LUMEA LUI BANCIU, 17 IUNIE 2020, P1/3

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Articolul pe care Cristian Tudor Popescu l-ar vrea dispărut din arhivele presei! Ce scria în iunie 1990: Spirala Violenței Autor: Dan Andronic15 iunie 2020 - Sursă : Evenimentul Zilei

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Articolul pe care Cristian Tudor Popescu l-ar vrea dispărut din arhivele presei! Ce scria în iunie 1990: Spirala Violenței

Autor: Dan Andronic15 iunie 2020

Un articol publicat în 19 iunie 1990 de către cunoscutul jurnalist Cristian Tudor Popescu ne arată că măruntaiele presei sunt uneori greu de înțeles, iar Istoria le păstrează intacte. Îl republicăm dintr-un singur motiv. Jurnalistul nu și-a cerut niciodată scuze pentru ceea ce a publicat în iunie 1990. Poate o va face la 30 de ani la acele evenimente.

Un articol apărut în ziarul „Adevărul” în iunie 1990, sub semnătura lui Cristian Tudor Popescu îi provoacă și acum insomnii celui mai cunoscut gazetar român. În acele momente, când minerii terorizau Capitala, băteau oameni nevinovați pe stradă, distrugeau sediile de partide și de ziare, CTP-ul le găsea o explicație omenească: erau victimele imaginilor difuzate de TVR din 13 iunie. Când avusese loc o tentativă de lovitură de stat. Dar citiți singuri ce spunea acesta în iunie 1990.

Spirala violenței

Adevărul, 19 iunie 1990

Că pe 13 iunie a avut loc în București o tentativă de lovitură de stat este un fapt a cărui negare nu poate fi discutată decât în termenii cretinismului sau candorii, după cum se exprima dl Răzvan Teodorescu. Oricine s-a aflat în acele ore la Televiziune, la Interne sau la Poliție poate rememora mirosul sălbăticiei și fricii care pluteau în aer. E lesne de înțeles că imaginile din seara aceea, transmise de TVR, și mai ales lipsa oricăror imagini, vreme de 40 de minute, pe micul ecran, au creat, inevitabil, o stare de tensiune, de panică, în întreaga țară. Ceea ce s-a întâmplat a doua zi în București, începând cu primele ore ale dimineții, a fost o reacție tot atât de inevitabilă; spirala violenței, odată inițiată, urcă întruna. Această reacție s-ar fi produs și în lipsa apelului prezidențial, care a avut ca principal efect diminuarea creditului de care se bucură Președintele și Guvernul. În aceste condiții, comportamentul grupurilor minerești și muncitorești nu a fost, nici nu avea cum să fie, pașnic. Faptul că presa străină nu vrea să vadă decât violențele acestei, să-i spunem, „poliții civile”, trecând cu nonșalanță peste cele întâmplate în 13, este un lucru cât se poate de iritant, dar asta nu înseamnă că aceste violențe pot fi trecute sub tăcere. Unul dintre aspectele cele mai grave îl constituie faptul că alegerea victimelor s-a făcut, de multe ori, pe baza unor denunțuri urlate în gura mare sau a unor indicii tragicomice: părul lung sau barba la băieți, fusta scurtă la fete.

Un comunicat Rompres de ultimă oră ne pune însă pe gânduri în privința identității făptuitorilor de violențe din ziua de 14: conducerea PNȚ-cd arată că în ziua de 14 iunie, orele 5.00, un grup numeros de indivizi travestiți în mineri au pătruns prin forță în sediul partidului din B-dul Republicii; înarmați cu răngi, topoare și târnăcoape, aceștia au procedat la maltratări grave, devastări și sustrageri.

În 14 iunie 2019, a dat o primă explicație, din care cităm câteva fragmente:

Cristian Tudor Popescu:

● Ce s-a întâmplat pe 13 iunie în București a arătat ca o încercare de lovitură de stat. Am spus-o și o spun fiind de față ca reporter la asaltul asupra Poliției Capitalei, cât și asupra Televiziunii Române. Cine erau asaltatorii care au furat arme, dădeau foc și distrugeau, nu știu nici astăzi.

● Am refuzat să scriu în ziarul Adevărul în zilele de 13-15 iunie 1990, când au apărut acele articole odioase, știute de toată lumea.

● Singurul text despre mineriadă l-am publicat pe 19 iunie, după discuții tensionate cu conducerea ziarului, care, inițial, l-a respins. Îl republic încă o dată, neavând a șterge vreun cuvânt. Așa cum poate constata orice cititor de bun-simț, n-am aprobat sau, cu atât mai puțin, aplaudat ce-au făcut minerii. Am încercat, doar, să înțeleg de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat. O fi și asta o vină…

● N-am fost niciodată ceea ce se cheamă un om de dreapta. Până la vârsta de 12 ani am fost fascinat de comunism. La 25 de ani am ajuns să consider comunismul o monstruozitate cu față umană, dar o speranță într-un partid de stânga „bun” mi-a rămas.

