Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

joi, 18 februarie 2021

THE NEW YORK TIMES: Rămânem sau plecăm? Pe Biden, un vechi critic al prezenței în Afganistan, îl așteaptă un termen-limită - Autor: Maria Dima - 18 februarie 2021, 16:36 - Sursă : Evenimentul zile




THE NEW YORK TIMES: Rămânem sau plecăm? Pe Biden, un vechi critic al prezenței în Afganistan, îl așteaptă un termen-limită





http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

THE NEW YORK TIMES: Rămânem sau plecăm? Pe Biden, un vechi critic al prezenței în Afganistan, îl așteaptă un termen-limită

THE NEW YORK TIMES: Rămânem sau plecăm? Pe Biden, un vechi critic al prezenței în Afganistan, îl așteaptă un termen-limită

Întrebările care se pun sunt dacă micul contingent de militari americani va putea să mai facă ceva după 20 de ani și dacă o retragere totală nu ar facilita cumva avansul talibanilor.

Cei doi președinți anteriori ai Statelor Unite au declarat că vor să retragă toate trupele din Afganistan, dar, până la urmă, amândoi au hotărât că nu pot face asta.

Acum, președintele Biden se confruntă cu aceeași problemă, având un termen-limită care se află la mai puțin de trei luni depărtare.

Neștiind sigur ce va face noul comandant suprem, Pentagonul pregătește variante ale unui plan de rămânare, ale unui plan de plecare și ale unui plan de retragere foarte, foarte lentă, iar spectrul acestor dezbateri bântuie acum Casa Albă. Termenul-limită actual este 1 mai, el însemnând păstrarea unui acord de pace deseori încălcat, care ar motiva retragerea completă a tuturor celor 2500 de militari americani rămași.

Pentru Biden, acest termen-limită reprezintă o mare problemă, iar asta ar surveni cu câteva luni înaintea comemorării a 20 de ani de la atacul terorist din 11 septembrie 2001, atacuri care au dus la o invazie a trupelor străine, în frunte cuc SUA, menită să elimine Al-Qaeda.

După două decenii, obiectivele strategice s-au schimbat de mai multe ori, de la lupta împotriva terorismului și până la democratizarea țării, existând însă și alte obiective, mult mai limitate, pe care președintele Barack Obama le-a calificat “destul de bune pentru afgani”. Biden, a cărui prezență în calitate de vicpreședinte în timpul mandatului lui Obama a fost minimă – va trebui să decidă dacă instinctul său inițial de a se retrage va însemna un risc prea mare pentru ca principalele orașe ale țării să fie ocupate de talibani.

Biden l-a păstrat pe Zalmay Khalilzad, vechiul diplomat care a negociat acordul de pace sub președinția lui Donald J. Trump, în speranța unei continuități în tratativele cu talibanii și cu guvernul afgan. Dar principalii consilieri în materie sunt secretarul de stat Antony J. Blinken și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, împreună cu ajunctul acestuia, Jon Finer.

Din câte se spune, Biden se va ghida după propria sa experiență, dar mai are de luat o decizie în acest sens. La reuniunea la vârf din cadrul NATO, programată miercuri, aliații vor aștepta o decizie, deși consilierii acestuia afirmă că nu se grăbește să ia o hotărâre care este atât de importantă.

În același timp, talibanii și guvernul afgan se așteaptă la o primăvară violentă. Săptămâna trecută, oficialii administrației au început să discute cum se vor descurca cu oficialii afgani pe care Trump i-a exclus din acordul său cu talibanii.

Consilierii afirmă că o soluție luată în considerație ar fi prelungirea cu șase luni a retragerii prevăzute pe 1 mai, pentru ca toate părțile implicate să aibă mai mult timp ca să poată decide ce vor face mai departe. Dar nu se știe dacă talibanii vor fi de acord sau dacă Biden însuși va fi de acord.

