Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Cresterea
economica a Romaniei ar urma sa ajunga la 4,2% in 2016, gratie
cresterilor salariale puternice si relaxarii fiscale, in timp ce in 2017
se va modera usor la 3,7%, arata previziunile...
Rusia
poate ocupa in doar 36 de ore capitalele tarilor vulnerabile din NATO,
potrivit unui raport intocmit de organizatia RAND Corporation din
California, Statele Unite.
Documentul arata ca, in...
În acest an, sunt anunțate numai 22 de vapoare de pasageri, spre deosebire de 36, câte au fost în 2015, și de 92, în 2014. Sezonul
de croazieră în portul Constanța începe anul acesta în martie. Compania
Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) a anunțat că ”se
menține trendul sosirii în regiunea Mării Negre a navelor de capacități
mari, cele mai multe fiind din generația nouă, cu servicii de calitate
și multiple facilități la dispoziția turiștilor.” În pofida optimismului
care reiese din această declarație făcută de directorul general Valeriu
Ionescu, lucrurile stau prost. Mult mai prost ca în 2014. Cifrele
dovedesc acest lucru. Astfel, potrivit CNAPM, până
la această dată, 22 nave de croazieră și-au anunțat escale în Portul
Constanța, dintre care 7 sunt fluviale. Prima escală va fi făcută de MSC
Opera, pe 28 martie 2016. Navele MSC va avea 6 escale în acest sezon de
croaziere. Se remarcă revenirea companiei Costa Crociere în Marea
Neagră și în Portul Constanța, cu nava Costa Neoromantica. Practic, MSC
este principalul client al portului românesc. Dar lucrurile arată
rău dacă ne raportăm la anul 2015, când în terminalul specializat al
Portului Constanța au sosit 36 nave de croazieră cu 35.000 turiști la
bord. „Cu aceste rezultate, se reconfirmă poziția de top în Marea Neagră
a Portului Constanța, având cele mai multe nave de croazieră și cei mai
mulți pasageri din regiune”, afirmă totuși optimști, reprezentanții
CNAPM, care uită însă să amintească faptul că în 2014 vorbeam despre 92
de nave, care au adus 69.910 turiști. De altfel, 2014 a fost cel mai bun
an pentru acest domeniu.
Velier de lux
În
portul Constanța va ajunge în acest an una dintre cele mai luxoase nave
de pasageri din lume. Este vorba despre velierul Royal Clipper, lansat
la apă în anul 2000, în prezența reginei Silvia a Suediei. Designul este
inspirat de velierul Preussen, legendara navă de luptă germană
construită în 1902. Nava, supranumită „Steaua Mărilor“, și-a avizat două
sosiri în Portul Constanța, în mai și iunie. Aceasta are o capacitate
de 227 pasageri, un echipaj format din 106 persoane, fiind utilată cu
114 cabine de lux. Sezonul croazierelor este în scădere în special
din cauza conflictelor care au lor în zona Mării Negre. Crimeea, una
dintre zonele cele mai vizitate de străinii care ajungeau aici, nu mai
este frecventabilă de câțiva ani. Mai mult, MSC Cruises, cel mai bun
client al portului Constanța. care a înregistrat 1,7 milioane de
pasageri în 2015, a anunțat pe 20 ianuarie 2016 suspendarea escalelor în
porturi din Turcia ”până la noi ordine”, în urma atentatului comis la
12 ianuarie la Istanbul. ”Escalele prevăzute la Istanbul și Izmir,
începând cu 29 martie, vor fi înlocuite cu unele la Atena și Mykonos,
una dintre cele mai frumoase și cunoscute insule grecești”, potrivit
unui comunicat al companiei. România nu se mai află pe harta marilor
companii pentru că, desi o țară sigură, este privită în context
regional. ”În contextul actual, sezonul 2016 va fi unul atipic din
punctul de vedere al sosirilor în Marea Neagră, dar CN Administrația
Porturilor Maritime SA Constanța își continuă eforturile pentru
atragerea companiilor de croazieră și a turiștilor în Portul Constanța”,
recunosc reprezentanții CNPAMC. De aceea, în acest an, între 22 și 25
iunie, se va desfășura în Marea Neagră, la Odessa – Ucraina, Adunarea
Generală a MedCruise, prilej cu care se vor aborda teme specifice
acestei zone. Zece președinți de companii de top vor participa la acest
eveniment, urmând să se ia decizii privind dezvoltarea turismului de
croazieră în Marea Neagră.
