THE NEW YORK TIMES: Rămânem sau plecăm? Pe Biden, un vechi critic al prezenței în Afganistan, îl așteaptă un termen-limită
THE NEW YORK TIMES: Rămânem sau plecăm? Pe Biden, un vechi critic al prezenței în Afganistan, îl așteaptă un termen-limită
Cei doi președinți anteriori ai Statelor Unite au declarat că vor să retragă toate trupele din Afganistan, dar, până la urmă, amândoi au hotărât că nu pot face asta.
Acum, președintele Biden se confruntă cu aceeași problemă, având un termen-limită care se află la mai puțin de trei luni depărtare.
Neștiind sigur ce va face noul comandant suprem, Pentagonul pregătește variante ale unui plan de rămânare, ale unui plan de plecare și ale unui plan de retragere foarte, foarte lentă, iar spectrul acestor dezbateri bântuie acum Casa Albă. Termenul-limită actual este 1 mai, el însemnând păstrarea unui acord de pace deseori încălcat, care ar motiva retragerea completă a tuturor celor 2500 de militari americani rămași.
Pentru Biden, acest termen-limită reprezintă o mare problemă, iar asta ar surveni cu câteva luni înaintea comemorării a 20 de ani de la atacul terorist din 11 septembrie 2001, atacuri care au dus la o invazie a trupelor străine, în frunte cuc SUA, menită să elimine Al-Qaeda.
După două decenii, obiectivele strategice s-au schimbat de mai multe ori, de la lupta împotriva terorismului și până la democratizarea țării, existând însă și alte obiective, mult mai limitate, pe care președintele Barack Obama le-a calificat “destul de bune pentru afgani”. Biden, a cărui prezență în calitate de vicpreședinte în timpul mandatului lui Obama a fost minimă – va trebui să decidă dacă instinctul său inițial de a se retrage va însemna un risc prea mare pentru ca principalele orașe ale țării să fie ocupate de talibani.
Biden l-a păstrat pe Zalmay Khalilzad, vechiul diplomat care a negociat acordul de pace sub președinția lui Donald J. Trump, în speranța unei continuități în tratativele cu talibanii și cu guvernul afgan. Dar principalii consilieri în materie sunt secretarul de stat Antony J. Blinken și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, împreună cu ajunctul acestuia, Jon Finer.
Din câte se spune, Biden se va ghida după propria sa experiență, dar mai are de luat o decizie în acest sens. La reuniunea la vârf din cadrul NATO, programată miercuri, aliații vor aștepta o decizie, deși consilierii acestuia afirmă că nu se grăbește să ia o hotărâre care este atât de importantă.
În același timp, talibanii și guvernul afgan se așteaptă la o primăvară violentă. Săptămâna trecută, oficialii administrației au început să discute cum se vor descurca cu oficialii afgani pe care Trump i-a exclus din acordul său cu talibanii.
Consilierii afirmă că o soluție luată în considerație ar fi prelungirea cu șase luni a retragerii prevăzute pe 1 mai, pentru ca toate părțile implicate să aibă mai mult timp ca să poată decide ce vor face mai departe. Dar nu se știe dacă talibanii vor fi de acord sau dacă Biden însuși va fi de acord.
Decizia este mai greu de luat din cauză că, dacă Biden decide să se retraagă, el va avea o oarecare responsabilitate – și o bună parte din vină – dacă guvernul afgan, un guvern pentru care soldații americani și cei ai aliaților lor din NATO au luptat, pentru care au murit și pentru care au cheltuit miliarde de dolari ca să-l susțină, va cădea.
Termenul-limită de pe 1 mai, înscris în acordul convenit cu talibanii cu aproape un an în urmă, se va afla în centrul reuniunii de la Bruxelles din această săptămână, la care vor participa miniștrii apărării ai alianței, inclusiv secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III. În prezent, în Afganistan se află de două ori mai mulți militari din partea aliaților NATO comparativ cu cei americani și. cum și ei se gîndesc la angajamentul lor în această țară, așteaptă din partea lui Biden și a lui Austin o foaie de parcurs.
Președintele e deja înconjurat de aceiași oameni care, în ultimii 20 de ani, au susținut măcar prezența unui număr mai restrâns de trupe în Afganistan.
În decembrie, înainte ca Biden să-și preia mandatul, Grupul pentru Studii Afgane înființat de Congres și coordonat de Institutul pentru Pace din Statele Unite, s-a întâlnit cu consilierii săi în materie de politică externă pentru a le prezenta raportul său cu privire la Afganistan. În acest raport, publicat pe data de 3 februarie, acest grup a susținut în principal renunțarea la termenul-limită de pe 1 mai, afirmând că talibanii nu au respectat condițiile care ar motiva retragerea SUA așa cum este ea convenită în acordul dintre Trump și talibani.
Grupul a susținut că retragerea trupelor, așa cum se prevede în acordul dintre Trump și talibani, ar duce la un război civil, ar afecta interesele americane din regiune și ar face inutil sacrificiul celor 3.500 de militari ai forțelor de coaliție care au murit în războiul inițiat de americani în Afganistan.
