Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

sâmbătă, 13 februarie 2016

Domnule Victor Viorel Ponta, aţi favorizat binomul infracţional Niky Scorpion-Mădălin Voicu? - 13 Feb, 2016


ULTIMA ORĂ

Ultima Oră


Când îşi va mai da cu părerea pe Facebook, micuţul Che Guevara ar trebui să ne explice – pe lângă gargariselile săptămânale şi delaţiunile referitoare la rivali...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

Papa Francisc si Patriarhul Kirill - mesajele dupa intalnirea istorica de la Havana


Ziare.com
Actualitate
Papa Francisc si Patriarhul Kirill - mesajele dupa intalnirea istorica de la Havana

08:50 - Papa Francisc si Patriarhul Kirill - mesajele dupa intalnirea istorica de la Havana

Principalele puncte ale declaratiei comune semnate de Papa Francisc si de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, la finalul primei intalniri intre liderii celor mai mari confesiuni crestine...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

Economia Greciei a reintrat in recesiune


Ziare.com
Actualitate
Economia Greciei a reintrat in recesiune

09:46 - Economia Greciei a reintrat in recesiune

Economia Greciei a reintrat in recesiune, cu o scadere a PIB de 0,6% in trimestrul al patrulea, urmand unei contractii a activitatii economice de 1,4% in precedentele trei luni, potrivit Bloomberg....
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

EXCLUSIV/ Dezvăluirile explozive ale unui fost Șef Informativ-Operativ din SRI: Genți de bani CĂRATE în pădurea Băneasa, la sediul SRI, Coldea și Maior ȘTIAU/ Implicată o mare companie germană

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


EXCLUSIV/ Dezvăluirile explozive ale unui fost Șef Informativ-Operativ din SRI: Genți de bani CĂRATE în pădurea Băneasa, la sediul SRI, Coldea și Maior ȘTIAU/ Implicată o mare companie germană

  • Home

  • Dezvaluiri

  • EXCLUSIV/ Dezvăluirile explozive ale unui fost Șef Informativ-Operativ din SRI: Genți de bani CĂRATE în pădurea Băneasa, la sediul SRI, Coldea și Maior ȘTIAU/ Implicată o mare companie germană

EXCLUSIV/ Dezvăluirile explozive ale unui fost Șef Informativ-Operativ din SRI: Genți de bani CĂRATE în pădurea Băneasa, la sediul SRI, Coldea și Maior ȘTIAU/ Implicată o mare companie germană
Facebook167TwitterGoogle+EmailDeliciousNewsVineDiggWhatsAppRedditLinkedInGoogle GmailOutlook.comYahoo MailPrintdistribuie
 
Un fost de șef Grupare Sectoare informativ-Operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI face dezvăluiri explozive.
Este vorba de colonelul în rezervă Daniel Dragomir, care a fost arestat la cererea DNA anul trecut și mai apoi eliberat, în prezent aflat în proces.
Grupare Sectoare informativ-Operative este simbolul operativ al operațiunilor cheie din SRI. Adică se ocupă de informativ, dar și de partea operativă. Este secțiunea cheie a Serviciului Român de Informații (SRI).
Dragomir afirmă într-o postare vineri noaptea pe facebook că a existat o luptă între agențiile de PR și publicitate controlată de SRI pentru a pune mâna pe unul de cele mai mari contracte de publicitate și rebranding din România: transformarea Romtelecom în Telekom.
 
telekom_schneller 

Colonelul SRI se referă la contractul pentru implementarea brandului Telekom în România, parte a celebrei companii germane T Mobile asociată cu compania elenă OTE în ceea ce a fost Romtelecom.
El afirmă că ar fi fost cărate genți de bani în pădure, trimitere la Pădurea din Băneasa, unde se află sediul SRI.

d1 

Incep sa imi amintesc, usor, usor, ca in ceata....de anumite discutii purtate de conducerea SRI la acea vreme (domnul director Maior si prim adjunctul Coldea), precizează Dragomir.

d2 

Si discutii aprinse cu domnul Chiritoiu si unele mai "under the table" cu domnul Valentin Mircea (adjunct in acea vreme la Consiliul Concurentei, acum Sef al Corpului de Control al domnului Ciolos)...Discutii aprinse intr-o duminica seara..cum facem noi, sa f.....em toate agentiile de media ca Patria a priori sa (luati cu ghilimele desigur "castige contractul de la Telekom")...Dupa frigul indurat anul trecut...Flash-urile de memorie...ciudat..survin asa repede..Pe cat reusesc sa imi amintesc gentile de bani carate la "padure"..., mai afirmă fostul colonel SRI.

