Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Soros: “UE și Rusia lui Putin se află într-o cursă contra-timp. Cine se prăbușește primul”
Tudor Despina
2016-02-11
International
Vladimir Putin nu e un aliat al Occidentului în lupta împotriva
Statului Islamic, susține George Soros. Rusia este o amenințare mai mare
decât Daesh, iar Vestul greșește când crede că se poate baza pe
ajutorul Moscovei în lupta antiteroristă.
Interesul lui Vladimir Putin nu e acela de a combate amenințarea
teroristă alături de Statele Unite și Uniunea Europeană, crede George
Soros. Liderul rus urmărește însăși dezintegrarea UE, iar cea mai bună
cale de a face asta este să inunde Uniunea cu refugiați sirieni, scrie
Soros într-un editorial pentru Project Syndicate.
“Putin e un tactician înzestrat, dar nu e un gânditor
strategic. Nu sunt motive să credem că a intervenit în Siria pentru a
agrava criza refugiaților din Europa. (...) Dar odată ce a văzut
oportunitatea de a accelera dezintegrarea Uniunii Europene, Putin a
folosit-o. El și-a mascat intenția prin apeluri la cooperare împotriva
unui inamic comun, Statul Islamic. A urmărit o abordare similară în
Ucraina, semnând acordurile de la Minsk, fără să aplice prevederile. E greu de înțeler de ce liderii din SUA și UE îl cred pe Putin pe
cuvânt în loc să îl judece prin comportamentul său. Singura explicație
pe care o găsesc e că politicienii democrați caută să-și asigure
publicul de care depind prin zugrăvirea unei imagini mai favorabile
decât e în realitate. Adevărul e că Rusia lui Putin și Uniunea Europeană
sunt angajate într-o cursă contra-timp: întrebarea e care dintre cele
două se va prăbuși prima. Regimul Putin are în față un posibil faliment de stat în 2017,
când mare parte din datoriile internaționale ajung la scadență, iar
tulburări politice pot erupe mai curând de atât. Popularitatea lui
Putin, care rămâne ridicată, se bazează pe un calcul social prin care
guvernul livrează stabilitate financiară și o creștere lentă dar
constantă a nivelului de trai. Sancțiunile Occidentului, dublate de
declinul abrupt al prețului petrolului, vor forța regimul să eșueze pe
ambele planuri. (...) Cel mai eficient mod prin care Rusia lui Putin poate evita
colapsul este să cauzeze colapsul UE mai repede de atât. O Uniune care
se destramă nu va fi capabilă să mențină sancțiunile impuse Moscovei ca
urmare a incursiunii din Ucraina. Din contră, Putin va fi capabil să
atragă beneficii economice considerabile prin divizarea Europei și
exploatarea conexiunilor comerciale și a partidelor anti-europene pe
care el le-a cultivat cu atenție. Așa cum se prezintă lucrurile, UE se îndreaptă spre dezintegrare.
De la criza financiară din 2008 și salvarea Greciei, Uniunea a învățat
cum să se descurce de la o criză la alta. Dar astăzi se confruntă cu
cinci sau șase crize simultan, ceea ce se poate dovedi a fi prea mult.
Cum bine a prevăzut Merkel, criza migrației are potențialul de a
distruge UE. Când un stat sau o asociație de state se află în pericol grav, e
mai bine ca liderii săi să confrunte realitatea dură decât să o ignore.
Cursa pentru supraviețuire pune UE și Rusia lui Putin față în față.