Acum, Biden trebuie să hotărască dacă o înfrângere a forțelor teroriste ar fi posibilă și în cazul în care nu ar mai exista o prezență fizică a forțelor americane. Consilierii săi afirmă că el este pe deplin conștient de faptul că majoritatea americanilor s-au săturat de acest război și se îndoiesc că prețul plătit, atât cu sânge, cât și cu fonduri, ar rezolva ceva. Și fără nicio îndoială, afganii contează tot mai puțin în conștiința populației.
Criticii afirmă că talibanii încă nu s-au angajat să rupă relațiile cu Al Qaeda și cu alte grupări teroriste care amenință Statele Unite, așa cum promitea acordul cobvenit în februarie 2020.
Mai mult, unii analiști afirmă că talibanii, îmbătați de succesele lor pe câmpul de luptă și de succesul negocierilor lor din Qatar, când au obținut eliberarea a peste 5000 de prizonieri, sunt convinși că pot trece peste noua conducere americană și au puțin de promis în eventualitatea unui compromis.
Potrivit declarațiilor unor oficiali de la Pentagon, pregătindu-se pentru eventualitatea reluării atacurilor împotriva americanilor, militarilor din Comandamentul Central li s-a ordonat să se gândească la mai multe opțiuni prin care să se decidă dacă trupele vor pleca sau vor rămâne, dar și la niște opțiuni în eventualitatea că violențele talibanilor vor fi în creștere.
De exemplu, administrația ar putea spori temporar numărul trupelor din țară, anulând ordinul pe care Trump l-a dat în ultimele săptămâni ale mandatului său, vizând reducerea trupelor. Pentru Biden, acest lucru ar fi riscant, având în vedere că el se gândește acum la niște legi de o mai mare prioritate, cum at fi reducerea pandemiei, legi pe care le va înainta spre aprobare Congresului.
O altă opțiune ar fi o sporire a atacurilor americane asupra unor talibani din țară, cum ar fi cei care amenință cele ma mari orașe, Kabul și Kandahar. Potrivit unor oficiali din armată, asta ar necesita mobilizarea mai multor avioane de luptă la bazele din Orientul Mijlociu sau a unui portavion care operează deja în Golful Persic.
Kelly A. Ayotte, un fost senator republican din statul New Hampshire și unul dintre șefii comisiei din Congres care s-a ocupat de Afganistan, a însumat nu doar opiniile membrilor comisiei, ci și pe cele ale multor oficiali din administrație. “Întrebarea care se pune nu este dacă vom pleca“, a spus el, “ci cum o vom face“.
(Rador)
https://www.nytimes.com/2021/02/16/us/politics/biden-afghanistan-troop-withdrawal-taliban.html
Stai sau mergi? Biden, de mult un critic al desfășurării afganelor, se confruntă cu un termen limită
Întrebarea este dacă micul contingent de trupe americane poate realiza ceva după 20 de ani - și dacă retragerea completă ar deschide calea pentru avansurile talibanilor.
Revista presei internaționale afganistanBiden
Stai sau mergi? Biden, de mult un critic al desfășurării afganelor, se confruntă cu un termen limită
Întrebarea este dacă micul contingent de trupe americane poate realiza ceva după 20 de ani - și dacă retragerea completă ar deschide calea pentru avansurile talibanilor.
WASHINGTON - Precedenții doi președinți ai Statelor Unite au declarat că vor să scoată toate trupele americane din Afganistan și amândoi au decis în cele din urmă că nu o pot face.
Acum președintele Biden se confruntă cu aceeași problemă, cu un termen la mai puțin de trei luni distanță.
Pentagonul, incert ce va face noul comandant în șef, pregătește variante privind un plan de a rămâne, un plan de plecare și un plan de retragere foarte, foarte încet - o reflectare a dezbaterii care se învârte acum în Casa Albă. Termenul actual este 1 mai, în concordanță cu un acord de pace mult încălcat, care solicită retragerea completă a celor 2500 de forțe americane rămase.
Termenul limită este un punct critic de decizie pentru domnul Biden și va veni cu luni înainte de a 20-a aniversare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 care au determinat invazia americană a Afganistanului să radice Al Qaeda.
Două decenii mai târziu, obiectivele strategice s-au schimbat de multe ori, de la antiterorism și democratizare la construirea națiunii, și obiective mult mai limitate pe care administrația președintelui Barack Obama le-a numit „Afganul suficient de bun”. Domnul Biden - care a susținut în calitate de vicepreședinte pe tot parcursul mandatului domnului Obama pentru o prezență minimă - va trebui să decidă dacă urmărirea instinctelor sale de a ieși ar risca prea mult ca o preluare a talibanilor de orașele cheie ale țării.
etc
De Helene Cooper , Eric Schmitt și David E. Sanger
Domnul Biden, menționat de un asistent superior, și-a început lunga carieră în Senat chiar înainte ca Statele Unite să-și evacueze personalul din Saigon, capitala Vietnamului de Sud; imaginea elicopterelor care smulgeau americanii și câțiva vietnamezi de pe acoperiș era un simbol arzător al unei strategii eșuate. Domnul Biden este extrem de conștient de riscurile unei transparențe similare în Kabul, capitala afgană, dacă toate trupele occidentale pleacă și a descris în mod privat această posibilitate ca fiind bântuitoare, au spus asistenții.