POSTAREA  LUI DANIEL DRAGOMIR:

Ca tot suntem intr-o zi de sambata...care nu este afectata de vreo predictie premonitorie..
Si ca tot promiteam ca o sa imi amintesc de zile mai bune...
Incep sa imi amintesc de o lupta intre agentiile de PR si publicitate dintru sfarsitul anului 2012... Tamam cand plecam eu de la guvern..
Incep sa imi amintesc, usor, usor, ca in ceata....de anumite discutii purtate de conducerea SRI la acea vreme (domnul director Maior si prim adjunctul Coldea),
Vag, dar foarte vag (cred ca sunt inregistrari pe tema asta care or sa ma ajute... God knows) ..
Si discutii aprinse cu domnul Chiritoiu si unele mai "under the table" cu domnul Valentin Mircea (adjunct in acea vreme la Consiliul Concurentei, acum Sef al Corpului de Control al domnului Ciolos)...
Discutii aprinse intr-o duminica seara..cum facem noi, sa f.....em toate agentiile de media ca
Patria a priori sa (luati cu ghilimele desigur "castige contractul de la Telekom")...
Dupa frigul indurat anul trecut...
Flash-urile de memorie...ciudat..survin asa repede..
Pe cat reusesc sa imi amintesc gentile de bani carate la "padure"...
Noroc ca nu e...Tuesday...
Dragomir a fost arestat în decembrie 2014 și trimis în judecată de DNA.
Facebook167TwitterGoogle+EmailDeliciousNewsVineDiggWhatsAppRedditLinkedInGoogle GmailOutlook.comYahoo MailPrintdistribuie
Dezvaluiri


Autor:

By la Niciun comentariu:

Scurtă revistă a presei : Flux24 - 13 februarie 2016




Flux 24



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

vineri, 12 februarie 2016

Polițiștii din Constanța confiscă aproape o tonă de carne expirată, de l...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

Pădurea spânzuraţilor, varianta „misterioasă“ - Bujor T. Ripeanu

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Pădurea spânzuraţilor, varianta „misterioasă“

Bujor T. Ripeanu

2016-02-09

Cultura


DE ACELASI AUTOR

„Pădurea spânzuraţilor a fost «torturat» şi «dezmembrat» în 1971, această versiune scurtă fiind prezentată şi la Cannes, în 2007.“ (Liviu Ciulei)

Anul 1965 este, pentru artistul emerit Li­viu Ciulei, anul unei victorii artistice de­pline; cel de-al treilea lungmetraj – poate singurul proiect drag lui dus până la capăt, din păcate şi ultimul – prinde chip după un lung travaliu, intens şi rodnic. La 29 mar­tie 1963, Pădurea spânzuraţilor in­tra­se în producţie; la 29 decembrie 1964 era predată copia standard. În 1965, cel care fu­sese considerat „un duşman înrăit adu­când statului pierderi de multe mi­li­oa­ne“, „ale cărui realizări dezvăluie in­flu­en­ţe străine sau duşmănoase realismului socialist“, „care face parte din marea bur­ghezie şi nu va putea fi niciodată de acord cu ideologia marxistă“ este scos tem­porar de sub urmărirea Securităţii în­ce­pută cu 10 ani în urmă şi dosarul lui închis (v. Arhiva CNSAS, DUI 256686).

Prezentat în premieră, la Sala Mare a Pa­la­tu­lui, la 16 martie 1965, Pădurea spân­zu­ra­ţilor este încununat în acelaşi an cu ma­rele premiu al Festivalului Naţional de la Ma­ma­ia şi, la Cannes, cu premiul pentru regie.
 
