Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Preşedintele Klaus Iohannis a fost aspru criticat
pe pagina de Facebook, după ce miercuri seară a declarat că cei de la la
ANAF au avut o „abordarea heirupistă“, considerată „nepotrivită, dacă
nu discutabilă“.
Astazi Curtea Constitutionala a decis ca sintagma "ori de alte
organe specializate ale statului", din cuprinsul dispoziţiilor art.142
alin.(1) din Codul de procedură penală, este neconstituţională. In baza
acestei prevederi din CPP procurorii delegau SRI-ului sa puna in
executare mandatele de supraveghe tehnica, desi SRI-ului ii este
interzis prin lege sa efectueze "acte de urmarire penala".
In urma acestei decizii a CCR
procurorii nu vor mai putea delega SRI-ului sa asculte telefoane.
Problema acum este ca, in conformitate cu o decizie clasificata a CSAT,
SRI a fost desemnata singura autoritate din Romania care poate asculta
telefoane, deci in afara de SRI nu mai poate nimeni asculta telefoane in
Romania. Cel putin nu legal. Ramane de vazut cine va asculta telefoane
pentru infractiuni de drept comun. In urma acestei decizii a CCR, SRI va putea pune in executare
numai mandate ce tin de siguranta nationala si nu pentru infractiuni de
drept comun. Curtea a constatat că textul criticat contravine
prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora
România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile
fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma
supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei
norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii,
întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele
specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin
mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de
intruziune în viaţa privată a persoanelor. I.Plenul
Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din
Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere
excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din
Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1)
Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca
aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de
lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe
specializate ale statului.” În urma deliberărilor,
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”
din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură
penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat
contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3)
conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi
libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea,
sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente
unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi
previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine
care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze
măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un
grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia
este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere
ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea
Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală . II. În
ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în
temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea
nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a
luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor
art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, care au următorul
conținut: „(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă: […] d) o măsură educativă.” În
urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a
admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile
art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală sunt
constituţionale în măsura în care se referă numai la măsurile educative
neprivative de libertate. Curtea a reținut că dispozițiile de lege
criticate contravin principiului statului de drept - consacrat de
prevederile art.1 alin.(3) din Constituție - în componentele sale
referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor,
întrucât obligă instanţa ca, la momentul soluţionării acţiunii penale în
fond, să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat
preventiv chiar şi atunci când pronunţă o măsură educativă privativă de
libertate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se
comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței
care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoriei Chișineu
Criș. Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor
pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în
cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Președintele
Klaus Iohannis a recunoscut miercuri seară la TVR că alocațiile
copiilor cetățenilor români care muncesc în străinătate vor fi tăiate
dacă aceștia vor rămâne în România. Toate aceste lucruri trebuie făcute,
a spus preşedintele la postul public de televiziune. Aceasta decizie va
fi discutată joi şi vineri la Bruxelles la Consilliul European, iar
declaraţiile şefului statului român indică că
Iohannis
nu-si va duce mandatul pina la capat. De azi nu mai e presedintele
Romaniei, e doar protectorul unui grup infractional organizat. Si asta
nu poate sa dureze pina in 2019, scrie jurnalistul Robert Turcescu după
ce președintele Klaus Iohannis a criticat ANAF și a luat apărarea
Antenei 3. CITIȚI ȘI: Iohannis critică ANAF pentru acțiunea împotriva
Antenei 3 E Mai multe detalii...
Organizaţia
teroristă Stat Islamic nu recrutează numai luptători sau potenţiali
atentatori sinucuigaşi. Grupul este foarte activ şi în atragerea de
tineri calificaţi, după cum arată o anchetă a ziarului francez Le
Figaro, transmite Radio France Internationale. Vin din Franța, din
Tunisia, din Australia. Sunt doctori, ingineri sau experţi în
administraţia publică. Sunt cei care au răspuns apelului Daech, care
caută Mai multe detalii...
După
declarația președintelui Klaus Iohannis în care a denunțat abordarea
ANAF în cazul trustului Intact drept „heirupistă”, internauții l-au
criticat pe șeful statului. Mai mult,...
Președintele
Klaus Iohannis a recunoscut miercuri seară la TVR că alocațiile
copiilor cetățenilor români care muncesc în străinătate vor fi tăiate
dacă aceștia vor rămâne...
Iohannis
nu-si va duce mandatul pina la capat.De azi nu mai e presedintele
Romaniei, e doar protectorul unui grup infractional organizat. Si asta
nu...
La
Spitalul Judeţean din Pitești au murit 6 persoane în doar 13 zile.
Ultima victimă, miercuri dimineață, scrie Universul Argeșean. Un alt
bolnav se află...
Marian
Vanghelie, primarul suspendat al sectorului 5 datorită trimiterii sale
în judecată într-un dosar de corupție, a început să strângă semnături
pentru a candida ca...
Președintele
Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că abordarea ANAF în cazul
televiziunilor Antena Group este "heirupsită", "nepotrivită". "Eu cred
că ați ajuns într-o situație neplăcută...
Organizaţia
teroristă Stat Islamic nu recrutează numai luptători sau potenţiali
atentatori sinucuigaşi. Grupul este foarte activ şi în atragerea de
tineri calificaţi, după cum arată...
Filiala
de la Chişinău a grupului media Sputnik lansează un serviciu de ştiri
şi analize în limba română, destinat publicului din Republica Moldova şi
România,...
16.12
Plenul Camerei Deputaților a aprobat miercuri cererea DNA pentru
încuviințarea reținerii deputatului minorităților Nicolae Păun. 15.12
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, cererea DNA...
Paul
Silviu Anghel, director general la Autoritatea Națională pentru
Protecția Consumatorului (ANPC) este acuzat că își face campanie
electorală prin șantaj în sectorul 5, indică...
Continuarea bombardării pozițiilor kurzilor sirieni riscă să
acrediteze ideea potrivit căreia participarea Turciei la coaliția
împotriva Statului Islamic nu este decât un alibi pentru a împiedica
emergența unui kurdistan sirian autonom. Succesele militare ale regimului de la Damasc, susținut de Moscova,
și avansul forțelor kurde în guvernoratul Azaz (la nord de Alep) riscă
să scoată Turcia de pe terenul sirian. Bombardamentele efectuate de
armata turcă asupra pozițiilor kurde, găzduirea unor aeronave
militare saudite la baza de la Incirlik și închiderea punctelor de
frontieră în fața celor câtorva zeci de mii de refugiați din Alep
reprezintă încercările disperate ale Ankarei de a nu rămâne simplu
spectator la jocurile din Siria. Condamnarea bombardamentelor turce atât de către Departamentul de
Stat, cât și de Ministerul francez al Afacerilor Externe arată că
Ankara este izolată și de propriii aliați occidentali. Mai mult,
strategia Ankarei riscă să adâncească și mai mult clivajele din
interiorul țării, cu consecințe asupra climatului politic, dar și a
economiei turce. Să amintim și că prezența Siriei și relațiile cu
așa-numita „opoziție siriană“ au determinat (potrivit unui studiu OCDE
dat publicității în ianuarie a.c.) o creștere a economiei informale în
Turcia (30% din PIB). Este uimitor cum premierul Ahmet Davutoğlu, bun
cunoscător al geopoliticii, nu aduce niciun fel de nuanțe în strategia
domnului Recep Tayyp Erdoğan! În acest moment, singurul aliat al
Turciei pe dosarul sirian este Arabia Saudită și singurul element de
presiune față de Uniunea Europeană este reprezentat de cele câteva milioane de refugiați. Pentru a-l parafraza pe marele Talleyrand, uciderea unor militari
kurzi este mai mult decât o crimă, este o greșeală care va fi plătită
scump de Turcia. Continuarea bombardării pozițiilor kurzilor sirieni
riscă să acrediteze ideea potrivit căreia participarea Turciei la
coaliția împotriva Statului Islamic nu este decât un alibi pentru a
împiedica emergența unui kurdistan sirian autonom. Din nefericire, însă, pentru strategii de la Ankara, kurzii sirieni
(între 2 și 2,5 milioane; 15% din teritoriul sirian; kurzii controlează
70-80% din zona frontalieră cu Turcia) au devenit aliați atât ai
Washingtonului, cât și ai Moscovei și un element de bază în orice
strategie postconflict în Orientul Mijlociu. Încă din decembrie 2014,
Statele Unite aprovizionează milițiile kurde siriene cu armament și
muniție. La începutul lunii, emisarul special american pentru lupta
împotriva Statului Islamic, Brett McGurk, s-a aflat alături de diplomați
francezi și britanici la Kobané pentru a purta discuții cu
reprezentanții kurzilor sirieni. A fost prima vizită a unui reprezentant
al guvernului american de la declanșarea războiului civil, în
primăvara lui 2011. Deschiderea unei reprezentanțe diplomatice permanente a kurzilor
sirieni la Moscova și declarațiile SUA în favoarea participării kurde
la negocierile de la Geneva arată că emergența unei entități kurde
autonome, pe modelul celei existente în Irak, este o doar o chestiune
de timp. Turcia se va afla atunci în cel mai dificil context strategic
de după proclamarea republicii: între o Rusie ostilă în Nord și în
Siria (un diplomat al unei țări arabe învecinate cu Siria îmi spunea
recent că Rusia este acum considerată „țară vecină“), un
kurdistan sirian aflat de-a lungul frontierei, beneficiind de o largă
autonomie, aflat în strânse relații cu PKK (Partidul Muncitorilor din
Kurdistanul turc) și susținut de comunitatea internațională, în
relații reci cu Israelul (pe 26 ianuarie a.c., aflat în vizită în
Grecia, ministrul israelian al Apărării a acuzat Turcia că
achiziționează în continuare petrol de la Statul Islamic) și cu un
Iran curtat de marile capitaluri occidentale și sponsor al regimului
de la Damasc.