Statul Islamic prezintă o amenințare pentru ambele, dar nu trebuie
supraestimat. Atacurile lansate de teroriștii jihadiști, oricât de
terifiante ar fi, nu pot fi comparate cu amenințarea care emană din
Rusia. Statul Islamic (și Al Qaeda înaintea sa) au reperat călcâiul lui
Ahile al civilizației Occidentale – frica de moarte - și a învățat să îl
exploateze. Prin întreținerea unei islamofobii latente în Vest și
inducerea publicului și a guvernelor să trateze musulmanii cu
suspiciune, teroriștii speră să convingă tinerii musulmani că nu există
alternativă la terorism. Odată înțeleasă această strategie, e un simplu
antidot: refuzul să te comporți așa cum vor inamicii tăi să o faci. Amenințarea care emană din Rusia lui Putin va fi dificil de
contracarat. Eșecul de a recunoaște acest fapt va face misiunea și mai
dificilă”,argumentează George Soros.
- stire actualizata la ora 10:55, 12 februarie 2016
Caracatița financiară din spatele șefului demis al ANAF
Gelu Diaconu
era reprezentantul unor grupuri de interese politico-economice, fiind
de-a lungul timpului apropiat de personaje precum Dan Radu Rușanu,
Daniel Chițoiu, Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta sau Gabriel Oprea. Premierul
Dacian Cioloș l-a demis ieri pe președintele Agenției Naționale de
Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Diaconu, au declarat surse
guvernamentale, iar în locul său a fost numit Daniel Diaconescu. Acesta
din urmă a fost șef al Direcției Finanțe din cadrul instituției. De
asemenea, Dacian Cioloș l-a demis și pe vicepreședintele ANAF, Mihai
Gogancea-Vătășoiu. Diaconu și Gogancea-Vătășoiu sunt urmăriți penal
pentru favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu cu obținere de
foloase necuvenite pentru sine sau altul, în dosarul parlamentarilor
Mădălin Voicu şi Nicolae Păun în care DNA îi acuză pe cei doi deputați
că ar fi deturnat 6 milioane de euro. Premierul confirmase decizia
anterior, când a declarat că așteaptă o propunere de înlocuire de la
ministrul de Finanțe. Prim-ministrul a arătat că actualul șef al ANAF
trebuie să își clarifice situația în justiție. Gelu Diaconu, a refuzat
cererea ministerului Finanțelor de a-și prezenta demisia, anunțând că
așteaptă la rândul său să fie demis. Acesta a calificat dosarul DNA în
care este urmărit penal drept „kafkian”.
Începutul ascensiunii
Debarcarea
șefului Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea fi finalul
de carieră pentru un personaj conectat la cele mai înalte sfere ale
puterii și implicat într-o serie de scandaluri. Ascensiunea lui Gelu
Diaconu a început în timpul guvernării Convenției Democrate din România,
în 1997, când a devenit director adjunct al Direcției Generale a
Vămilor, mai precis omul de încredere al liberalului Nini Săpunaru.
Diaconu a avut grijă să își cultive contactele și cu PDSR (actualul PSD)
păstrând în strucrura vămilor o serie de oameni apropiați de
social-democrați. În aceste condiții, actualul președinte demis a fost
păstrat de către Guvernul Adrian Năstase, fiind între 2001 și 2005
director general adjunct în Ministerul Finanțelor. Victoria Alianței DA
împotriva „sistemului ticăloșit” patronat de Adrian Năstase a fost o
nouă victorie și pentru Gelu Diaconu. Acesta a devenit, în 2005,
vicepreședinte ANAF și şeful Autorității Naţionale a Vămilor, numit
fiind de premierul Tăriceanu. În același timp a devenit și administrator
al Romsilva și al Eximbank. Evoluția sa multilaterală se explică prin
faptul că este finul fostului vicepreședinte PNL, Dan Radu Rușanu.
Acesta din urmă, supranumit „uncheșul” în cercurile liberalilor, era
cunoscut pentru faptul că evita să dețină, personal, funcții politice,
preferând ca pozițiile să fie ocupate de apropiați.
Mai puternic ca un ministru
Influența
lui Diaconu în Guvernul Tăriceanu a fost demonstrată de atitudinea
premierului într-un conflict al șefului vămilor cu ministrul Finanțelor
de la acea vreme, Ionuț Popescu. În 2005, ministrul a cerut schimbarea
din funcție a lui Iulian Butnaru, directorul adjunct al Direcției
Supraveghere și Control Vamal, un apropiat al lui Gelu Diaconu. Până la
urmă, Tăriceanu a intervenit și l-a demis pe Ionuț Popescu,
înlocuindu-l cu Sebastian Vlădescu. Deși motivul oficial al remanierii a
fost legat de neînțelegeri în privința TVA, ulterior Ionuț Popescu a
nuanțat. „Eu înclin să cred că schimbarea mea a avut legătură și cu
faptul că eu anunțasem că doresc să efectuez niște schimbări în ceea ce
privește Vama. Și atunci, probabil anumiți oameni pentru că au simțit că
ar putea fi atinși la pușculiță, s-au mobilizat”, a afirmat fostul
demnitar. De asemenea, fostul șef al ANAF Sebastian Bodu a susținut,
ulterior, că Popescu i-a cerut demisia lui Butnaru pe baza unor
informații primite de la serviciile secrete.
Triunghi financiar
Între
2009 și 2012, Gelu Diaconu a avut o pauză de funcții publice, activând
în domeniul privat. Instalarea lui Victor Ponta ca premier al guvernului
USL, în mai 2012, i-a adus două funcții, chiar în primele zile ale
preluării puterii. Cea de director de cabinet al ministrului Economiei,
Daniel Chițoiu (fin al lui Dan Radu Rușanu) și cea de membru în
Comitetul Eximbank. În iulie 2012, avea să devină secretar de stat în
Ministerul Economiei și președinte al CA al Romgaz. În vara lui 2012,
din poziția de secretar de stat a preluat o parte din atribuţiile de
ministru al Economiei. Și aceasta pentru că Daniel Chițoiu devenise
președinte interimar al PNL în locul lui Crin Antonescu. Printre altele,
a semnat documente importante şi proiecte de acte normative. În aprilie
2013, Diaconu a fost numit președinte al ANAF. În acest fel, el a
completat un veritabil triunghi ale finanțelor României. La momentul
respectiv, Dan Radu Rușanu devenise șeful Autorității de Supraveghere
Financiară (ASF), proaspăt înființată. Practic, sub tutela lui Rușanu au
fost reunite cele mai importante piețe financiare din România, având
puterea de a emite sancțiuni, pe o piață de 30 miliarde de euro. Pe
lângă Diaconu, Rușanu îl avea în sistem și pe finul său, Daniel Chițoiu,
ministru al Finanțelor, vicepremier în Guvernul Ponta.
Compromisuri cu Ponta și Oprea
Presa
a titrat că liberalii preiau controlul zonei financiare. În realitate,
Victor Ponta a fost de acord cu respectivele mutări doar după ce cei
trei i-au garantat că îl vor sprijini pe el și nu pe Crin Antonescu,
președintele PNL. Așa se și explică că, la începutul lui februarie 2014,
Crin Antonescu a forțat demisia lui Chițoiu din Guvern. Ulterior,
Chițoiu a demisionat din Partidul Liberal, alăturându-se grupării lui
Călin Popescu Tăriceanu. După ruperea USL, Dan Radu Rușanu rămas șef la
ASF, iar Diaconu șef la ANAF. Ulterior, în martie 2014, primul a
demisionat din fruntea ASF, după ce a fost arestat preventiv în dosarul
Carpatica. Până ieri, Gelu Diaconu era singurul supraviețuitor al
acestui triunghi financiar. Supraviețuirea sa ar fi fost legată și
de o apropiere de UNPR, primind pe ultima sută de metri și susținerea
lui Gabriel Oprea. Pe de altă parte, Gelu Diaconu a fost implicat și în
alte cazuri controversate. Presa a acuzat ANAF că nu trece la executarea
silită a bunurilor omului de afaceri Dan Voiculescu, condamnat în
dosarul ICA, în care prejudiciul este de 60 de milioane de euro. Penal
Acuzațiile DNA
DNA