Decizia este mai greu de luat din cauză că, dacă Biden decide să se retraagă, el va avea o oarecare responsabilitate – și o bună parte din vină – dacă guvernul afgan, un guvern pentru care soldații americani și cei ai aliaților lor din NATO au luptat, pentru care au murit și pentru care au cheltuit miliarde de dolari ca să-l susțină, va cădea.

Termenul-limită de pe 1 mai, înscris în acordul convenit cu talibanii cu aproape un an în urmă, se va afla în centrul reuniunii de la Bruxelles din această săptămână, la care vor participa miniștrii apărării ai alianței, inclusiv secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III. În prezent, în Afganistan se află de două ori mai mulți militari din partea aliaților NATO comparativ cu cei americani și. cum și ei se gîndesc la angajamentul lor în această țară, așteaptă din partea lui Biden și a lui Austin o foaie de parcurs.

Președintele e deja înconjurat de aceiași oameni care, în ultimii 20 de ani, au susținut măcar prezența unui număr mai restrâns de trupe în Afganistan.

În decembrie, înainte ca Biden să-și preia mandatul, Grupul pentru Studii Afgane înființat de Congres și coordonat de Institutul pentru Pace din Statele Unite, s-a întâlnit cu consilierii săi în materie de politică externă pentru a le prezenta raportul său cu privire la Afganistan. În acest raport, publicat pe data de 3 februarie, acest grup a susținut în principal renunțarea la termenul-limită de pe 1 mai, afirmând că talibanii nu au respectat condițiile care ar motiva retragerea SUA așa cum este ea convenită în acordul dintre Trump și talibani.

Grupul a susținut că retragerea trupelor, așa cum se prevede în acordul dintre Trump și talibani, ar duce la un război civil, ar afecta interesele americane din regiune și ar face inutil sacrificiul celor 3.500 de militari ai forțelor de coaliție care au murit în războiul inițiat de americani în Afganistan.

Acum, Biden trebuie să hotărască dacă o înfrângere a forțelor teroriste ar fi posibilă și în cazul în care nu ar mai exista o prezență fizică a forțelor americane. Consilierii săi afirmă că el este pe deplin conștient de faptul că majoritatea americanilor s-au săturat de acest război și se îndoiesc că prețul plătit, atât cu sânge, cât și cu fonduri, ar rezolva ceva. Și fără nicio îndoială, afganii contează tot mai puțin în conștiința populației.

Criticii afirmă că talibanii încă nu s-au angajat să rupă relațiile cu Al Qaeda și cu alte grupări teroriste care amenință Statele Unite, așa cum promitea acordul cobvenit în februarie 2020.

Mai mult, unii analiști afirmă că talibanii, îmbătați de succesele lor pe câmpul de luptă și de succesul negocierilor lor din Qatar, când au obținut eliberarea a peste 5000 de prizonieri, sunt convinși că pot trece peste noua conducere americană și au puțin de promis în eventualitatea unui compromis.

Potrivit declarațiilor unor oficiali de la Pentagon, pregătindu-se pentru eventualitatea reluării atacurilor împotriva americanilor, militarilor din Comandamentul Central li s-a ordonat să se gândească la mai multe opțiuni prin care să se decidă dacă trupele vor pleca sau vor rămâne, dar și la niște opțiuni în eventualitatea că violențele talibanilor vor fi în creștere.

De exemplu, administrația ar putea spori temporar numărul trupelor din țară, anulând ordinul pe care Trump l-a dat în ultimele săptămâni ale mandatului său, vizând reducerea trupelor. Pentru Biden, acest lucru ar fi riscant, având în vedere că el se gândește acum la niște legi de o mai mare prioritate, cum at fi reducerea pandemiei, legi pe care le va înainta spre aprobare Congresului.

O altă opțiune ar fi o sporire a atacurilor americane asupra unor talibani din țară, cum ar fi cei care amenință cele ma mari orașe, Kabul și Kandahar. Potrivit unor oficiali din armată, asta ar necesita mobilizarea mai multor avioane de luptă la bazele din Orientul Mijlociu sau a unui portavion care operează deja în Golful Persic.