Integral AICI

Un jurnalist Ziare.com, printre persoanele care au solicitat CNSAS verificarea calitatii de colaborator al Securitatii pentru Mugur Isarescu Marti, 16 Iunie 2020, ora 07:58

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Un jurnalist Ziare.com, printre persoanele care au solicitat CNSAS verificarea calitatii de colaborator al Securitatii pentru Mugur Isarescu

Marti, 16 Iunie 2020, ora 07:58

Printre cei care au sesizat Consiliul National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) este si jurnalista Ziare.com (fost Newsweek Romania), Ramona Ursu. Printr-o adresa formulata in 12 septembrie 2019, Ramona Ursu a solicitat CNSAS "demararea verificarii calitatii de lucrator /colaborator al Securitatii pentru domnul Mugur Isarescu, avand functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei".
Ramona Ursu a mai solicitat ca verificarea sa fie facuta de CNSAS in baza art.3 lit. q din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Anterior cererii formulate de Ramona Ursu, avocatul Gheorghe Piperea a anuntat, in iulie 2019, ca a sesizat CNSAS cerand verificarea guvernatorului BNR.

CNSAS nu i-a comunicat jurnalistei un raspuns oficial la solicitarea formulata in septembrie 2019. Ziare.com a dezvaluit, insa, ca CNSAS il considera pe Guvernatorul BNR colaborator al fostei Securitati, Colegiul institutiei aproband sesizarea Curtii de Apel Bucuresti, pentru confirmarea sau infirmarea verdictului CNSAS.

"Colegiul a aprobat Nota de Constatare si a dispus introducerea la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti a actiunii in constatare pentru stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii, pentru urmatoarea categorie de persoane: - art. 3 lit. q (guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedinte, vicepresedinte de banca si membrii consiliului de administratie din sectorul bancar) - 1 persoana", se arata in comunicatul dat de institutie dupa sedinta de martea trecuta a Colegiului.

Mai multe surse din institutie au confirmat, pentru Ziare.com, ca acest punct trei al comunicatului de presa se refera la guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Ziarul Bursa scria, anul trecut, ca avocatul Gheorghe Piperea a cerut CNSAS, printr-o asociatie pe care o conduce, sa verifice daca Mugur Isarescu a colaborat cu Securitatea.

Directia de investigatii a CNSAS a prezentat concluziile verificarii in arhive, iar Colegiul a intocmit si votat, saptamana trecuta, nota de constatare trimisa Curtii de Apel Bucuresti pentru a fi confirmata sau infirmata.

Contactat de Ziare.com, purtatorul de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Daniel Suciu, a refuzat sa comenteze informatia, sustinand ca este o chestiune personala a sefului sau, nu una institutionala. Ziare.com i-a cerut atunci lui Suciu un punct de vedere din partea sefului Bancii Nationale a Romaniei, insa acesta nu ne-a fost transmis pana la publicarea acestui text.

In urma cu trei ani, Romania Libera a scris ca Isarescu ar fi colaborat cu Securitatea sub numele de cod "Manole".

La acel moment, CNSAS nu avea posibilitatea sa verifice calitatea de colaborator al Securitatii a guvernatorului BNR, insa Parlamentul a modificat legea, adaugand persoana care ocupa aceasta functie intre cele pentru care se poate cere aceasta verificare.

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

OPINIE Despre CNSAS si dosarul lui Mugur Isarescu privind colaborarea cu fosta Securitate

Ieri am publicat in exclusivitate, pe Ziare.com, impreuna cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, faptul ca saptamana trecuta Colegiul CNSAS a decis trimiterea catre instanta a dosarului lui Isarescu. Concret, CNSAS spune ca Isarescu a fost colaborator al Securitatii si solicita instantei sa decida daca e asa sau nu, in baza probelor adunate de cercetatori. Bun. Despre aceasta hotarare de saptamana trecuta a CNSAS eu si Ovidiu am aflat pe surse, apoi am gasit un comunicat de presa postat pe pagina institutiei, in care, insa, nu apare numele lui Mugur Isarescu, dar intelegi despre ce e vorba: "Colegiul a aprobat Nota de Constatare si a dispus introducerea la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti a actiunii in constatare pentru stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii, pentru urmatoarea categorie de persoane: - art. 3 lit. q (guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedinte, vicepresedinte de banca si membrii consiliului de administratie din sectorul bancar) - 1 persoana".

Mai multe surse din CNSAS ne-au confirmat, mie si lui Ovidiu, asa cum am scris si in textul de ieri, ca e vorba despre Mugur Isarescu. Bun. Dar ce vreau sa zic este ca habar nu aveam nimic oficial de la CNSAS, desi, asa cum spuneam, inca de anul trecut am facut cererea de verificare a lui Mugur Isarescu. Rolul unui astfel de demers, asa cum inclusiv CNSAS te anunta, este ca te vor tine la curent cu rezultatele verificarii cerute de tine. Apoi, constati ca, oficial, nu te tine nimeni la curent cu nimic si ca fie ai niste surse bune si legi lucrurile singur, fie astepti sa ajunga dosarul de la CNSAS la instanta, unde speta devine publica.

Va spun, CNSAS e o institutie care trebuie reformata urgent. Legile care fac referire la functionarea ei trebuie sa ofere mult mai multa transparenta publicului cu privire la activitatea acestei institutii extrem de importante pentru Romania, avand in vedere ca detine toata arhiva fostei Securitati.

Raportandu-ma la experienta mea de pana acum cu CNSAS, trimitandu-le 'nspe solicitari pe Legea 544, ajungand la doua procese cu ei pentru obtinere de informatii publice si facandu-le mai multe cereri de verificare a calitatii de colaboratori ai Securitatii pentru mai multe persoane, va pot spune ca absolut nimic nu se doreste a se reforma, cu adevarat, in CNSAS. Nimic, nimic. Daca s-ar putea sa nu-ti spuna nimeni nimic, cred ca ar fi minunat. Ori eu cred ca tara asta are dreptul sa stie absolut totul despre trecutul ei, fara ca cineva sa tina documente dosite si sa comunice in doi peri.

Dar, in fine, asta se intampla intr-o tara in care chiar in fruntea acestei institutii, CNSAS, unul dintre membrii Colegiului este inculpat in dosarul Mineriadei (Cazemir Ionescu), iar un alt membru al Colegiului a fost sursa a Securitatii (Dinu Zamfirescu), asa cum am dezvaluit anul trecut. https://ziare.com/.../un-jurnalist-ziare-com-printre-persoane...

Ramona Ursu este redactor-sef al Ziare.com

Ziare.com: Colegiul CNSAS cere Curţii de Apel Bucureşti să constate că Mugur Isărescu a colaborat cu fosta Securitate 15 iunie 2020, 21:37 de Redacţia Adevărul

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
Ziare.com: Colegiul CNSAS cere Curţii de Apel Bucureşti să constate că Mugur Isărescu a colaborat cu fosta Securitate 


15 iunie 2020, 21:37
de
Redacţia Adevărul

Potrivit jurnaliştilor platformei online Ziare.com, colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a aprobat o notă prin care îi atestă lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, statutul de colaborator al fostei Securităţi.

Conform procedurii, CNSAS va sesiza Curtea de Apel Bucureşti, chemată să confirme sau să infirme verdictul Colegiului.  

"Colegiul a aprobat Notă de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: - art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de banca şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) - 1 persoană", se arată în comunicatul dat de instituţie după şedinţa din ziua de marţi, 9 iunie, a Colegiului.   

Mai multe surse din instituţie au confirmat, pentru Ziare.com, că acest punct trei al comunicatului de presă se referă la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.   

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, ar fi semnat zeci de note despre colegi şi diplomaţi pentru Securitatea comunistă, înainte de 1989, sub numele de cod "Manole". Informaţia a apărut în premieră în spaţiul public românesc în 2017, după o investigaţie a cotidianului România Liberă.
Citeste mai mult: adev.ro/qbzcdz

Şercan: Isărescu a fost în realitate ofiţer deplin conspirat al Securităţii, dar justiţia nu va confirma niciodată - Andrei Pricopie 16.06.2020

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Şercan: Isărescu a fost în realitate ofiţer deplin conspirat al Securităţii, dar justiţia nu va confirma niciodată

Andrei Pricopie

16.06.2020

Jurnalista Emilia Şercan a reacţionat marţi, pe pagina sa de Facebook, după ce publicaţia ziare.com a dezvăluit că CNSAS cere instanţei să constate că guvernatorul BNR Mugur Isărescu ("Manole") a fost colaborator al Securităţii.

"Justiţia din România va putea cel mult să-i constate lui Mugur Isărescu calitatea de colaborator - adică turnător sau ciripitor al Securităţii -, însă justiţia din România nu va putea niciodată să-i conteste sau ateste calitatea de ofiţer deplin conspirat al Securităţii pe care Mugur Isărescu a deţinut-o în realitate. Povestea recrutării lui Isărescu am scris-o la capătul a aproape 5 ani de zile de documentare în Arhivele CNSAS, de vorbit cu zeci de oameni, printre care şi ofiţerul care l-a recrutat pe Isărescu când acesta abia terminase facultatea", a declarat Emilia Şercan.

Potrivit jurnalistei, textul l-a publicat acum trei ani pe PressOne şi este unul dintre cele mai grele pe care le-a documentat şi scris vreodată.

"Relaţia lui Mugur Isărescu cu Securitatea este astăzi din nou subiect după ce Ramona Ursu şi Ovidiu Vanghele au scris în exclusivitate pentru Ziare.com că CNSAS a cerut în instanţă constatarea calităţii de colaborator al securităţii avută de guvernatorul BNR", a adăugat Emilia Şercan.

În articolul intitulat "Mugur Isărescu, ofiţer deplin conspirat. Reţeaua DIE de la Institutul de Economie Mondială", jurnalista a scris că surse din fosta Direcţie de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii susţin că guvernatorul BNR ar fi fost ofiţer acoperit în cadrul IEM.

Actualul guvernator BNR ar fi fost recrutat ca ofiţer în 1971, când se pregătea să-şi finalizeze studiile de la Academia de Ştiinţe Economice, şi în acelaşi an a fost angajat la Institutul de Economie Mondial (IEM).

Documente aflate în arhiva CNSAS demonstrează că Institutul de Economie Mondială a funcţionat ca una dintre instituţiile deplin conspirate ale spionajului extern din perioada regimului Ceauşescu. Mai mult detalii aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal

CNSAS a stabilit că Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea De Dorina Lascăr - 22:26, 15 iunie 2020 - Sursă : Curentul

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

• DEZVĂLUIRI

• CNSAS a stabilit că Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea

  De

   
• 
  
• 
  
• Dorina Lascăr

   -

   22:26, 15 iunie 2020

După ce jurnaliștii de la România Liberă au publicat astăzi articolul „Mugur Isărescu, a turnat la Securitate sub numele de cod Manole” i-am solicitat Guvernatorului BNR prin biroul de presă să comenteze materialul din România Liberă și am întrebat și dacă „A dat vreodată dl. Mugur Isărescu declarații la Securitate sau Miliție? Dacă da, sub ce nume și despre ce sau cine?”.

Cu promptitudine, Biroul de presă ne-a răspuns la cele două întrebări:

„Referitor la întrebările 1) şi 2), vă comunicăm următoarele:

Domnul guvernator Mugur Isărescu a clarificat acuzaţiile respective. Ultima dată, în interviul din Jurnalul Naţional, din luna februarie a.c. Pasajele de mai jos, le puteţi considera răspuns la întrebările dvs.:

„Institutul (de Economie Mondiala) avea într-adevăr o poziție specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa prețuri, evoluții de cursuri valutare, știri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituțiile abilitate, la Ministerul Comerțului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceaușescu. Având în vedere importanța și destinația acestora, era precizat cu inițiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, și continuă să prezinte interes și astăzi, întrebările legate de activitatea IEM.

Dan Constantin: Putea fi considerată activitatea din institut una de poliţie politică?

Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de așa ceva! Este adevărat că statutul neconvențional al IEM impunea salariaților o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomați, și am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, așa cum era atunci, al instituțiilor statului. Și cu referințe pe care angajații le scriau între ei ca garanții reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalității academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat, așa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat și răsverificat. Așa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeași oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea.”

Adică altfel spus, niciun cuvânt despre Securitate sau Miliție. Dar și tăcerea este un răspuns.

„Referitor la întrebările 1) şi 2), vă comunicăm următoarele:

Domnul guvernator Mugur Isărescu a clarificat acuzaţiile respective. Ultima dată, în interviul din Jurnalul Naţional, din luna februarie a.c. Pasajele de mai jos, le puteţi considera răspuns la întrebările dvs.:

„Institutul (de Economie Mondiala) avea într-adevăr o poziție specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa prețuri, evoluții de cursuri valutare, știri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituțiile abilitate, la Ministerul Comerțului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceaușescu. Având în vedere importanța și destinația acestora, era precizat cu inițiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, și continuă să prezinte interes și astăzi, întrebările legate de activitatea IEM.

Dan Constantin: Putea fi considerată activitatea din institut una de poliţie politică?

Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de așa ceva! Este adevărat că statutul neconvențional al IEM impunea salariaților o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomați, și am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, așa cum era atunci, al instituțiilor statului. Și cu referințe pe care angajații le scriau între ei ca garanții reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalității academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat, așa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat și răsverificat. Așa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeași oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea.”

Adică altfel spus, niciun cuvânt despre Securitate sau Miliție. Dar și tăcerea este un răspuns.

Fotografia notei: România Liberă