a cerut miercuri încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a
deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, pentru trafic de influenţă,
fals în declaraţii, deturnare de fonduri, spălare de bani. Banii
europeni -circa 5.000.000 de euro -, destinați unor proiecte de
reinserție socială a rromilor, au fost deturnați de deputatul Nicolae
Păun, președintele Asociației Partida Romilor Pro-Europa, cu sprijinul
deputatului PSD Mădălin Voicu, susține DNA. Din probele
administrate a reieşit că grupul-ţintă al proiectului a fost „constituit
în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale
privind participanții” şi că „în momentul semnării contractului,
deputatul Păun Nicolae a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului
ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donație organizației
Asociația Partida Romilor Pro-Europa”. Mădălin Voicu, la
solicitarea lui Păun, ar fi intervenit la președintele ANAF, Gelu
Diaconu, și la Mihai Vătășoiu, vicepreședinte ANAF. Cei doi sunt acuzați
că nu au pus în aplicare deciziile de impunere pentru angajații
asociației de rromi prin care bugetul european a fost prejudiciat cu 27
milioane de lei.
Deputații care au vrut să grațieze corupții
Izbucnirea
scandalului legat de fraudarea a circa 27 de milioane de lei destinați
romilor defavorizați poate însemna un sfârșit de carieră politică și
pentru cei doi deputați implicați – Mădălin Voicu(PSD) și Nicolae Păun
(Partida Romilor). Comisia juridică a Camerei Deputaților
se va reuni luni pentru a discuta cererea procurorilor pentru
încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputaţilor Mădălin
Voicu şi Nicolae Păun, pentru trafic de influenţă, fals în declaraţii,
deturnare de fonduri, spălare de bani. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a
promis că social-democrații vor vota favorabil. „PSD nu se opune acestor
cereri. Cu părere de rău, dar am mai spus, nu noi trebuie să decidem
asta”, a spus Liviu Dragnea. Cei doi deputați au fost inițiatorii
unui proiect de lege controversat – privind grațierea și amnistia -
unul din proiectele votate de Parlament la finalul anului 2013, în ziua
botezată de presă „Marțea Neagră”. Actul normativ ar fi putut avea ca
efect eliberarea politicienilor condamnați pentru corupție. După
izbucnirea scandalului în presă, proiectul a fost amânat un an de zile,
fiind respins în noiembrie 2014, pe fondul înfrângerii lui Victor Ponta
în alegerile prezidențiale. Anul trecut, premierul interimar
Gabriel Oprea l-a desemnat pe Mădălin Voicu drept consul al României la
Bonn, la prounerea ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. Ulterior,
însă, Voicu nu a mai fost numit în funcție, neobținînd avizele necesare,
ceea ce a alimentat zvonurile că ar avea probleme de natură penală. „Pe
mine nu m-a dovedit Securitatea lui Ceauşescu şi mă dovedesc organele
de azi? Eu nu sunt aliniat niciunei forme speciale, ca să nu zic
secretă. Nu pot să fiu înrolat, racolat, învaţat ce şi cum să fac.
Guvernul m-a numit, onorabil şi onorant pentru mine, după care au
început verificările. Acolo s-a oprit. Mie îmi trebuiau niște avize și
alea nu au venit. ”, a explicat Mădalin Voicu, potrivit Antena 3. La
rândul său, Nicolae Păun este un personaj controversat. Anul trecut,
procurorii DNA au efectuat un control la firma Niky Scorpion Alcom, în
spatele căreia ar fi deputatul Nicolae Păun, societate la care soţia
parlamentarului este consilier juridic, în casieria firmei fiind găsiţi
peste 800.000 de lei, sumă care nu a putut fi justificată, potrivit unor
surse judiciare.
Tudor Despina
2016-02-11
International