La peste patru decenii de la pre­zentarea la Cannes, în 2007, ace­laşi festival programează, în ci­clul Cannes Classics, o premieră omagială a filmului. Titlurile aces­tui program făceau parte din pachetul de filme pe care fundaţia „World Cinema Foun­­dation“ (WCF), condusă de Martin Scor­sese, le alesese, la propunerea cine­ma­tecilor din întreaga lume, pentru a le în­cadra într-un ambiţios program de res­taurare a capodoperelor cinematografului mondial; programul era finanţat de către Fundaţie şi făcea publice, în acel an, pri­mele rezultate ale muncii efectuate în di­verse laboratoare specializate. Comunicatul WCF la conferinţa de presă din 22 mai pre­ciza că printre filmele proiectate se află şi Pădurea spânzuraţilor: „A restored ex­tract of the film will be screened. Work is currently in progress under the auspices of Anca Mitran of the National Film Ar­chive of Romania and will be completed in 2008 with support and technical skill provided by WCF“.

23 mai 2007, sala „Luis Buñuel“, Cannes: este proiectat filmul Pădurea spân­zu­ra­ţi­lor. În programul manifestării se men­ţio­nează că se prezintă o copie de 158 de mi­nute („restauration depuis le négatif par les Archives Nationales de Film Rou­ma­nie, Anca Mitran“). Pe invitaţia înmânată celor prezenţi la proiecţie durata este de ... 110 minute!

Prezent la Cannes, Victor Rebengiuc des­crie evenimentul în volumul Victor Re­bengiuc, omul şi actorul, Ed. Humanitas, 2008: „La Cannes Classics am fost invitaţi Ciulei şi cu mine. Din cauza problemelor de sănătate Liviu n-a putut să vină şi atunci a recomandat-o pe Mariana. S-a întâmplat însă un lucru extrem de ciudat (...); s‑a proiectat filmul şi, spre mirarea noastră, Mariana nu era în film: secvenţa era tăiată [secvenţa întâlnirii Bologa–Mar­ta în oraşul natal al eroului, care acoperă în întregime bobina 12 a versiunii de au­tor, n.n.], ca şi altele de altfel. A fost foar­te neplăcut, mai ales că ea a fost invitată pe scenă să prezinte filmul alături de mi­ne (...). Liviu s‑a supărat din cauza aces­tui incident“.

Anterior evocării de mai sus, ecourile „la cald“ ale acestei ciudate întâmplări pă­trun­seseră în presa românească – parţial în re­portajul Magdei Mihăilescu („Pădurea spân­zuraţilor“ într-o derutantă copie de lu­cru, în Gândul, 25 mai 2007) şi mai ales în interviurile-anchetă publicate de Iulia Bla­ga („Pădurea spânzuraţilor“, ciopârţită, în România liberă, 2 iulie 2007). Cităm de aici fragmentar opiniile lui Liviu Ciulei, ca­re exprimau nu doar reacţia sa la ceea ce aflase că avusese loc la Cannes, cât şi cons­ternarea faţă de punerea în circulaţie, cu imensă neglijenţă, a unei copii neau­to­ri­zate de autor şi promovarea unor obscure tentative de restaurare a filmului în­tre­prin­se la Bucureşti:

„LC – La Cannes s-a întâmplat un lucru ex­trem de ciudat. Filmul meu ţine 158 de minute, durată care era trecută în ca­ta­logul festivalului, dar pe invitaţia pentru spectacol erau trecute 110 minute...

IB – Aţi întrebat ce s-a întâmplat?