Kelly A. Ayotte, un fost senator republican din statul New Hampshire și unul dintre șefii comisiei din Congres care s-a ocupat de Afganistan, a însumat nu doar opiniile membrilor comisiei, ci și pe cele ale multor oficiali din administrație. “Întrebarea care se pune nu este dacă vom pleca“, a spus el, “ci cum o vom face“.

(Rador)

https://www.nytimes.com/2021/02/16/us/politics/biden-afghanistan-troop-withdrawal-taliban.html

Stai sau mergi? Biden, de mult un critic al desfășurării afganelor, se confruntă cu un termen limită

Întrebarea este dacă micul contingent de trupe americane poate realiza ceva după 20 de ani - și dacă retragerea completă ar deschide calea pentru avansurile talibanilor.


Revista presei internaționale 

Stai sau mergi? Biden, de mult un critic al desfășurării afganelor, se confruntă cu un termen limită

Întrebarea este dacă micul contingent de trupe americane poate realiza ceva după 20 de ani - și dacă retragerea completă ar deschide calea pentru avansurile talibanilor.

WASHINGTON - Precedenții doi președinți ai Statelor Unite au declarat că vor să scoată toate trupele americane din Afganistan și amândoi au decis în cele din urmă că nu o pot face.

Acum președintele Biden se confruntă cu aceeași problemă, cu un termen la mai puțin de trei luni distanță.

Pentagonul, incert ce va face noul comandant în șef, pregătește variante privind un plan de a rămâne, un plan de plecare și un plan de retragere foarte, foarte încet - o reflectare a dezbaterii care se învârte acum în Casa Albă. Termenul actual este 1 mai, în concordanță cu un acord de pace mult încălcat, care solicită retragerea completă a celor 2500 de forțe americane rămase.

Termenul limită este un punct critic de decizie pentru domnul Biden și va veni cu luni înainte de a 20-a aniversare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 care au determinat invazia americană a Afganistanului să radice Al Qaeda.

Două decenii mai târziu, obiectivele strategice s-au schimbat de multe ori, de la antiterorism și democratizare la construirea națiunii, și obiective mult mai limitate pe care administrația președintelui Barack Obama le-a numit „Afganul suficient de bun”. Domnul Biden - care a susținut în calitate de vicepreședinte pe tot parcursul mandatului domnului Obama pentru o prezență minimă - va trebui să decidă dacă urmărirea instinctelor sale de a ieși ar risca prea mult ca o preluare a talibanilor de orașele cheie ale țării.

etc

Marines la Camp Shorabak din provincia Helmand, Afganistan, în 2019. Aproximativ 2.500 de soldați americani rămân în țară.
Credit...Jim Huylebroek pentru The New York Times

Domnul Biden, menționat de un asistent superior, și-a început lunga carieră în Senat chiar înainte ca Statele Unite să-și evacueze personalul din Saigon, capitala Vietnamului de Sud; imaginea elicopterelor care smulgeau americanii și câțiva vietnamezi de pe acoperiș era un simbol arzător al unei strategii eșuate. Domnul Biden este extrem de conștient de riscurile unei transparențe similare în Kabul, capitala afgană, dacă toate trupele occidentale pleacă și a descris în mod privat această posibilitate ca fiind bântuitoare, au spus asistenții.

Dar președintele se întreabă, de asemenea, dacă micul contingent rămas de americani poate realiza ceva după 20 de ani în care s-au desfășurat aproape 800.000 de soldați americani sau dacă va fi vreodată posibil să-i aducem acasă.

Domnul Biden l-a menținut pe Zalmay Khalilzad, diplomatul de multă vreme care negociase acordul de pace sub președintele Donald J. Trump, în speranța unei continuități în relațiile cu talibanii și guvernul afgan. Dar consilierii cheie pe această temă sunt secretarul de stat Antony J. Blinken și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan - împreună cu Jon Finer, adjunctul domnului Sullivan.