STATISTICI. Număr de nave de croazieră în portul Constanța (maritime și fluviale)
2012 – 52 de nave 2013 – 69 de nave 2014 – 92 de nave 2015 – 36 de nave 2016 – 22 de nave (estimare)
- stire actualizata la ora 18:02, 03 februarie 2016
Cum ne dăm pe mâna rușilor? Cu metodă
Liderii români
zâmbesc spre Vest, dar fac înțelegeri cu Estul, îi poftesc pe americani
în camera din față, dar lasă la îndemâna rușilor cheile cămării, uneori
cu intenție, alteori din neglijență sau nepăsare. Nimic
nu se face pe față, totul se țese pe dedesubt, cu atenție, confirmând
diferite mesaje pe care le lansează foști diplomați sofisticați, cum e
Mircea Malița, care, citându-l pe Nicolae Titulescu, spunea zilele
trecute că un stat mic precum România trebuie să aibă relații bune cu
toate marile puteri și că „noi suntem ostili în mod gratuit cu Rusia“,
sau foști politicieni cu greutate, cum e Adrian Năstase, care crede că
România a rămas blocată pe direcția occidentală, dar că ar trebui să
privească mai mult spre Rusia și China. În spatele
acestor ideologi bine temperați există interese de tot felul, uneori
imperceptibile, alteori evidente. Spre exemplu, o investigație Euractiv
scoate la iveală protocolul încheiat în aprilie 2013 de fostul
ministru al Economiei, Varujan Vosganian, și șeful Agenţiei Federale
„Rossotrudnicestvo“, Konstantin Kosaciov. După semnare, Vosganian a
declarat că „autoritățile ruse și-au manifestat intenția de a realiza o
colaborare în domeniul tehnico-militar între compania rusă Tupolev și
Romaero“. Era vorba despre construirea unui aeroport și a unei fabrici
pentru avioanele Tupolev la Adunații Copăceni, lângă București. Se pare
că o parte din banii necesari punerii pe picioare a afacerii chiar ar fi
ajuns în țară prin intermediul unor personaje dubioase. România
se bucura de instalarea scutului american antirachetă de la Deveselu,
dar în paralel negocia la nivel de ministru un acord „tehnico-militar“
cu Rusia. Moscova încearcă să-și găsească breșe în sistemul autohton de
putere pentru a contrabalansa prezența Statelor Unite aici. Este
cunoscută abilitatea rușilor de a se infiltra, de a găsi oamenii cei mai
potriviți să lucreze în favoarea lor și de a compromite planurile
vesticilor. În 2014, șeful NATO declara că are informații care
arată că Rusia a finanțat la vremea respectivă diverse organizații
neguvernamentale pentru campaniile acestora împotriva exploatării
gazelor de șist, „pentru a menţine Europa dependentă de importurile de
gaze ruseşti“. În Bulgaria reușita a fost deplină, fiindcă Guvernul de
la Sofia a interzis exploatarea gazelor de șist și a retras avizul
acordat americanilor de la Chevron. În România, aceeași companie a
plecat după scandalurile uriașe orchestrate împotriva ei. În schimb,
subsidiara Gazprom, Nis din Serbia, nu are nicio problemă să exploreze
mai multe perimetre din județele Bihor și Timiș. Nimeni nu se mai
revoltă, iar organizațiile de mediu nu mai sunt interesate de pericolul
fracturării hidraulice, metodă folosită la extragerea gazului de șist. Rușii
cuceresc cu răbdare piața energetică din România: Bucureștiul i-a
concesionat companiei Lukoil cele mai importante perimetre din zona
Mării Negre, pe care le-a câștigat la procesul de la Haga împotriva
Ucrainei, unde firma rusească a și descoperit, de altfel, rezerve
importante de gaz, iar Lukoil, atât de iubită de Ponta, era chiar
înainte de această descoperire al treilea jucător din domeniul
hidrocarburilor de pe piața autohtonă; Gazprom negociază cu austriecii
de la OMV preluarea unor active care vizează România, iar prin Nis își
extinde rețeaua de distribuție în toată țara. Traian Băsescu spunea la
începutul primului său mandat că, oricum, Gazprom ar fi cumpărat pe
bursă o parte importantă din acțiunile companiei austriece, care deține
Petrom. Fostul președinte a avut intuiții bune, dar și el a fost lăsat
cumva pe mâna rușilor, dacă ne gândim că avocații lui Băsescu, de la
firma Țucă, Zbârcea & Asociații, erau aceiași care reprezentau
Gazprom în România. O coincidență bine căutată de ruși, pentru a-l face
vulnerabil pe fostul președinte atât de îndârjit împotriva lor. Suntem
proamericani, fiindcă avem nevoie de SUA, dar în același timp există
destui oameni politici care-și caută plase de salvare la Moscova,
oferindu-le pe tavă poziții și lucruri prețioase rușilor, ca odinioară
tezaurul, pe care astăzi doar BNR mai speră să-l recupereze.
Actualitate