Dar președintele se întreabă, de asemenea, dacă micul contingent rămas de americani poate realiza ceva după 20 de ani în care s-au desfășurat aproape 800.000 de soldați americani sau dacă va fi vreodată posibil să-i aducem acasă.
Domnul Biden l-a menținut pe Zalmay Khalilzad, diplomatul de multă vreme care negociase acordul de pace sub președintele Donald J. Trump, în speranța unei continuități în relațiile cu talibanii și guvernul afgan. Dar consilierii cheie pe această temă sunt secretarul de stat Antony J. Blinken și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan - împreună cu Jon Finer, adjunctul domnului Sullivan.
Din toate punctele de vedere, domnul Biden va fi ghidat de propria sa experiență și încă nu a luat o decizie. Aliații vor căuta câteva indicații la o reuniune la summitul NATO care începe miercuri, deși asistenții domnului Biden spun că nu se grăbesc să ia o decizie critică.
„Realizăm o revizuire riguroasă a situației pe care am moștenit-o, inclusiv toate opțiunile relevante și luând în considerare pe deplin consecințele oricărui potențial curs de acțiune”, a declarat Emily J. Horne, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională. „Ar fi greșit ca oricine să își asume rezultatul acestui proces în acest moment”.
În același timp, talibanii și guvernul afgan se pregătesc pentru o primăvară violentă. Oficialii administrației au început săptămâna trecută discuții despre cum să procedeze cu oficiali afgani pe care domnul Trump i-a lăsat în afara acordului său cu talibanii.
O opțiune luată în considerare, au spus asistenții, ar fi prelungirea termenului de retragere a trupelor de 1 mai cu șase luni pentru a oferi tuturor părților mai mult timp pentru a decide cum să procedeze. Dar nu este clar că talibanii ar fi de acord - sau dacă domnul Biden ar fi de acord.
În centrul procesului de luare a deciziilor se află un nou președinte american care a trebuit să stea deoparte de 20 de ani, în timp ce alți lideri i-au ignorat sfaturile cu privire la Afganistan și au angajat un număr mare de trupe americane într-un efort de război acolo, ignorând argumentul său că toți Statele Unite Statele necesare aveau nevoie de o prezență simplificată și concentrată împotriva terorismului.
Decizia este mai grea, deoarece dacă domnul Biden decide să se retragă, el va purta o anumită responsabilitate - și o mare parte din vina - dacă va exista o prăbușire a guvernului afgan ales pentru care trupele americane și aliații lor NATO au luptat și au murit și au cheltuit miliarde de dolari sprijinind.
În panoplia deciziilor de politică externă cu care se confruntă președintele, el și ajutoarele sale de securitate națională nu consideră Afganistanul ca fiind cel mai amplu. Relația corectă cu China este mult mai centrală pentru prosperitatea americană. Realizarea promisiunii dlui Biden de a nu lăsa Rusia să treacă peste Statele Unite este mai importantă pentru securitatea sa. Programul nuclear iranian planează asupra calculelor din Orientul Mijlociu. Afganistanul îi este profund personal și cea mai influentă voce pe care președintele o va asculta poate fi a sa.
„Capul său este mai mult în joc, pentru că se conectează cu acești oameni din întreaga lume de ani de zile”, a spus Brian Katulis, un senior senior la Center for American Progress, un grup de reflecție din Washington, cu legături strânse cu administrația Biden. .
Helene Cooper
Helene Cooper este corespondentă la Pentagon cu The New York Times. S-a alăturat ziarului în 2004 ca asistent editor de pagini editoriale, înainte de a deveni corespondent diplomatic în 2006 și corespondent la Casa Albă în 2009.
Mai mult
Eric Schmitt
Eric Schmitt este un scriitor principal care acoperă terorismul și securitatea națională pentru The New York Times. Din 2007, el a raportat despre probleme de terorism, cu misiuni în Pakistan, Afganistan, Africa de Nord, Asia de Sud-Est, printre altele. Este co-autor, împreună cu Thom Shanker de la The Times, al „ Counterstrike: The Untold Story of America's Secret Campaign Against Al Qaeda ”, publicat în 2011.
Mai mult
David E. Sanger
David E. Sanger este corespondent de securitate națională și scriitor senior. Într-o carieră de reporter de 36 de ani pentru The New York Times, a fost în trei echipe care au câștigat Premiile Pulitzer, cel mai recent în 2017 pentru reportaje internaționale. Cea mai nouă carte a sa, „Arma perfectă: război, sabotaj și frică în epoca cibernetică”, examinează apariția conflictului cibernetic ca modalitate principală în care statele mari și mici concurează și se subcotează reciproc, schimbând natura puterii globale.
Mai mult
De Helene Cooper , Eric Schmitt și David E. Sanger