Din toate punctele de vedere, domnul Biden va fi ghidat de propria sa experiență și încă nu a luat o decizie. Aliații vor căuta câteva indicații la o reuniune la summitul NATO care începe miercuri, deși asistenții domnului Biden spun că nu se grăbesc să ia o decizie critică.

„Realizăm o revizuire riguroasă a situației pe care am moștenit-o, inclusiv toate opțiunile relevante și luând în considerare pe deplin consecințele oricărui potențial curs de acțiune”, a declarat Emily J. Horne, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională. „Ar fi greșit ca oricine să își asume rezultatul acestui proces în acest moment”.

ImaginePreședintele Biden și secretarul apărării Lloyd J. Austin III la Pentagon în această lună.  Aliații NATO își caută o hartă rutieră asupra Afganistanului.
Credit...Oliver Contreras pentru The New York Times

În același timp, talibanii și guvernul afgan se pregătesc pentru o primăvară violentă. Oficialii administrației au început săptămâna trecută discuții despre cum să procedeze cu oficiali afgani pe care domnul Trump i-a lăsat în afara acordului său cu talibanii.

O opțiune luată în considerare, au spus asistenții, ar fi prelungirea termenului de retragere a trupelor de 1 mai cu șase luni pentru a oferi tuturor părților mai mult timp pentru a decide cum să procedeze. Dar nu este clar că talibanii ar fi de acord - sau dacă domnul Biden ar fi de acord.

În centrul procesului de luare a deciziilor se află un nou președinte american care a trebuit să stea deoparte de 20 de ani, în timp ce alți lideri i-au ignorat sfaturile cu privire la Afganistan și au angajat un număr mare de trupe americane într-un efort de război acolo, ignorând argumentul său că toți Statele Unite Statele necesare aveau nevoie de o prezență simplificată și concentrată împotriva terorismului.

Decizia este mai grea, deoarece dacă domnul Biden decide să se retragă, el va purta o anumită responsabilitate - și o mare parte din vina - dacă va exista o prăbușire a guvernului afgan ales pentru care trupele americane și aliații lor NATO au luptat și au murit și au cheltuit miliarde de dolari sprijinind.

În panoplia deciziilor de politică externă cu care se confruntă președintele, el și ajutoarele sale de securitate națională nu consideră Afganistanul ca fiind cel mai amplu. Relația corectă cu China este mult mai centrală pentru prosperitatea americană. Realizarea promisiunii dlui Biden de a nu lăsa Rusia să treacă peste Statele Unite este mai importantă pentru securitatea sa. Programul nuclear iranian planează asupra calculelor din Orientul Mijlociu. Afganistanul îi este profund personal și cea mai influentă voce pe care președintele o va asculta poate fi a sa.

„Capul său este mai mult în joc, pentru că se conectează cu acești oameni din întreaga lume de ani de zile”, a spus Brian Katulis, un senior senior la Center for American Progress, un grup de reflecție din Washington, cu legături strânse cu administrația Biden. .

Portretul lui Helene Cooper

Helene Cooper

Helene Cooper este corespondentă la Pentagon cu The New York Times. S-a alăturat ziarului în 2004 ca asistent editor de pagini editoriale, înainte de a deveni corespondent diplomatic în 2006 și corespondent la Casa Albă în 2009.

 Mai mult





Portretul lui Eric Schmitt

Eric Schmitt

Eric Schmitt este un scriitor principal care acoperă terorismul și securitatea națională pentru The New York Times. Din 2007, el a raportat despre probleme de terorism, cu misiuni în Pakistan, Afganistan, Africa de Nord, Asia de Sud-Est, printre altele. Este co-autor, împreună cu Thom Shanker de la The Times, al „ Counterstrike: The Untold Story of America's Secret Campaign Against Al Qaeda ”, publicat în 2011.