LC – Am fost la CNC, unde a venit şi doam­na Anca Mitran [n. red. – directorul ANF], şi am întrebat cum de există această copie de 110 minute pe care eu n-am văzut-o în viaţa mea. Cine a făcut-o? Cine a tăiat din filmul meu? Anca Mitran mi-a spus că nu ştie şi că negativul acestei copii de 110 minute e singurul ne­gativ al filmului care există în arhivă. Deci în 1971, sau mai devreme, s-a tăiat negativul original al filmului, iar res­tu­rile tăiate din el nu se ştie unde sunt. (...) Eu în 1971 eram în ţară. De ce n-am fost înştiinţat că s-a făcut o variantă scurtă? Cine a făcut varianta scurtă şi de ce va­rianta scurtă a fost executată prin tăi­e­rea negativului original, care nu trebuie atins niciodată? Asta este toată tra­ge­dia...

IB – Dar CNC-ul sau ANF-ul de ce nu v-au spus înainte de Cannes de copia scurtă?

LC – Întreabă-mă să-ţi spun. Nu am pri­mit nici un telefon de la nimeni. Când m-am dus la CNC, i-am telefonat domnului Bur­lac şi mi-a spus că a solicitat varianta scurtă. «Păi, de ce?, am spus. La Cannes se prezintă filmele aşa cum au luat pre­miile, în original.» «Am crezut că e mai bine, ca să nu plece lumea din sală», a spus Dan Burlac.“

După discuţiile purtate la CNC în anii 2007-2008 de către regizor (însoţit de fiul său Thomas) cu preşedintele Eugen Şer­bănescu – pertractări la care participă şi di­rectorul ANF –, Liviu Ciulei e obligat să su­bli­nieze ideea că versiunea scurtă, ne­au­to­ri­zată, a filmului său, cu care nu a fost ni­cio­dată de acord, nu mai trebuie di­fu­za­tă vreo­dată şi că prioritară este corecta şi ur­genta restaurare a materialelor originare.

În ce moment a aflat autorul despre exis­tenţa unei asemenea versiuni este mai pu­ţin important, dar poziţia sa faţă de „in­ge­rinţele care au compromis trama şi idea­tica filmului“ reiese limpede din relatările lui Virgil Petrovici, care (în anii 2000-2001) pregătise în strânsă relaţie cu re­gizorul cartea dedicată filmului:               

„În urma unei solicitări, pe piaţa inter­naţională a circulat – din fericire, doar vremelnic – o variantă redusă cu o oră fa­ţă de durata filmului original. Această ver­siune, încropită sau ciopârţită, cum o caracterizează regizorul, dublată într-o engleză aproximativă, s-a făcut din nişte considerente strict comericale, dar pă­gu­boase sub toate aspectele şi fără în­cu­viin­ţarea autorului filmului. (...) Comparând foaia de montaj a acestei variante în 12 bo­bine faţă de 18 bobine, cât are filmul, se poate afirma că nemulţumirea lui Li­viu Ciulei este întru totul întemeiată. Prin eliminările făcute şi tăieturile de mon­taj neinspirate, relaţiile dintre per­sonaje, stă­rile lor sufleteşti, atitudinile şi ac­ţiu­ni­le acestora devin uneori ne­mo­ti­va­te, al­te­ori chiar ilogice.“ (Virgil Petrovici, „Pă­du­rea spânzuraţilor“, un film de Liviu Ciu­lei, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002, p. 24-25).

După cum se constată, se prefigura încă de atunci ipoteza că scurtarea filmului fu­se­se destinată comercializării pe piaţa in­ter­naţională a unor versiuni dublate în di­ver­se limbi străine. Este posibil însă că, oda­tă cu tăierea brutală a negativului pen­tru aceste versiuni (încă nu se ştie nici azi cu precizie unde, de către cine şi cu apro­barea cui s-a produs acest masacru), co­piile pozitive obţinute, mai scurte cu circa 48 de minute faţă de versiunea originală, desemnate iniţial numai difuzării filmului în străinătate, să fi fost utilizate şi în Ro­mânia, chiar dacă la Cinematecă se pro­iec­ta numai versiunea lungă. Un Raport cu privire la producţia de filme artistice de lung metraj, 1949-1982 întocmit de Ro­mâ­nia Film pentru CCES, pe baza datelor fur­nizate de ANF, menţionează că filmul poa­te fi vizionat în copii de 4.005 şi 3.870 m. Aceste lungimi, împreună cu precizarea că este vorba despre „versiuni diferite ca mon­taj şi lungime de versiunea de autor de 4.531 m aprobată de acesta“, le-am con­semnat şi eu în repertoriul Filmat în Ro­mânia (2004). Aceasta nu era doar o precizare pedantă, ci avea în vedere rea­li­tăţi de care mă lovisem anterior în ac­ti­vitatea curentă: în 1999, ca director al Ar­hivei, cu ocazia organizării Festivalului Al­pe Adria de la Trieste, animatorul acestuia, criticul şi istoricul de film Sergio Germani, care fusese la Bucureşti pentru selectarea fil­melor, precizează insistent că, pentru pro­iecţia din Italia, doreşte copia de 18 bo­bi­ne, cea conformă versiunii prezentate la Cannes în 1965 şi nimic altceva. Şi aceas­ta a fost versiunea prezentată la Trieste!

După o proiecţie la Cinematecă, în preziua prezentării la Can­nes, Ciulei îşi mărturiseşte de­za­măgirea faţă de copia vi­zio­nată; reporterul (sau poate chiar regizorul?) adaugă: „Mâine în Festival va rula însă o copie recondiţionată de Ar­hi­va Naţională de Filme“. (cf. artline.ro). Dar peste patru ani, cu prilejul unei pro­iecţii la Muzeul Ţăranului Român a fil­mu­lui – tot nerestaurat, regizorul îi declara lui Mihai Fulger: „Pădurea spânzuraţilor a fost «torturat» şi «dezmembrat» în 1971, această versiune scurtă fiind prezentată şi la Cannes, în 2007. Din nefericire, pro­iectul de restaurare a negativului la Ci­ne­mateca din Bologna, care trebuia să fie fi­nanţat de către WCF a lui Martin Scor­sese, a fost amânat“ (Observator Cult­u­ral, ianuarie 2011).

Se irosiseră patru ani de când cel care mij­lo­cise prezentarea filmului la Cannes în 2007, producătorul Dan Burlac, men­ţio­nase că filmul urma să fie restaurat „în­ce­pând din toamnă“. Alţi opt ani s-au îm­plinit acum, din momentul în care CNC şi ANF, ca deţinători ai bunurilor de pa­tri­mo­niu de a căror conservare şi restaurare răs­pund fără a fi nevoie de niciun fel de se­si­za­re, nu au întreprins nimic pentru a de­bloca situaţia. În primul rând, prin in­ter­ven­ţie directă la Fundaţia americană care îşi asumase iniţial finanţarea restaurării, la Cineteca din Bologna, care făcuse toate de­mersurile - inclusiv prin trimiterea unui spe­cialist la Bucureşti pentru a examina ma­terialele existente necesare lucrărilor de laborator; prin scoaterea de sub un inex­plicabil embargo a corespondenţei pur­tate cu aceste două instituţii de către CNC în timpul mandatului lui Eugen Şer­bă­nes­cu şi ANF (mandatul Ancăi Mitran), cât şi de către regizorul Liviu Ciulei şi pro­du­că­torul Thomas Ciulei. Numai astfel se va pu­tea şti din ce cauze a fost blocată res­tau­rarea filmului, ce este cu acel „extract“ res­taurat anunţat în comunicatul WCF, care sunt costurile actuale ale operaţiei şi cine va asigura acum finanţarea...; din acel mo­ment, se va putea trece definitiv la adop­tarea soluţiei optime, punându-se în mişcare, implacabil, mecanismul de fi­nan­ţare şi operaţiile competente de restaurare a operei. Recenta decizie a lui Thomas Ciu­lei, făcută publică prin mass-media, de a nu mai permite prezentarea Pădurii spân­zu­raţilor scoate în bună măsură filmul din circuitul public. Vedea-vom în întreaga sa splendoare, până în toamna lui 2016, când se împlinesc cinci ani de la trecerea în eternitate a cineastului, filmul pe care mulţi îl consideră o capodoperă a ci­ne­matografiei naţionale?
By la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima