Traian Băsescu a fost numit ministru al Transporturilor pe 30 aprilie 1991, la trei săptămâni după revenirea de la Oslo.
Echipa Băsescu-Marinescu-Bunea a semnat în Norvegia scrisoarea de intenţie prin care se puneau bazele unei companii mixte, Petroklav, cu sediu în Liberia, în care Petromin şi Klaveness aveau cote egale de participare. Compania românească intra în asociere cu cea norvegiană aducând patru nave: Cărbuneşti, Barboşi, Băneasa şi Balota, iar norvegienii, nimic. O lună mai târziu, cele două părți au încheiat un act adiţional prin care Petroklav Inc. Liberia devine Petroklav Inc. Bahamas, cu sediul în Bahamas.
Compania Petroklav a devenit operaţională la 28 august 1991 și a funcţionat exploatând cele patru nave românești. Un an mai târziu, colaborarea dintre Petromin şi Klaveness s-a extins, ajungând la o tranzacție de 16 nave. Ministrul Transportului Traian Băsescu şi reprezentanţii Petromin s-au întâlnit cu cei ai Klaveness, partea românească cerând de la partea norvegiană susținere în a găsi finanțare pentru modernizarea a 15 nave şi pentru finalizarea construcţiei unei alte nave, numită 22 Decembrie.
Klaveness a găsit o bancă dispusă să ofere suma necesară de 49 de milioane de dolari, însă în România încă nu exista instituţia creditului ipotecar, iar Christiana Bank voia ipotecarea acestor nave în favoarea sa, pe baza legislaţiei liberiene, ca garanţie a creditului pe care urma să-l acorde.
Astfel au fost înființate Petromin Overseas Inc. și Petroklav Management Inc., cu sedii în Liberia, în ambele Petromin Constanța având 100% din acţiuni.
Următorul pas a fost înființarea a câte o societate comercială de tip offshore pentru fiecare navă, fiecare societate având 100% din acțiuni la Petromin Overseas Inc, la rândul său deţinută integral de Petromin Constanța.
Denumirile celor 16 societăţi comerciale se formează prin preluarea numelor navelor, la care se adaugă cuvântul „Incorporated", iar transferul navelor din patrimoniul Petromin Constanţa către cele 16 companii de unică navă s-a făcut la preţul de un dolar fiecare, prin intermediul unui document intitulat „bill of sale" - chitanţă de vânzare.
După vânzarea pe un dolar, toate navele au fost reevaluate la valoarea reală, care a fost apoi folosită în relaţia cu banca, se arată într-un articol publicat în Adevărul.
Totodată, vânzarea pe un dolar a fiecărei nave a fost justificată de experți contabili: ”Astfel, proprietarul navelor (Petromin) evită arestarea întregii flote în cazul în care una dintre nave produce prejudicii mai mari decât valoarea sa.”
Cât priveşte vânzarea pe un dolar, experţii consideră că ”această operaţiune a fost, de fapt, un transfer formal, din moment ce Petromin Constanţa deţinea 100% din holdingul Petromin Overseas Inc. Liberia, care la rândul său 100% din fiecare dintre cele 16 societăţi de unică navă”. (Rechizitoriu DNA, dosar Flota 2007)
Între 1992 şi 2000, toate cele 16 companii de unică navă au înregistrat pierderi uriașe, ceea ce a determinat Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), care deţinea peste 70% din Petromin SA, să vândă navele înregistrate în Liberia. Acest lucru a dus la punerea sub acuzare a numeroşi funcţionari ai FPS, printre care şi preşedintele Fondului, Radu Sârbu.
În 1993, pentru analizarea felului în care au dispărut navele românești, s-a înființat o Comisie Parlamentară. Raportul a fost semnat de deputații Ioan Muresan, Iulian Nistor, Emil Cojocaru, Ilie Gățan, Nestor Calin, Dorel Coc si Ioan Ghise, alături de senatorii Mircea Mancia, Gheorghe Rizescu, Gabor Kozsokar si Mihail Ladaru.
Din raportul Comisiei se ajunge la concluzia că flota românească trebuia dată la fier vechi, reparațiile fiind mult prea scumpe.
”Strategia de redresare și dezvoltare a flotei maritime comerciale românești a fost influențată de starea tehnică precară a navelor.
La începutul anului 1990, un număr de 105 nave, din 290 de nave, erau scoase din exploatare în vederea reparațiilor și casării. (...) Valoarea reparațiilor și retehnologizărilor realizate din credite externe a fost de 150 de milioane de dolari. (...) Este fără îndoială un efort financiar foarte mare, care a determinat reducerea veniturilor companiilor”, se arată în concluzia Comisiei Parlamentare desemnată să analizeze situația flotei românești, în 1993.
dosarul flota, culisele statului paralel, nave flota disparute, traian basescu, dosar flota clasat
ASTĂZI, ora 21:00 - Culisele statului paralel | Cum a dispărut Flota României. A fost sau nu fraudat statul în Dosarul "Flota" - Dezvăluiri senzaționale Culisele statului paralelCulisele statului paralel La sfârșitul anului 1989, flota românească se afla pe locul 9 la nivel mondial. După asocierea cu firme din afara țării, flota în loc să facă profit s-a ales și fără nave, și cu datorii imense. Dosarul „Flota" este exploziv pentru că principalul acuzat era Traian Băsescu. Două investigaţii derulate în perioade politice distincte au ajuns la concluzii diferite. A fost sau nu fraudat statul în Dosarul "Flota"? DUMINICĂ, 28 FEBRUARIE 2021, 18:24 SURSĂ: Realitatea PLUS AUTOR: REALITATEA.NET ASCULTĂ ARTICOLUL
ASTĂZI, ora 21:00 - Culisele statului paralel | Cum a dispărut Flota României. A fost sau nu fraudat statul în Dosarul "Flota" - Dezvăluiri senzaționale
La sfârșitul anului 1989, flota românească se afla pe locul 9 la nivel mondial. După asocierea cu firme din afara țării, flota în loc să facă profit s-a ales și fără nave, și cu datorii imense. Dosarul „Flota" este exploziv pentru că principalul acuzat era Traian Băsescu. Două investigaţii derulate în perioade politice distincte au ajuns la concluzii diferite. A fost sau nu fraudat statul în Dosarul "Flota"?
În 2004, 80 de persoane au fost puse sub acuzare în frunte cu Traian Băsescu.
După trei ani, s-a constatat că nu este niciun prejudiciu, iar în 2015, dosarul a fost clasat.
Ce s-a întâmplat cu Flota României? A vândut sau nu Băsescu navele?
Răspunsurile, duminică seara, de la ora 21, la Culisele statului paralel, cu Anca Alexandrescu.
Mai multe articole despre:
Muzeul de Arheologie Constanţa a devenit pericol public. Proiectul de renovare stagnează de cinci ani -
Muzeul de Arheologie Constanţa a devenit pericol public. Proiectul de renovare stagnează de cinci ani
„Avem un bogat material arheologie şi istoric”
Palat comunal
Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa a avut o altă destinaţie la începutul secolului trecut, aceea de Palat Comunal. Piatra de temelie a construcţiei a fost pusă în 1912, de Principele Ferdinand. Lucrările de construcţie au fost sistate din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, aşa încât inaugurarea edificiului a avut loc abia în anul 1921. 
Vă recomandăm să mai citiţi:
Citeste mai mult: adev.ro/qp8lx9