 Mai mult




David E. Sanger

David E. Sanger este corespondent de securitate națională și scriitor senior. Într-o carieră de reporter de 36 de ani pentru The New York Times, a fost în trei echipe care au câștigat Premiile Pulitzer, cel mai recent în 2017 pentru reportaje internaționale. Cea mai nouă carte a sa, „Arma perfectă: război, sabotaj și frică în epoca cibernetică”, examinează apariția conflictului cibernetic ca modalitate principală în care statele mari și mici concurează și se subcotează reciproc, schimbând natura puterii globale.

 Mai mult

Credit...Jim Huylebroek pentru The New York Times


Exclusiv. Istoria secretă. Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa să-l lovească pe Ceaușescu- Autor: Iuliu Vlădescu - 18 februarie 2021, 09:00 - Sursă : Evenimentul zilei

Exclusiv. Istoria secretă. Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa să-l lovească pe Ceaușescu

Exclusiv. Istoria secretă. Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa să-l lovească pe Ceaușescu
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Exclusiv. Istoria secretă. Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa să-l lovească pe Ceaușescu

Exclusiv. Istoria secretă. Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa să-l lovească pe Ceaușescu

Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa să-l lovească pe Ceaușescu. Identitatea acestuia a fost aflată zeci de ani mai târziu, din arhivele CNSAS.

Istoria secretă. Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa. Fuga sa, din iulie 1978, a zguduit regimul lui Nicolae Ceaușescu, Pacepa având o funcție înaltă în spionajul românesc, numărul doi în Direcția de Informații Externe. Nimic nu a mai fost la fel în lumea serviciilor secrete, a fost un moment de referință, practic, în acest domeniu, orice acțiune era catalogată după criteriul „înainte” sau „după” fuga lui Pacepa.

Lovitură de imagine: „Orizonturi roșii”

Pe lângă lovitura în lumea spionajului, componentă a Războiului Rece, Pacepa a dat și o lovitură de imagine regimului, atunci când a publicat celebra carte ”Orizonturi Roșii”.

Apărută mai întâi în engleză, în 1987, apoi preluată pe larg de postul Europa Liberă, recepționat cu mare greutate în România, cartea a fost tradusă și în limba română, fiind publicaată un an mai tărziu. Oficial, în România avea să ajungă abia după Revoluție.

Ion Mihai Pacepa activase timp de 27 de ani, parcurgând ierarhia militară de la gradul de sublocotenent până la cel de general, în patria de adopție/azil politic a fostului nr. 2 din structura de spionaj extern a României lui Nicolae Ceaușescu apărea cartea „Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief” (Washington, Regnery Publishing, 1987), lucrare catalogată, dincolo de alte considerații posibile, drept un „un succes propagandistic fără precedent”.

Contextul politic internațional

„În volumul publicat de general, portretul lui Nicolae Ceaușescu era zugrăvit într-o lumină destul de proastă, într-o perioadă care marca deja o răcire a relațiilor diplomatice dintre România și statele occidentale”. Ba chiar mai mult de cât atât, ne permitem să adăugăm: în 1987, tabloul general al raporturilor dintre regimul autocratic, de sorginte și expresie stalinistă, al României ceaușiste cu lumea occidentală, SUA îndeosebi, era fundamental diferit de cel în care, cu două decenii anterior, atitudinile lui N. Ceaușescu de „rebel” al blocului sovietic fuseseră nu doar aplaudate, ci de-a dreptul încurajate, în fel și chip, de cancelariile vestice.

„Imensa eroare politică a lui Ceaușescu este de a nu fi înțeles că, după 1985, adică după înscăunarea lui Gorbaciov și lansarea perestroikăi, Occidentul, în cap cu SUA, dorea alinierea tuturor țărilor-satelit la politica de reformă a Kremlinului și că, prin urmare, departe de a aprecia atitudinile de maverick din trecut ale lui Ceaușescu, le dezaproba.

Această dezaprobare era cu atât mai fermă cu cât atitudinea lui Ceaușescu era asociată cu reluarea unor teze vădit conservatoare, iar regimul său de mână forte,  sprijinit pe ubicuitatea Securității, se afla în flagrant dezacord cu retorica gorbaciovistă a democrației socialiste  autentice, care se întâlnea cu apărarea «drepturilor omului»de către Occident”.

Un misterios personaj l-a ajutat pe Pacepa

La redactarea acestei cărți, generalul fugar a fost ajutat de un român, avocat, stabilit de ani buni în străinătate. Cu privire la această chestiune, trebuie precizat faptul că primul care a abordat-o, chiar dacă nu de-o manieră mai extinsă, a fost Mihai Pelin (1940 – 2007), scriitor și publicist, dar și un neobosit răscolitor de fonduri arhivistice.

„(…) În toamna (anului 1984, n. n.), a ajuns la București vestea că Ion Mihai Pacepa a început să-și scrie memoriile. Informația a fost pescuită de la transfugul Cornel Dumitrescu și apare într-un document din 24 octombrie 1984. «Trădătorul Pacepa își scrie memoriile, iar avocatul Pamfil Ripoșanu, fostul consul al României la Washington,
până în 1946, i le redactează într-un limbaj literar».

Iată, însă, că o nouă informație arhivistică, identificată, de această dată, de autorul acestor rânduri – și al cărei conținut e, în esență, foarte asemănător aceluia din documentul citat de Mihai Pelin – , este anterioară cu trei ani
sursei utilizate de acesta.

Cine a fost Pamfil Ripoșanu

Concret, e vorba de un scurt pasaj al unui document redactat în timpul amplei (și asprei, conform unei evaluări corecte de analiză istoriografică) anchete realizate în interiorul principalului serviciu de spionaj extern român, după trădarea/defecțiunea generalului Pacepa.

Astfel, la data de 31 octombrie 1981, documentul respectiv consemnează informația conform căreia memoriile lui Ion Mihai Pacepa – aflate, se înțelege din context, în faza de „șantier” – sunt redactate „într-un limbaj literar” de către Pamfil Ripoșanu, fost diplomat român acreditat la Washington, „până în 1947”.

Comparând informațiile din documentele în discuție, se constată două inadvertențe. În mod eronat, în 1984, lui Pamfil Ripoșanu i se atribuie o funcție („fostul consul”) pe care avocatul nu a ocupat-o niciodată ca reprezentant al statului român în capitala federală nord-americană.

Pamfil Ripoșanu s-a născut la Turdaș, Orăștie, jud. Hunedoara, în aprilie 1913 (data de zi din luna menționată este, în lucrările citate ale lui M. Pelin, diferit consemnată: 16, respectiv 26; o evidentă eroare de tipar – dar, în care dintre cele două cazuri? – generează confuzia), fiu al preotului Aron și al Rozaliei Ripoșanu. A urmat studii juridice, după care a intrat în avocatură.

Articolul integral poate fi citit în numărul 15 al revistei Evenimentul Istoric.

Evenimentul Istoric, cea mai mare revista de istorie din Europa, aduce în atenția publicului, prin cele 116 pagini ale sale, numeroase subiecte captivante, dosare desecretizate și imagini în exclusivitate.

Noul număr al revistei este disponibil de vineri, 29 ianuarie, la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro. 

Un alt subiect interesant disponibil în noul număr face referire la analiza unui fenomen istoric: Gloria și decăderea Statului Național – Legionar. Punct de cotitură al politicii românești, Rebeliunea Legionară nu doar a înfiorat românii în ianuarie 1941, ci a și grăbit sfârșitul Statului Național – Legionar, silind Garda de Fier cu ale sale cămăși verzi să iasă din istorie pe ușa din dos.

Dacă vrei să colecționezi revista, te invităm să te abonezi! Poți opta pentru un abonament în varianta print, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric?product_id=441.

Și pentru că ne face plăcere să susținem pasionații de istorie, am pregătit și o super ofertă: achiziționează de pe www.agoramag.ro un abonament Evenimentul Istoric pe 12 luni și primești cadou întreaga colecție 2019.

Citiți și: Exclusiv EVZ Play. Ipoteză surprinzătoare despre moartea generalului Pacepa


https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima