Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

miercuri, 24 februarie 2016

Vot în Senat. Gabriel Oprea poate fi urmărit penal în dosarul „Limuzina“. Generalul ceruse să fie salvat - Sursă : Adevărul.ro

Judecătorii spulberă teoriile Antena 3: „Notificarea nu reprezintă un act de executare silită” - Sursă : Adevărul.ro

Judecătorii spulberă teoriile Antena 3: „Notificarea nu reprezintă un act de executare silită” - Sursă : Adevărul.ro

Liviu Dragnea bate în retragere pe toate fronturile. De ce a renunţat PSD la moţiunea de cenzură împotriva lui Cioloş - Sursă : Adevărul.ro

Cazurile Oprea si Tudor, in Senat LIVE: Fostul vicepremier cere colegilor sa-l apere



Ziare.com
Actualitate
Cazurile Oprea si Tudor, in Senat LIVE: Fostul vicepremier cere colegilor sa-l apere

11:42 - Cazurile Oprea si Tudor, in Senat LIVE: Fostul vicepremier cere colegilor sa-l apere

Senatorii voteaza, miercuri, cererile DNA privind incuviintarea urmaririi penale a lui Gabriel Oprea, respectiv a retinerii si arestarii liberalei Doina Tudor. In cazul celor doi senatori,...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Exclusiv Bomba de pe masa CCR: Explicatiile SRI despre interceptari


Ziare.com
Actualitate
 Exclusiv Bomba de pe masa CCR: Explicatiile SRI despre interceptari

Exclusiv Bomba de pe masa CCR: Explicatiile SRI despre interceptari

Pe masa CCR sta o adevarata bomba pentru tot ce inseamna sistem judiciar din Romania, o hotarare care ar putea avea drept consecinta blocarea pentru ani multi a activitatii tuturor parchetelor din Romania, de la cele de pe langa diferite instante, la ...
07:43

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Exclusiv Bomba de pe masa CCR: Explicatiile SRI despre interceptari

de 

Ioana Ene Dogioiu,

 Senior editor

Miercuri, 24 Februarie 2016, ora 07:43


Este vorba despre motivarea deciziei CCR, care a declarat neconstitutional articolul 142, al. 1, din Codul de Procedura Penala.

Acesta prevede ca: "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".

Obiectia CCR se refera la sintagma "alte organe specializate ale statului", care "nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii, intrucat nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor".

"Organele specializate" sunt, de fapt, SRI, care potrivit unei decizii CSAT din 25 martie 2008, clasificata, si Deciziei nr. 258/2008 a ANCOM, este unica institutia abilitata sa realizeze din punct de vedere tehnic interceptari telefonice legale, prin Centrul Tehnic pentru Securitate Nationala.

"Potrivit legislatiei actuale din Romania, organe de cercetare penala sunt numai Parchetele si cele ale Politiei. Serviciul Roman de Informatii nu are prin legea sa de functionare abilitati pentru a fi organ de urmarire penala", a explicat judecatorul CCR Mona Pivniceru pentru Q Magazine.

Judecatorul de camera preliminara care a trimis cauza la CCR (Incheierea din 19.05.2015, TMB, Sectia I penala, Dosarul 52586/3/2011) sustine insa ca "SRI doar efectueaza din punct de vedere tehnic interceptarea, consemnarea (inclusiv redarea) activitatii de supraveghere tehnica fiind efectuata de procuror sau organul de cercetare penala. In acest sens nu exista un sistem de supraveghere secreta, evaluarea probei fiind stabilita potrivit artibutiilor de organele judiciare".

SRI a explicat pentru Ziare.com, in urma unei solicitari facute in baza Legii informatiilor publice 544/2001, ce rol are serviciul in mod concret, in procesul de supraveghere tehnica realizata in baza art. 142 alin. 1 CPP:

"Activitatile ce tin de procesul de supraveghere tehnica pe care SRI le pune in aplicare la solicitarea expresa a organelor de urmarire penala, exclusiv in baza mandatelor de supraveghere tehnica emise de instantele competente, sunt indicate de art. 138 lit. a-d: interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta; accesul la un sistem informatic; supravegherea video, audio sau prin fotografiere; localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice".

SRI nu are acces la continutul informatiei interceptate la solicitarea procurorului decat daca "organele de urmarire penala solicita expres acest lucru, solicitare motivata in mod special de imposibilitatea de a pune in aplicare cu forte si mijloace proprii dispozitiile actului de autorizare emis de instanta competenta (in cazul in care discutiile sunt purtate intr-o limba straina pentru care uneori SRI este unica institutie din Romania care poate asigura traducerea autorizata). "

Asadar, in procesul de interceptare in baza mandatelor solicitate de procuror, dupa cum au explicat pentru Ziare.com surse judiciare, SRI realizeaza legatura tehnica dintre operatorii de telefonie si parchetul care solicita supravegherea.

Procurorul solicita supravegherea in baza mandatului emis de judecator sau cel mult 24 de ore fara acesta, iar SRI lanseaza tinta, fara ca operatorul sa stie, si trimite continutul direct parchetului care a solicitat supravegherea.

SRI realizeaza aceasta operatiune tehnica tot fara acces la continut si pentru alte servicii secrete, precum SIE sau DGIPI. SRI are acces la continut fara nicio aprobare oficiala doar in cazul interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala solicitate chiar de SRI.

Toata aceasta activitate tehnica este realizata prin intermediul unei aparaturi care, potrivit surselor consultate de Ziare.com, ar ocupa cateva TIR-uri, parte din ea realizata in interiorul SRI pentru a nu exista riscuri de securitate.

In premiera, SRI a precizat pentru Ziare.com cate persoane sunt implicate in procesul de supraveghere tehnica: "Avand in vedere faptul ca activitatile sunt in dinamica, iar alocarile de resurse umane vizeaza in egala masura activitatea de intelligence, cat si cea in beneficiul organelor de urmarire penala, e dificil de cuantificat exact numarul de persoane dedicate.

Cu toate acestea, apreciem ca aproximativ 1.000 de persoane sunt implicate in acest tip de activitati, care au avut ca rezultat, in anul 2015, circa 1 milion de pagini de redare.

In egala masura, dincolo de volumul activitatilor de redare, respectiv de cantitate, consideram ca esentiale sunt aspectele calitative care definesc activitatea Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, in special in ceea ce priveste asigurarea suportului pentru procesarea convorbirilor in limbi ori dialecte rare, instalari de tehnica in medii si locuri greu accesibile, crearea, prin Institutul de Tehnologii Avansate ori alte unitati din platforma tehnica, a unor mijloace tehnice customizate, adaptate la cerintele actului de autorizare, si - nu in ultimul rand - masuri sau filaje complexe in medii dificile si asupra unor tinte calificate si instruite contrainformativ."

In aceste conditii, ce se va intampla daca prin motivare CCR va decide ca SRI nu mai poate realiza partea tehnica a interceptarilor, dupa cum sugereaza Mona Pivniceru?

Cine va realiza in mod concret de a doua zi supravegherea tehnica in baza mandatului emis de judecator la solicitarea procurorului?

Din rapsunsul oficial al SRI intelegem ca nimeni: "Cu referire la interceptarea comunicatiilor, cu exceptia DNA, nicio alta structura a Ministerului Public nu dispune de efective specializate sau de tehnica necesara preluarii semnalului ulterior punerii in aplicare a masurilor autorizate."

Cand ar putea deveni parchetele apte din punct de vedere tehnic sa realizeze supravegherea tehnica fara SRI: "dupa ce isi vor dezvolta propriile capabilitati de natura tehnica si umana specializate in activitatile de supraveghere tehnica."

In cat timp? "Edificarea unui sistem de interceptare avand complexitatea si performantele celui dezvoltat, inclusiv cu sprijin partenerial extern, de SRI, ar putea dura mai multi ani, in conditiile identificarii unor importante resurse umane cu inalta specializare in domeniul IT si cunoscatori de limbi straine rare.

Data fiind complexitatea sistemului, e greu de facut o estimare exacta, dar apreciem ca, indiferent de marimea alocarilor bugetare pentru organele de urmarire penala in vederea achizitionarii si dezvoltarii ulterioare a sistemelor tehnice si a dispozitivului uman specializat, atingerea standardului actual de performanta si de eficienta s-ar putea realiza in aproximativ 8 - 10 ani.

De exemplu, in Franta, incepand cu anul 2006, s-a dispus infiintarea unei Platforme Unice privind Interceptarile Judiciare la nivel national. Proiectul se afla in curs de finalizare, in sensul ca, in prezent, Platforma unica nu este inca functionala pe intreg teritoriul Frantei", arata SRI in raspunsul oficial remis Ziare.com.

Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com ce inseamna practic "edificarea sistemului de interceptare".

DNA are deja un serviciu tehnic, deci ar avea nevoie de un sediu nou unde sa poata aduce tehnica de interceptare pe care ar urma sa o cumpere la licitatie, singurii furnizori interni posibili fiind, in principiu, UTI sau Teamnet al lui Sebastian Ghita. Ar trebui sa faca angajari masive, necesitati care inca nu au fost evaluate la nivelul structurilor teritoriale.

In cazul DIICOT, trebuie pornit de la zero, deoarece acest parchet nu are niciun fel de dotare tehnica.

In concluzie, daca va fi eliminat din procesul tehnic de supraveghere tehnica, SRI va realiza in continuare ca pana acum interceptari pe mandate de siguranta nationala, inclusiv pentru alte servicii secrete, dar nu ar mai putea fi implicat in niciun fel de supraveghere tehnica in cadrul anchetelor penale.

In lipsa dotarilor la nivelul parchetelor, asta ar duce la blocarea interceptarilor ani de zile, timp in care parchetele nu ar putea folosi in instanta nici macar interceptarile realizate de SRI in baza mandatelor de siguranta nationala.

Dar nu ar fi afectate doar interceptarile telefonice. SRI este implicat si in realizarea altor metode speciale de supraveghere prevazute de art. 138 CPP.

Din punctul de vedere trimis de Serviciul Roman de Informatii la solicitarea Ziare.com, ar fi afectate si supravegherea video, audio sau prin fotografiere, accesul la un sistem informatic, pentru care exista mandat emis de judecator in cadrul unor dosare penale la solicitarea procurorilor.

Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com ca parchetele nu dispun, de exemplu, de persoane specializate in filaj sau in montare de tehnica ambientala.

Am solicitat SRI sa precizeze care sunt modelele europene in materie de supraveghere tehnica realizata in cadrul anchetelor judiciare: "Restrictionarea cooperarii intre organele de urmarire penala si serviciile de informatii autohtone (nu doar SRI) este impotriva unor modele de operare la nivel euro-atlantic, unde, avand in vedere evolutiile situatiilor de securitate ori de criminalitate actuale, se pune foarte mare accent pe protejarea si dezvoltarea capabilitatilor investigative ale statelor, in mod special prin cooperare interinstitutionala (task force), respectiv reducerea redundantelor si, nu in ultimul rand, diminuarea alocarilor bugetare".

Ramane asadar de vazut cum isi va motiva CCR decizia de neconstitutionalitate. Daca judecatorii vor cere doar clarificarea sintagmei "organe specializate ale statului", chestiunea se poate rezolva rapid prin OUG.

Exista posibilitatea ca prin motivare CCR sa ceara ca pe viitor interceptarile sa nu mai fie cerute de procuror direct SRI, ci prin intermediul serviciului tehnic propriu, ceea ce ar avea un impact minim asupra DNA, dar semnificativ asupra DIICOT.

Exista insa si posibilitatea ca CCR sa arate in motivare ca SRI va fi eliminat complet din procesul de supraveghere la solicitarea procurorului, in baza mandatului emis de judecator, cu efectele previzibile de blocare a anchetelor aratate mai sus.

Un efect si mai grav ar putea fi pierderea tuturor probelor obtinute pana acum in baza art 142 CPP, dar si revizuirea hotararilor judecatoresti in care au existat interceptari.

Modul in care chestiunea art 142 alin 1 a ajuns pe masa CCR ridica la randul ei semne de intrebare si chiar suspiciuni de nelegalitate asupra carora Ziare.com va reveni.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre
Sursa:  
Ziare.com

EVITA ȘI JUAN PERON – TANGO ARGENTINIAN by Stelian Tănase — 24 Feb, 2016







  • EVITA ȘI JUAN PERON – TANGO ARGENTINIAN

    eva peron 3 

    La 24 februarie 1946 Juan Perón a fost ales președinte al Argentinei. Peronismul este un fenomen politic care nu a dispărut nici azi in Argentina, la decenii de la moartea inițiatorului, Juan Peron. Noul papă, Francisc, are in cariera sa o perioadă de cătiva ani cind a aderat la peronism. Juan Peron a fost și la București în anii 70 la invitația lui Nicolae Ceaușescu în perioada în care încerca să revină la putere la Buenos Aires.



    eva peron 1

    La 19 septembrie 1955, Juan Peron a fost inlăturat de la putere de o revoltă a armatei și marinei. Nici pînă azi Argentina nu este vindecată de “fenomenul Peron”- care poate că o are ca protagonistă mai mult pe Evita Peron, decit pe general. Era văduv la data putsch-ului. A plecat în exil, in Spania. În anii 70 s-a intors la Bunos Aires, ca președinte, și după un an a murit fiind succedat la putere de a doua lui soție și ea inlăturată un an mai tirziu tot de armată. Personajul esențial al dictaturii sale a fost 


     Evita Peron. A murit la 26 iulie 1952 la Buenos Aires, răpusă de un cancer, la numai 33 de ani. A fost un adevărat fenomen în ţara ei. Nici azi nu e uşor de clasificat cazul ei. Cine a fost de fapt. Un înger sau o prostituată. O femeie norocoasă şi onestă, sau una coruptă, ahtiată după glorie şi putere, o mare manipulatoare. Asupra Argentinei a lăsat urme care se resimt şi azi.
    Evita Peron (Duarte) venise de zece ani la Buenos Aires, hotărită să cucerească orașul cind l-a cunoscut pe Juan Peron. Suntem în anii 40 – cînd Europa și Asia erau devastate de război. Au fost pentru Argentina o perioadă de prosperitate, dar și de mari tensiuni politice. Oferea imaginea unei țări cuprinsă de pasiune, in pragul 

    eva peron 4unei revoluții sau a unui război civil. Sindicatele, armata, partidele de dreapta și de stînga își disputau cu fervoare și cu sorți schimbători suprematia.

    eva peron 11

    Juan Peron era o figură în ascensiune cind a cunoscut-o pe Evita, o starletă care frecventa mondenitățile căutîndu-și un soț care să o propulseze în elita societății argentiniene. Chimia dintre cei doi, amîndoi f. ambițioși, a funcționat perfect. Tandemul lor va trece repede de la condiția anonimatului, la vîrful puterii și a piramidei sociale. Juan Peron dă o lovitura de stat cu acoliții lui, sprijinit de Evita, și inaugurează un curent politic care va domina deceniile următoare. Chiar și cînd va pleca in exil, izgonit de adversarii săi peronismul a rămas la ordinea zilei în Argentina. E greu de înțeles cum și-au împărțit cei doi rolurile lor. Evita era o apariție fragilă, cei din jur simțeau nevoie să o protejeze. Realitatea este că era o femei puternică, manipulativă, capabilă să obțină ce dorea în toate împrejurările. Ahtiată după imagine, voia să fie iubită și să facă uitată condiția ei modestă, umilințele din tinerețe cînd își făcea loc în viața prin paturile bărbaților. Începuturile ei la Buenos Aires nu au fost prea glorioase. Pentru a supraviețui în societatea din Buenos Aires nu avea alte atuuri decît pe ea insăși. Aparenta ei de fragilitate a ajutat-o. Nimeni nu a ghicit adevărata ei natură cu excepția lui Juan Peron, care și-a luat-o ca partener în aventura lui politică. A dovedit apoi în cercurile puterii o voință puternică și s-a impus.
    In jurul Evitei Peron, ajunsă prima dnă a țării, s-a organizat repede un adevărat cult. E greu azi de știut dacă era demagogie, propagandă pentru ea insăși și soțul ei. Sau era doar corupție și minciună. Nu a fost nevasta care stă în 



    eva peron 9 
    eva peron


    umbră a dictatorului. A jucat rolul important în Argentina. Și-a creat o Curte în care forfoteau oamenii cei mai bogați și influenți, militari și civili. Avea o f mare influență asupra lui Juan Peron.  A inițiat spitale, școli, biserici, ajutoare pentru săraci. Vorbea la mitinguri cu zeci de mii de participanți, la radio, dădea des interviuri in presă.

    Era mereu prezentă. Făcea politică, l-a sprijinit pe Peron, a fost foarte amestecată în afacerile de stat argentiniene. S-a folosit de popularitatea ei pentru a susține puterea lui Juan Peron atunci cînd era contestat. Evita era adorată, tratată ca o zeitate. Falsă, confecționată de propagandă în era cinematografului și a radioului, a presei de mare tiraj ? Sau una adevărată ? Controversele nu au încetat nici azi.
    A murit foarte tinără, răpusă de un cancer, la numai 33 de ani. Agonia si moartea ei au fost ultimul spectacol, intens mediatizat, dat în sprijinul lui Juan Peron, aflat în campanie electorală.
    (Fișă de roman – Partida de vinatoare ) 

     STELIAN TANASE

    Copyright www.stelian-tanase.ro
    FOTO bizgovsoc2.Worldpress.com

    https://silethismillennium2019.blogspot.com/

    Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima